Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)

1868-09-12 / nr. 73

Telestrafum­ e«e de done ori pe «epte­­matia : joi­a •) Duminec­a. — Prenume-i rațiunea se face in Sabiiu la espeditur­a f­­oiei pe afara la c. r. poște , cu bani­ gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenum­eratiu­­­nei pentru Sabiiu este pe anii 7. fl. v. a. 1 ear pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pen . I­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 12/24 Septembre 1868. I­tru provinciele din Monarchia pe unii anu­­ 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. )Pentru princ. si tieri străine pe anu 13 pe­­­, anu. t­ fl v. a. j Inseratele se platescu pentru I intern ora cu 7. cr. siculu , pentru­­ a dou’a ora cu 50. cr. si pentru a trei­a repetire cu 3V. cr. v. a. KTM 73. AKT­ LU XVI. Alegeri la Congresn in archidieces’a Transilvaniei. Din partea clerului s’a mai alesu deputați la congresn . P. Protopopu Vasiliu Rosiescu in cerculu X. Din partea laicileon . llustr. S. D. comite su­­premu Ioanu P­i­p­o­s­i­u , in cerculu X, Dlu Ma­jorii c. r. Ioanu Neacu de Huniadu in cer­culu XV, dlu secretariu la tabl’a septemvriala Dr. Iosiu Galiu in cerculu XVI. Dlu prof. gimn. Dr. Vlasile G­r­o­d­a­r­i­u in cerculu V* Dlu jude pro­ces. Ioanu B­u­z­u­r ’a in cerculu XVII, in dieces’a Caransebesiului. Din partea clerului : PP. Prot. Iacobu P­o -Dimitriu­p­o­v­i­c­i­u­ , Gavriiln I­a­n­c­o­v­i­c­i­u Iacobescu, Alessandru I­a­n­o­v­i­c­i­u , A­­tanasiu Ioanoviciu, Iosif­ P­o­p­o­v­i­c­i­u, Ioanu Popoviciu­, Simeonu Dimitrie­­viciu, Ioanu Petroviciu Seimanu, Georgiu P­e­s­t­e­a­n­u. Din partea laiciloru civili ; Ilustr. Sea dlu Se­­cretariu de statu Georgiu I­o­a­n­o­v­i­c­i 11, 1­ S. dlu com­ te supr. Ioanu F­a­u­r­u , Dlu proprietaria Antoniu M­o­c­i­o­n­i , dlu Protofiscalu A­t­a­n­a­ I­g­i­e­v­i­c­i­u , dlu Asesoru (lipsesce numele in depesia R.) dlu cassa perceptoru Ianculescu, do. advocati: Maniu,Hatieganu, Misi­ei­u si dlu jurasoru M­a­n­g­i­u­c­ea. Din partea laiciloru militari de fruntarie : N­. S. dlu colonelu T­o­d­a, dlu vicecolonelu Rotariu, dlu Majom S­e­c­s­i­n­u, dlu capitanu Popo­­viciu, dlu locotenenti primari: S­t­a­n­u, B­a 1­­ i­­o s­i o­ii ÎW R­a­i­c­h­i­c­i­u , dlu aspirantu de of. Buss, do. negutiatori Posta, P­o­p u. * Evenem­inte politice. Sabiiu 11 Septembre. Diet’a Croației ,abia a fostu tienulu dóue sie­­dintie s’ a inceputu a insufla grigia unoru politici. Impregiurarea, ca deja in siedinti’a a dóu’a s’a ce­­titu unu protestu alu deputatiloru fiumani, carele s’a datu că obiectu de argintia unei comissiuni de grepte membri, carea e însărcinata de a pune câtu mai curendu unu proiectu pre mes’a dietei , făcu pre mulți a crede ca sessiunea dietei croate nu va decurge asta netedu. „Hazanka doresce sa scie ce va esî din lucrulu acestei comissiuni, de­ore-ce cessiunea Fiumei s’a mai desbatutu in ministeriulu ungurescu, in cercurile deputatiloru din Pest’a sî cu deosebire sî in modu meritoriu in delegatiunile acestoru dóue tieri, (Ungari’a sî Croati’a); in fine de óre­ce in laie parlile s’au ferita de o decisiu­ne definitiva , lasandu ca cestiunea sa se increda corónei insesi. O insemnetate mare politica se ascrie caleto­ riei Majest. Lora in Galiti­a. „N. Fr. Pr.