Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-10-22 / nr. 85
a Telegrafuln ese de doua ori pe septemana : joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear pe o jumatate de anu 3 fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si ptn XTM 85. ANULU XV. Sabiiu, in 22 Octombre (3 Nov.) 1867.) tru provîncîele din Monarchia pe nnn ana 8 fl. era pe o jumatate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ ei tieri străine pe anu t 4 t pe Y, anu. 6 fl v. a. ( inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. sirulu , pentru a dou’a ora cu 5 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. Eveneminte politice. Sabiiu, 21 Octombre Petrecerea Imperatului Austriei in Parisu unu sîru de serbatori. In 28 Oct. a fostu unu bun’* e chetu in „hotel de Viile“ in onorea Imperatului Austriei. La acest’a luara parte : Imperatulu Napoleonu , Imperalés’a , Regin’a de Oland a , Regele Ludovicu I de Bavari a, Arehiducii Carolu Ludovicu si Ludovicu Victorii, Princes’a Mathild’a , ducele de Leuchtenberg , principele Ioachim Murat , Abatele Siceianu Bonaparte , Principele Carolu Napoleonu , Princes’a Christin’a Bonaparte , Legalii cu societe loru, Trimisii puteriloru străine, multi demnitari innalti, consiliari municipali, primari sî adjutantii loru. Majestalile intrara la 7, ore sî fura intempirare cu imnulu poporalu austriacu sî primite de prefectulu bar. Hauszmann. La dessertu rădică Imperatulu Napoleonu urmatoriulu toastu : „Beu in sanatatea Imperatului Austriei sî Imperatesei Elisabet a , de a cărei absentia ne pare forte reu. Rogu pre Majest. Vóstra a aceptă acestu toastu că espressiunea simpathieloru Dóstre round pentru persón’a Vóstra , famili’a Vóstra s’ tier’a Vóstra“. Imperatulu Austriei respunde cu voce radicala cu urmatórele cuvinte : Sire ! Sum forte miscatu de toastulu ce Majestatea Vóstra tocm’a l’ati radicata pentru mine, înainte cu vre-o cate-va dîse f candu cercetaru in Nancy mormentele strabuniloru mei, nu putui suprime o dorintia. Déca amu pute, mi dîsei, imormema in cripta acest’a, incredintiata ingrijirei unei _ națiuni asia de animale, vechi’a neintielegere, carea a despărțita dóue tieri chiamate a pasi împreuna pre calea progresului sî a civilisatiunei (semne de aprobare generala , sî repetata consimțire). Déca amu puté oferă prin uniunea nóstra unu nou pemnu (zalogu) ala acenei păci, fără de care națiunile nu potu prospera ! (bravo ! bravo ! traiésca Imperatulu !) Maltiamescu cefaliei Parisului pentru primirea ce mi-a pregatitu , pentru ca in dîlele nóstre referintiele amicei si a bunei intielegeri intre suverani au pretiu îndoita, candu se racîma de simpathtele si insuintiele popóreloru. In sanetatea Imperalului, Imperatesei, a Principelui imperialu, pentru binele Franciei si a celutiei Parisului! Toastului acestui urmara aplausele cele mai entusiastice sî aclamatiuni: „Sa traiasca Imperatulu!“ Majestatîle s’au retrasu la 11 ore. La mergerea Lora fara intempinate de salutări entusiaste ale multimei. Din cele dinlauntru inregistramu ca prin rescriptulu reg. din 20 Octobre se provoca diet’a Croației la alegerea pentru diet’a ce se va convocă prin altu rescriptu. Celelalte cari se atingu de cessiunea Romei se reducu la cele de sub rubric’s „Itali’a“. Adaugemu aici după „P. LI.“ o serie telegrafica din Florenti’a, dela 30 Oct., in carea se spune ca douariulu oficialu italianu anuncia, deorece Moritoriulu francesu arata, ca flamur’a francesa falfaia pre muri dela Civit’a vechia, regimulu italianu, in consunantia cu declarările date regimeloru mai înainte amice, inca va ocupa cu trupe unele puncte ale teritoriului papălu.