Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-02-23 / nr. 16
casei deputatiloru si magnafîloru sa făcuta din acésta dî (vecii Ev. pol. nr. tr.) Ea s’a facutu in unu randu fórte solemnu. La 10 ore dim. s’a deschisu siediul s’a cielala. După cetirea sî verificarea protocolului din siedinti’a trecuta au intratu miniștrii cu vestminte de gala sî incinsi cu sabii in sula. La intrarea ioru s’a radicatu tata cas’a sî a erumptu in aplausele cele mai entusiaste. casei Ministrulu presiedinte presenta pre colegii sei deputatîloru sî se adreseza iu o cuventure scurta apoi totu catva acest’a. Presiedintele casei Szentiványi saluta ministeriulu cu cuvinte pline de căldură iara acest’a face casei cunoscutu va vrea sa aduca sî sa asterna nisee proiecte de lege. Siedinic’a se suspende, pentru ca miniștrii sa se póta presenta sî casei de susu. Aci inca fura primiti cu același entusiasmu ca sî in cas’a deputatiloru. După seversirea prescularei in arabe casele , contele Andrássy pune pre mesia casei deputatiloru proiectele de lege privitóre la sarcinile publice, la întregirea ostei, regularea municipieloru sî legea pressei. Se cetescu apoi mentionatele proiecte de câtra notariului. Tóth : Proiecta de lege privitoriu la sarcinele publice pentru an. 1S67. 1. După ce greutățile, cari cu loluiu impedeca iransitiunea la o manuare curata constitutionale nu ierta nici decâtu, ca sistemu a de contributiune care pretinde acum,priice mai detainta sî o pertractare mai lunga— sa se pota slabii numai decâtu sî sa se asterna inca pe anulu 1867. unu bugetu sistemisanu, in urm’a cârni’a diet’a sa fia in stare a pute voia contributiunile necessarie, cas’a ca nu cumva administratiunea se sufere ce va scădere din lips’a banilor, si până atunci, până candu se va intempla acest’a , va autorisa numaidecâtu pe ministeriu , ca darea acum statorita pentru a. c. precum sî restantiele de pe anii trecuti pe teritoriulu Ungariei sî alu Transilvaniei sa se póta esecuta — pe lângă cea mai mare crutiare a contribuentiloru, se puta sustîne contributiunea indirecta , accesurile precum sî monopoluyic |mblice, se put a intrebuintta banii incursi,— pe lângă bragaciunea de a da socóta cu espirarciií SSB Utemu— pentru spesele administrative ale tierei si pentru cele comuni statorite din partea dietei, cu unu cuventu sa se ingrijesca sub propria sea respundere de incassarea veniturilor publice sî de acoperirea acurata a lipseloru statului, sî in acesta causa, incâtu este neamanata de lipsa, se pota procede— totu pe lângă respondiabilitate— asta precum presciu ordinatiunile justatorie. 2. In urm’a împuternicireî de mai susu , tote jurisdictiunile tierei precum sî toti drogatorii acelora suntu delori, pe langa respundiabilitatea loru personale, a veni intru ajutoriu la esecutarea contributiunei directe sî indirecte, sî a esecuta cu ancuratetia tóte ordinatiunile ministeriali privitóre la veniturile publice. 3. Jurisdictiunile comitatense sî districtuali totu deun’a au fostu in dreptulu loru de a face unu bugetu despre spesele loru administrative, sî apoi in urm’a legiloru din 1848 alu inainta ministrului de interne, iara darea o au aruncatu pe respectivii contribuenti, o au incasatu si pe lângă o socota corecta o au intrebuintiatu pentru scopulu presiptu , conformu bugetului aprobatu (de catva ministru). Legelatiunea pentru viitoriu se va ingriji, cum se esercite comitatele sî districtele acestu dreptu autonomu alu loru dela finea anului curinte încolo ; insa după ce pentru anula acest’a suntu acum statorile tote sarcinele publice, socotelele despre contributiunea sî restantiele incassate, precum sî greutatîle despre esecutarea acestora aru fi împreunate cu astfelu de încurcături nemărginite, cari abia aru fi in stare a se poté rectifică , ministeriulu respondiabile se automeza, a da. din sum’a, ce are a o incassu pe acestu anu din contributiunea acum slastatorilu, fia carui comitatu seu districtu atât’a câtu pretinde bugetulu comitatense sî districtuale, ce este a se susterne ministrului de interne spre aprobare , comitatulu sî districtulu este indetoratu a manua acést’a suma — pe lângă o socota cuviinciósa — prin inșii oficialii sei sî a o intrebuintia pentru spesele administratiunei sele interne. 