“ afla cu deosebire intr’aceea insemnetate politica , caci mo­­narhulu Austriei nu e tocm’a dintre acei principi, caroru le place a face calotorii numai din plăcere prin tieri sî ca in doue decenii numai odaia a mai fostu in Galiti’a , sî atunci singuru , pre­căndu acum calatoresce dimpreună cu Majestatea Sea Im­perates’a. Dosulu dîuariu trece apoi la cele intemplate in diet’a galitiana dela deschidere incóce sî afla purtarea poloniloru demna de desaprobare. Tóte programele poloniloru desvoltate in tempulu din urma restr ngu competinti’a senatului imperialu si ori­cari vom­ fi terminii, de cari se servescu po­lonii in programele loru, ceea ce voiescu sî aspi­­réza ei e federatiune, pentru ca pretinsu pentru Gaiti'a sa fie unu statu de sine sî loculiitoriulu ei sa fia ministru responsabilu. Temerea ce o es­­prima desumentionat’a fóra culmineza intra aceea, ca despartiendu-se Galiti’a de senatulu imperialui, Ungari’a centrafisata va castiga hegem­oni’a asupr’a imperiului si urmarea mai departe va­­i, ca nemții austriaci vor u­n­a­t­i u­n­a 1­u, fi necessitati a caută după ajutoriu „Pasetiunea separata a Poloni­­loru“ încheia „N. Fr. Pr.“ „duce la inceputulu fa­­talu alu federalismului, care după părerea nóstra intima aru fi egalu cu disolverea.“ Se dice ca sî cancelariulu imperialii va calatori cu Majest. Loru. Acest’a aru fi unu motivu de a privi in caietori’a Maj­e, unu evenemen­tu per escelensiam politicu. In diet’a Bucovinei, ne spune „Osten“, a fosta desbateri asupr’a unui proiectu despre lim­­b’a proprietaria in institutele mijlocie sî specialu in scólele reale ce suntu a se infiintiu in Bucovin’a. Num­itulu dîuariu se vede a fi nemultiumitu cu pur­tarea a duoru domni Hormusachi sî a dlui Andreeviciu, cari ceru eschiderea limbei nemtiesci, că limba de prelegeri, din institutele aceste pentru românii din Bucovin­a sî combate pre acești h­y­­­p­e­r­n­a­t­i­o­n­a­l­i (?) cu aceea , ca in dieta ei Suntu minunati „ami­cii“ noștri, cari dorescu, ba după cum dice ,0s— insisi vorbescu nemtiesce, a AA­ten“, au interesu politicu de desvoltarea româniloru in Bucovin’a sî totusi tata ei afla, ca pentru români aru fi mai bine sa invetie in institutele loru nem­tiesce. Politic’a din afara se reduce la comentarea u­­nei cuventuri rostite de regele prussianu eatra rec­­torulu universitatiei di­n Kiel (Schleswig-Holstein), din carea , ca din tóte vorbirile diplomatice, se póte deduce lî pace sî resbelu, se întrecu ai da esplicari de pace D înartele francese Acést’a o făcu din nepăsarea ce voru sa o arate francesii falia cu Prussi’a O­r­i­e­n­t­u­l­u parea ca are mai mulate pun­cte negre, după cum se duce acum in politica. Diur­­nale considerabile din Pest’a lî Vien’a provocara pre Austri’a a luă pusetiune la fruntariele de média di pentru mișcările Bulgariloru, sî se recomendă diplo­mației deosebita atențiune asupr’a reg­mului roma­­nescu, carele „joca unu rolu indollu.“ Aceste a datu ansa la unu limbagiu iritata la o parte a dia­­­risticei din Rom­ni­a si după cum vedemu in ace­­lesi dinarte la colecte pentru procurări de arme. O faima respandita ca principele C­a­r­o­l­u din Romani­a vrea sa abdica de tronulu României se de­­mnuicesce acum sî de unu corespundinte alu dina­­riului Au­g. Zig. din Augsburg. Cu acesta prilegiu spune corespondintele, ca C­a­r­o­l­u e departe de a abdice, din contra, densulu e devotatu cu totulu pa­triei sele adoptate si i place sa lucre, avendu lângă sine unu omu diligentu cu Bratianu, carele cu imp­­lace puține a facutu mujtu pentru tiéra sî a cărei mâni suntu curate. Dinaristic’a francesa a devenitu mai favorabila României de unu tempu in cóce. Unu altu punctu negru ni descopere N. Fr. Bl. in politica orientala. Acest’a e cheie bisericei dela Santulu inormentu din Ierusalimu, carea se pa­­streza la consu­lulu francesu sî pre carea o reclama Russi’a de a o posede sî dens’a împreuna cu Franci’a. Francia starnesce pre lângă Pórta otomana a nu se invor­ca sî Russii sa poseda împreuna acea chieia. Conferintie invetiatoresc! Protopopiatele, alu doilea Brasiovului, alui trei scan* * neb­ru s’ alu Hidvegului. Conferintiele generali cu invetiatorii acestoru trei tracturi s’au