— Instrucțiunea ce o au francesii din espeditiune e : Rom’a neincungiuratu sa o apere, sa incungiure o lovire cu trupele italiane, sî sa nu caute a se întâlni cu garibaldinii. Din Romani’a cetimu o corespundinti’e la „Sieb. Bl.“, după carea prin Bucuresci cerculeza scrii despre o cualitiune mare contr’a partide Frostiloru. Asceptamu sa vedemu ce ne vom aduce dîuarnele de acolo in asta privintia. Italia. Dela telegramulu celu de care facuramu pomenire intre evenemintele politice din rendulu trecutu, nu au mai sositu scrii despre intemplări insemnate in Itali’a. Spre a cunosce insemnatatea acestei mișcări sa ne intorcemu pulînu inapoi la firulu intemplariloru. Itali’a doresce a se vede odata unita si a ave Rom’a capitala. Diplomati’a insa a fostu asigurata prin convensiunea din Septembre (1864) intre Italia si Frnm’a teritoriulu statului papei , indatorandu preciurea Romei a introduce reformele corespusulielare la poporatiunea de sub sceptrulu ei. Neimplinirea acestoru cerintie a nutritu nemultiumirea in launlru sî din cei nemulttumiti, cari au esalu afara că emigranți, au castigatu amici in tata Itali’a , cari erau gat’a a încercă ori sî ce, numai că sa ajunga spre a întrupa sî partea aceea de sub domnirea papei, celeilalte Italie sî institutiunilorn ei. Garibaldi candu incerca cu vre-o câti-va ani înainte a realisă din puterea sea propria acesta dorintta fu impedecatu de regimulu italianu la Aspromonte sî in anula acest’a la Asin’a lunga. Insa după cum vedemu de asta data impedecarea nu-i fu asta incarcata de urmări, pentru ca după o internare de vre-o câte-va semptemâni, in unu murginn de séra, in o barca de venatori trecu printre fregatele italiane , cari stau cordona in giurulu insulei Caprer’a rîveni la Livorno, de acolo la Florentina. Aici se încercară diplomații a lu abate dela propunerea lui, dara de poporu temandu-te póte nu se incercara alu abtone dela propriulo seu de a reluă lupt’a contra trupeloru papale. (In Florenti’a,spunu unele foi, ca sub ochii guvernului a facutu poporulu o demunstratiune adunandu-se acesta înaintea cartelului lui Garibaldi.)— (Vedi in privinti’a acest’a mai la vale.) Cele ce au urmatu după ce au sositu la voluntarii sei o scima din vre-o cateva fragmente, din cari se vede ca Garibaldi a batutu pre papăli, sî le-au luatu sî tunuri, sî in fine ca ajunsese sa ste înaintea Romei.— In Roma pre lângă tóte infrumsetiurile ce le capela de pestele de acolo, se vede ca a fostu o resculare si inca seriósa. voru demnu de credintta „Wien. A.“ aduce dm isdespre acésta resculare urmatórele : In ser’a dela 22 Oct. pre la 7 ore se aude o detunatiune in partea dela Città leonina. O parte din casarm’a suaviloru fu aruncata in aeru prin esplosiunea unei mine. Vreo cativa soldați si dintre omeni cari treceau pre acolo fura îngropați in ruinele cazarmei. In același tempu s-a formații o banda de 300—400 de barbati, cari veniseră in datele din urma, stracurandu-se ia cetate pre carutie mici si cari se adunasera acum armati la piramid’a lu Cestius. Band’a intră pre port’a lui Paulu in cetate, sî cauta a ajunge sî a ocupă Capitoliulu. Intr’aceea trupele sosescu sî vre-o cateva descărcaturi de pusei din partea infanteriei fara de ajunsu spre a respinge pre atacatori. Trupele se dice acolo, ca au avutu perifect puțîne, mai insemnate insurgenții. Despre lupt’a din aceeași dî scriu din Rom’a la Florenti’a, ca lupt’a intre trupe sî insurgenți a fostu inversiunata. Ori care e resultatulu lupt’a a fostu in Rom’a. A dou’a dî după cele intemplate in Rom’a , a urmatu in Florenti’a o manifestatiune demostrativa. Pe paretii Florentiei erau afisiate urmatórele : „Italiani ! De alalta-séra se bătu in Rom’a. Adi la 11 ore înainte de a medie o adunare pre piatra de la Signori’a. Patrioții italiani.