4. Acesta plenipotentia, carea in urm’a celoru susatinse se da ministeriului , va ave valore numai pana in dou’a din urma a anului cuvinte, iéra pentru an. 1868 ministeriulu va pregăti bugetulu regulatu, înainte, sî nu va așterne dietei spre decidere. Conte Julia Andrássy m. pe. G. Festetich m/p. Br. I. Eötvös m/p. c. Em., Mikó m/p. M de Lonyay m/p. Br. de Horváth m/p. b. Bela Wenkheim m/p. Stefanu de Gorove m/p. Proiectu de lege privitoriu la întregirea armatei. Guvernulu MarSele din documintele comunicate cu densulu S’a convinsu, ca in regimentele unguresci in urm’a nefavoritórei bătălie din an.tr. s’au escatu lacune considerabili, si cum ca împlinirea acestora lacune suntu a se efeptui neamanatu chiaru sî in interesulu asecurarei tierei — sî până candu se voru face despusetiuni prin lege — este convinsa mai departe sî despre aceea , ca pentru întregirea armatei din partea Ungariei sî a Transilvaniei se receru 48,000 de recruți. Cu privire la responsabilitatea, cu carea guvernul« este detoriu a se ingriji despre aperarea cuviinciósa a tierei , sî ministeriulu, fatia cu necessitatea arginte, nu afla altu modu, decâtu a rugă pre in casa , casa ordine die prin unu condușii dietale interimare asentarea celoru 48 de mii de recruți de mai susu, care condusu, după ce se va intempla încoronarea , va fi a se trece prin unu art. separatu in codicele de legi. Déca în casa arn pofii, guvernului g. Sele este gata a comunica documintele privitórie la necesitatea de întregire a armatei, cu o depulatiune ce este a se esmjte dupa modulu observații in legile de până acum. Astfelu ministeriulu propune urmatoriulu proiectu ,— iera modulu sî conditiunele de recrutare le va așterne casei câtu mai curendu. 1. Ca puterea de aperare a tierei, sî până ce sistem’n s’aru statori pe calea ordinaria a legevitiunei, astfelu sa se statoresca, incâtu este de lipsa pentru asecutarea tierei si a imperiului, pentru suplinirea lacuneloru observate in regimentele armatei din partea Ungariei sî Transilvaniei se votedia numai decâtu 48.000 de recruți. 2 Conditiunile mai de aprope a acestei recrilari se vor statori, la propunerea ministerialei numai mai tarziu. 3. Tóte inițiativele sistemei de apelare , ce suntu a se introduce pe calea legelatiunei, precum sî greutatîle aceleiași voru si a se estinde sî presta recruții de sub întrebare. 4. Ministeriulu se autoriseza a face tote dispnsetiunile , ce se poftescu la realisarea acestei decisiuni regnicolare. 5. Acesta deciune regnicolara — după încoronarea Maj. Sele— radicandu-se la valore de lege, se va inarticula intre legile tierei. Pest’a 25 Fauru 1867. (Urmeza subscrierile ministriloru). Proiectu de lege privitoriu la afacerile municipali. Ministeriulu respundiabilu si tine de unu a dintre detorietesele principali reabilitarea cata mai in graba a activitatii constitutionale a municipalilatîloru. Insa jurisdictiunile comitatense respective legile din an. 1848, dupa litera nu se potu esecuta, pentruca in art. 16. nu se cuprinde acelu dreptu alu comitatului : de a pute realege comitetele comitatense, ba na concede nici suplinirea membriloru reposati sau repasiti in privinti’a corpului oficialiloru comitatensi insa art. 16 nu vorbesce despre restauratiune generala ei numai despre suplinirea lacuneloru devenite , diet’a a confectionatu aceste legi provisorie in aceea firma sperantia, ca in diet’a cea mai deaprope asta dara intr’unu tempu forte scurtu se voru organisa comitatele definitiva. Insa de atunci au trecutu 18 ani sî au intrevenitu eveneminte din 1861. Déca data ministeriulu aru voi sa combiame numai membri comitetului comitatense aleși in 1848 , in multe locuri n’aru fi in stare a compune comitetulu comitatense din caus’a lacuneloru intrevenito. Afara de aceste e de a se luă in consideratiune s’ acea impregiurare, cum ca acei’a, cari n’au trecutu preste 24 ani ș’arueschide din comit, comitatense. Tocm’a pentru aceea ceru ministeriulu autorisare : 1. Ca in acesta privintia abatendu-se in câtuva de liter’a legei se póta conchiama membrii, cari mai traiescu , a comiteteloru organizate in 1861 , avendu aceste, până la definitiv’a organisare a comitatelor a tóte acele drepturi , cu cari a investita art. 16 din 1847/8 pe comitetele comitatense. 