Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-09-18 / nr. 74
Sabiiu, in 18130 Septembre 1866. I Inseratele se platescu pentru 1 inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere fmici, pentru a dou’a ora cu 5 cr. si Telegrafulu ese de doue ori pe septemana :| joi’a >i Duminec a. — Prenume-j rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a I foiei pe afara la c. r. poște, cu banii gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu 1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. y. a. eare pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen NTM 74. AXIILU XIV. tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 13 pe V« *nr. 6 fl v. a. Invitare de prenumeratiune Telegraful« Romaniei. Cu 30 Sept. se gata abonamentulu aceloru DD. prenumeranti ai „Telegrafului Româna“, cari abonasera pe semestrulu alu treilea Iuliu— Septembre prin acést’a se deschide abonamentu nou pe semestrulu alu patrulea alu anului curinte Oct. Nov. sî Dec. Pretiulu abonamentului pe patrariu de anu e : Pentru Sabiiu 1 f. 75 xr., pentru Austri’a preste totu 2 f., pentru străinătate 3 f. Adresele ne rogâmu a se scrie curatu, sî epistolele de prenumeratiuniani se trimite francate, adresandu-le deadreptulu la Editura „Telegrafului Romanii“ in Sabiiu. 1 a pentru a treia repetire cu 3‘/2 cr. v. a. Eveniminte politice. Sabiiu in 17 Septembre. „Hrm. Ztg.“ ne spune ca Escel. Sea dlu Guvernatore conte de Crenneville va sosi din calatori’a sea dela Vien’a in 2 Octobre c. n. la Clusiu. In dalele din urma se vorbia de reorganisarea armatei. „N. Fr. Br.“ ne spune acum ca reform’a institutiunei de aperare (Wehrverfassung) e lucru decisu sî ca proiectulu in prin vinti’a acest’a au ajunsu asta de departe, incatu acela pre lânga o motivare mai in detaiui acusi se va da publicitatiei. Despre Napoleoni se spune, ca déca au sî calatoritu la Biaritz, totusi balta lui e inca insuflatóre de ingrijire. Bismarck inca patimesce, asta incatu de mai multe dile este silitu a se retine de afaceri oficiase. Din Florenti’a se spune după „Opinione“, ca cestiunea datoriei venetiane s’a simplificatu. In urm’a intrepuneriloru Prussiei si Franciei Austri’a nu mai staruiesce, ca sa primésca Itali’a o parte din datori’a contrasa de catra Austri’a după 1859. „Opinione“ susține, ca pacea va fi câtu mai curendu încheiata definitivu. Din Orienta sosescu sciri, cari spunu de crucimi infioratóre, patrate de turci falia cu betrani, femei si copii creștini. Soirile despre bătălii se contradi cu cele turcesci spunu de victorii, asemenea cele grecesci, fia-care in partea loru.— Grecii cari se afla in strainetate ca negutiatori (bogați) si dau totu concursulu loru spre a ajută pre confrații loru. Din Constantinopole se spune ca o corveta americana „Ticonderago“ aru fi adusu trimisului stateloru Unite de aci indignarea, ca sa se retina dela ori ce amestecu in cestiunea orientelui. — Mai multe dîuarie viene se predîcu sfersîtulu imperiului messicanu.— Viceregele Egiptului vrea sa dea regatului seu o constitutiune după mustr’a celei francese. Dreptulu de alegere sa lu aiba locuitorii regatului fara deosebire de religiune. Revista dinaristica. „Zukunft“ dela 20 Septembre are unu articula intitulata „Austri’a noua“, in carele intre altele se dice , ca pentru ca puterea monarciei sa vina la valore este neaperata de lipsa dreptulu istoricu si principiulu nationalitatîloru. „La constituirea Austriei“ dice mai departe articululu mentionatu, „are sa puna unu cuventu ponderosu sî dreptulu natiunalitatîloru; ide’a nationalitatîloru e tocm’a principiulu care formeza statele in tempulu mai nou , cărui nu se mai póte opune nimenea sî carele asia dara trebuie uiluitu a fi folositu intielep— tresce; cu tóte acestea trebue sa ne radimumu sî pe dreptulu istoricu, ca sa cladimu pre temeiu solidu. Gruparea imperiului in G corone s’aru pare forte corespundiatare; după acést’a aru fi sa intre in viétia 6 diete de corona (Konlandtage) sî adeca: 1. corona : Archiducatulu Austriei de din susu sî din josu de Ems; ducatele Salisburgului sî Stiriei; comitatulu Tirolului sî Voralbergei. 