“ Plouă de versă, sî cu tóte acestea mulțimea acursese de tóte părțile la loculu desemnatu unde in mijloculu piatrei se afla unu tricoloru. La 11 ore se incepu strigarea : Sa traiesca Rom’a, capital’s ! josu cu influinli’a străină ! sa traiesca Garibaldi pe capitoliu ! După aceea se puse adunarea in miliard "ca tricolorulu în frunte spre palatulu Riccardi. Mai in același tempu sosescu doua bataliuni din reg. 32 premiatr’a dela Signori’a. Mulțimea strigă : „sa traiasca armat’a italiana !“ Un’a bataliune merse in curtea palatului, fara mulțimea retaasa in strad’a (calea) Cavour. O deputatiune sa duce la pressedintele consilului de miniștri sa-i predea adres’a, prin carea ceru Rom’a de capital’a Italiei. Regimulu a respunsu, ca va luă in consideratiune cererea poporului sî fór’a oficiala va dă despra o dechlaratiune. Respunsulu acest’a s’a primitu forte rece. Mulțimea se duce acum la cartelulu lui Garibaldi, care le eră in piatr’a S. Mari’a novella nr. 21. După vreo cateva momente ese Garibaldi pe altari (balconu). Tóta mulțimea si descoperi capetele si aerulu tremură de aclamatiuni. Garibaldi rugă poporulu sa se acopere. Mulțimea respunse sa-si pună densulu pelari’a in capu. Sî o au pusu sî îndreptă apoi urmatórele cuvinte întrerupte adeseori de aclamatiuni : Italiani 1 Séra me aflu intre voi. Voiu sa me apucu cu voi sa incoronezu edificiulu mantuirei patriei nóstre sî sa aretu lumei, ca noi nu avemu nicidecum lipsa de tutori străini. Acuși |se va pune poporulu prin conlucrarea fratiésca a armatei in posessiunea acelui pamentu romano, carele s’a mangiiu demultu de villegiaturele străine. Câta se tîne de persón’a mea ve stau bunu, ca-mi voiu face detori’a până la morte. Poporu bravu , norocit !“ După cuvintele aceste generalulu se retrage si mulțimea se risipe. Se duce ca Garibaldi avu atunci cu Cialdini o intrevorbire. Cesta din urma si-a datu tata silui— ti’a alu abate dela prepusulu seu insa in desiertu , pentru ca Garibaldi a respunsu : „Eu nu voiu influinttă asupr’a nimenui nici voi sili pre nimenea. Dara eu credu, ca glontiulu, carele me va nimeri in anima, va fi folositoriu pentru pali’a. Eu nu potu resemna dela împlinirea detoriei fatia cu palri’a. Acest’a e cea din urma ce trebuie sa o indeplinescu.“ După aceste plecă elu la Foligno unde se întâlni cu voluntarii sei. Franci’a se vede ca vrea sa pasiasca energicu contra miscariloru in stalurile papei sî din proclamatiunea lui Victoriium. catra poporulu italianu, precum sî din formarea cabinetului celui nou sub Memabrea s’aru vede mai departe, ca sî regimulu italianu va pasi la sugrumarea miscariloru. „Köln. Zig.“ insa da cu tóta reserv’a urmtórea solie din Parisu, carea se referesce la purtarea Franciei cu intemplarile din Itali’a. Acea fola dice , Imperatulu (Napoleonu) a promisu lui Victoru Emanuilu, ca va trage atentiunea papei prin o nota , ca daca regimulu seu , in terrainu de trei luni, nu sa impaca cu Itali’a, se va vede in neplacut’a necessitate a-si retrage mân’a scutitóre dela curtea papala si a deslegă pre italiani de indetoririle ce le-au luatu asupra-si prin conventiunea din Septembre. Reporta dela adunarea gen. a asociațianei rom. natiunala pentru cultura poporului tinuta la 9/31 si 10/22 Oct. 186Î. (Capetu din nr. tr.) Se deschise siedinti’a a dou’a de N. Sea diu episcopu-presiedinte la 9% ore, procediendu numai decâtu la reporturile comissiuneloru emise de prim’a siedintia, fie aduca autenticarea protocolului despre prim’a siedintia pentru economi’a tempului s’a