2. La puta ordină mai încolo ministeriulu, cu comitetele din 1861 supóraliberu alege intregu corpulu oficialiloru pre lAnga presentarea comitelui supremu. Împărtășiri ainiruim manuscriptu , ce tradeza despre Dreptulu Canonicu alu Bisericei greco-resaritene ortodoxe ecumenice. 61 (Urmare:) Sinodulu localu IiI. Alu treilea Sinodu localu este celu din Neocesari’a tinutu la anulu 315, cu 23 Episcopi pentru regularea trebei de casatoria, sî s’au adusu 15 Cannone, dintre care s’au otaritu in I. Canonu ; ca preotul, déca se insera, in cota a funcțiunii, ear déca va duce cu veduva vietia necurata, se scote cu tota lu din tagma; in II. Canonu : déca muierea se va marita după doi frați, numai la morse se pole cumineca; in iii. Canonu : ca cei ce cadu in trei nunti, au a se pedepsi; Vl IV Canonu : despre cei ce se ducu muieri ; in áS Buanonu : despre calbiduilieni; in Vi Canoni^r muierea in grecata pote ori candu sa se cuminecef in VII. Canonu : ca preotulu la nuntile celoru de a dou’a nunta sa nu mergu; in VIII. Canonu : ca mirenuiu , a carui’a muiere au précurvitu , nu pole sa se sooti.preotu , in IX sî X Canonu , preotulu seu diaconulu, déca innainte de hirotonia au pecatuitu cu împreunare trupésca, sî acést’a o va mărturisi după hirotonia, nu i se cuvine a lucra cele sânte; in XI. Canonu , celu ce se hirotonesc? de preotu, trebue sa aiba 30 de ani; in XII. Canonu : déca cine va va primi botediulu mai nainte de sevarsîrea tempului calhieumeniei din caus’a bolnavirei, sî apoi se va insanetosiu, nu póte fi preotu; in XIII. Canonu : ca preoții nu potu functiona afara de parociiele loru ; in XIV. Canonu , ca Horoepiscopii suntu spre închipuirea celoru siepte-dieci de invelincet; si in XV. Canonu : ca mai multi de siepte diaconi intr’unu locu nu potu fi. Sinodulu localu alu IV. Sinodulu tinutu la Gongr’a din Asi’a mica cu 13 Episcopi este alu IV Sinodu localu , carele s’au adunatu pentru denaturarea unoru păreri stângace fatia cu creștinismul«, la care Eustathiu Episcopulu Sebastiei din Armeni’a au datu asa invetianda ; 1) ca nici unu casatoritu nu póte fi plăcutu lui Odieu, din care causa multi creștini începură a parasi soliele loru ; 2) in urm’a scaldialeloru inveliaturi ale lui Eustaebiu si partizaniloru lui multi crestini nu se ducea la biserica ei la conventele private spre reversîrea rugaciuniloru; 3) ca nu putini dintre crestini si schimbau vestmintele loru mirenesci cu cele calugaresci; 4) muierile incepura a purta vestminte bărbătesc!; 5) începură a ajuna la dîle de Dumineca; 6) osandea ori ce bucata de carne; 7) pre cei casatoriti stînea de pecatosi; 8) despre binea pe preoți casetoriti, precum si cinstirea Muceniciloru; 9) ca bogații nu potu fi plăcuți înaintea lui Odicu, déca nu voru da seraciloru tata averea loru. Deci Sinodulu acest’a au pusu sub inathema pre Eustathiu Eppulu Sebastiei sî pre toti cei de o credintta cu elu sî au osanditu in 21 canonu acésta scornitura nenorocosa. Sinodulu localu alu V. Sinodulu localu V. este celu din Anthiochi’a Siriei ținutu la an. 341 după sfințirea Bisericei celei mari, pe care Imperalulu Constantinu au începută a o zidi, dar fiulu seu Constantinu o au severiatu. La acestu Sinodu s’au adunatu 90. Archierei, după adeverinii’a altora, 97, iar după alții 120. in acestu Sinodu localu s’au adusu 25 Canone despre ordinea buna bisericésca sî s’au decisu in I Canonu , ca toti acei’a sa fiu osânditi, cari aru cuteza a vatama Canonele Sinodului I ecumenica ; in II. Canonii , ca acei creștini sa se lipsesca de cuminecatura, cari mergu la biserica, dar nu se roga cu ceialalti creștini ; in III Canonu : ca presbiterului seu diaconului nu-i este iertatu a parasi parochi’a, sî déca la povafi’a Episcopului seu nu se intorce , se lipsesce de activitatea; in IV Canonu , déca Episcopulu osanditu de câtra Sinodu, seu presbitirulu sî diaconulu de câtra Episcopu , aru cuteză a funcționa, «a se depuna; in V Canonu , candu presbiterulu seu diaconulu aru denega Episcopului obedientia diu volnicia, si uu s’aru supune consiliului