tienutu estu tempu in Sf. Petru in 26 sî 27 Augusta sub presiedinlr’a Red. D. Protopopu alu acestoru tracte Ioanu Petricu. De conducatoriu alu desfassurarei materiei con­­ferentiali fu orenduitu dlu directoru alu scólei ca­pitali din Brasiovu G­ C. Bellissimus. Se umplea de bucuria piósa anim­’a privitori­­loru, cari nu adeverit iubescu binele si înaintarea némului nostru românu, ved­endu cu câta plăcere se asceptă aici deschiderea con­ferintieloru invetia­­toresci , că sa pata asceptă unu viitoriu mai feri­­citu descoperindu adeea din apucaturile, tratările sî împărtășirile mem­briloru conferintiei o înaintare in imbunatatirea stârei din launtru a scólei nóstre sî prin acést’a radicarea stârei poporului nostru la unu gradu de fericire mai inaltu. Apoi unde descopere omulu contrelegere, res­­pectu, amare fraticien, zelu sî activitate intru ina­­intarea binelui , tactu in propasie nu va avea re­­spnu a ascepta sporiu sî asla ajungere la limanulu doritu ? Ba totu­ deuu’a fara nici o indoiéla! Sî cine aru fi pututu crede contrariulu ? ve­diendu : a) pre dlu Protopopu tractuala incungiuratu de 16 pr­oli sî de 36 invetiatori deschidiendu con­­ferintiele in biserica cu hramulu Sf. Nicolae deco­rata forte gustosu cu cununi de flori, cu ramuri de stejariu si preserata pe josu cu fruncie totu de ale acelui arbore stimatu sî de cei vechi, sî acé­st’a prin amarea sî zelulu, sî activitatea dini pa­­rochu localu Nicolau Fratesiu, a inv. loanu Crang’a sî a representantiloru comunei bisericesci, cari inca in numem mul­tumitoriu luara parte la conferintie , apoi veniră lî unii studenți de gimnasiu. b) Pre invettatorii presenti , cari meditaseră" forte bine asupr’a temeloru conferentiali, după cari aveau acum sa reproducă practice, ceea ce-si im— partasîra unulu al­ui’a in conf. anului trecutu teo­retice, lângă care sa anesseze si esperintiele pro­prie ce le făcură in acésta privintia tractându cu copiii. Conferinti’a I. Rev. D. Protopopu l. Petricu, deschise con­­ferintule prin o cuventare adencu pe truncietório cam de cuprinsulu armatori­i . După ce a aretatu, ca au trecutu tempurile cele apesatorie, in care era determinata până la ce grada de cultura sa se ridice cutare sî cutare clasa a societatiei, sî ca astadi cultur’a poporului ca sî cele Lite drepturi omenesci se privesce de uni pom­ comunu, din care are sa ia parte fie-care individu sî in­deobsce fia-care clasa a populatiunei, trecu la mijlócele, prin care se pole sati cultur’a intrunu poporu, in­­tr’o națiune descoperindu ca acelea suntu scólele, institutele pentru Înv. educatuinea si instrucțiunea tinerimei. Mai incolo areta , ca intre institutele de e­ducatiune locuia cela mai dintâiu lu ocupa scólele populari si cele capitali, in cari toti individii au sa-si aginisesca cunoscintiele elementari din reli­­giu­ne, cetire, scriere, computu s. a . si asta desfa­­siara mai incolo scopulu scólei populari, apoi per­fecționarea invetiatoriloru prin lectura de oipuri pe­dagogice, prin cercetarea conferintieloru inveliato­­resci­i detori­tiole inveliatoriului fatia cu stol’a, cu elevii loru, preoții , ómenii stapanirei imperatesci, însușirile cari trebuie sa le aiba unu inveliatoriu: moralitate, religiositate, diligintia amare si aplecare câtra căutarea carier’a invettator esca ; rabdare cu copiii, causei sî asla îndreptarea radicala a zeului. Apoi vorbi despre apucaturile didactice sî me­todice la propunere , cum se propună invetiato­­riulu elevilor, sei religiunea, cunoscintie naturali, cunoscintie din geografia, din istori’a patriei, poporului românu, a popóreloru colocuitóre in pa­ a­tri’a nóstra ; intemplari mai însemnate din istori’a universala s. a. încheia cu resplat’a cea buna, care 1 n 1­u

Next