2. corona : regatulu Ungariei cu marginea militară serbobanatica sî Marele principatu alu Transilvaniei. 3. corona : regatulu Boemiei; marchionatulu Moraviei ; ducatulu Silesiei de susu șî de josu. 4. corona : regat. Galitiei sî Lodomeriei cu ducatele Auschwitz sî Zatorusî marele ducatu alu Cracoviei, apoi ducatulu Bucovinei. 5. corona : regatele Croației sî Slavoniei cu marginea militaria croata sî slavona si regatulu Dalmatiei. 6. -corona , ducatulu Carinthiei si Carnioliei, comitatulu Istriei sî celu alu Goritiei. Gradisce a sî cetatea sî tînutulu Triestelui.“ „Urmatórele schimbari aru mai fi aici de doritu : Salisburgulu celu micu aru putea fi representatu in Lintiu sî Silesi’a in diet’a din Brünn.— Pretensiunile cele drepte ale Russiniloru aru putea fi multiumite prin o impartire a Galitiei in resaritena sî apuséna. „Totu asta de lipsa aru fi ca părțile slovene ale Stiriei sî Carinthiei sa se puna in legătură cu Carnioli’a sî cele nemtiesci din Carinthi’a cu cea nemtiésca din Stiri’a, aici aru trebui ca ceea ce a devenitu dreptu istoricu sa faca o concessiune, carea aru fi favoritóre pentru ambe părțile “ „Fia care din grupele memorate sa aiba unu cancelaria aulicu in frunte, carele sa fia in Vien’a. Cestiunile de dreptulu publicu alu coróneloru singuratice, cestiunile de aministratiunea politica, justiția cultu si instrucțiune sa fia afaceri de competitiii’a acestoru diete. In dieta aru putea representa deosebita justiti’a judele supremu alu coronei, carele aru ave a se presenta înaintea dietei lângă cancel, aulicu, ca organu alu regimului. Pe candu dietele de corone aru fi garantiele depline ale desvoltarei natiunali a popóreloru austriace, unu parlamentu imperialu aru representa unitatea sî posetiunea de putere a imperiului inafara.“ ne. Ide’a imperiulului pretinde imperiosu urmatórele afaceri cocliesternele, finantiele, resbelulu sî comerciulu.“ „Albin’a“ anulu 66, aduce urmatórele : „De unu federalismu pre temeiulu natiunalitatîloru genetice până acum’a inca nici vorba nu se face in cercurile federalistiloru slavi. Deci sa bagamu bine sema, ce voru slavii după programamu loru de până acum’a, sî vomu afla , cum ca ei nu voru alta, decâtu — prin majoritatea grupeloru loru , majoritate in consiliu: coronei, votu decisivu in conducerea afaceriloru, imperiului , in croirea sortei popóreloru austriace. Cine — după speriati’a trecutului, nu vede, că tînt’a finale nu póte sa fia alt’a decâtu s lavisarea Austriei! Va sa dîca : totu aceea ce au atîntitu Bach sî Schmerling sî cu ei sî după ei toti centralistă prin centraliaatiune pentru nemți, sî ce atîntescu magiarii prin dualismu pentru predomnirea elementului loru, totu acést’a se vede ca dorescu sî slavii federalisti pentru slavismu, numai ca acést’a din urma tendintta , cu privire la marimea elementului slavu in monarchia sî afara de monarchia , cauta sa ni se infatiosieze ca una multa mai periculosa decâtu ambele celelalte. Deci eu asta credu, ca acésta consideratiune e causa pentru care o parte mare a barbatîloru nostri intrelegitoti , si anume aceea, pre care până aci eramu dedati a o vede totu in fruntea miscariloru nostre, adîsta locului sî astepta pana se va mai inaintă fie mentaliunea interna a elementeloru sî sa se limpediasca mai bine interesele sî referintiele reciproce. Până atunci — credu ca făcu o sminta mare, toti cei ce punu sî ei umerula la radicarea sî realisarea programului slaviloru federalist , chiaru că cei ce înaintea dualismulu magiariloru seu centralismulu vienesiloru. De autm întrea sa fimn drepți sî sa recunoscemu, ca adî intr’adeveru e sî unu lucru nespusu de greu, că sa apuce la noi cîne va inițiativa , după ce de vre-o diece luni incece dintr’o parte cunoscuta, o parte ce totudeun’a a fostu unelt’a contrariloru nostri, ca din sistema sa respandira atate prepusuri, hainele si harfele asupr’a celoru mai activi corifei na-