Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)

1869-02-23 / nr. 16

62 Nimeni e indreptatitu a presupune dela ómenii regimului nostru, ca ei aru dă mâna de ajutoriu la nimicirea drepturiloru patriei. Dar se lasamu la o parte aceste scóne triste; indoiél’a sî temerea ne putu delatura prin o discossiune franca sî numai asta va pute privi patri’a la o era noua. Ce folosesc e a nimici opusu la inceputu prin lamentări ? Se simu gat’a spre jertfe, pentru binele patriei nóstre si se lasamu dorinttele si politic’a extravaganta, sa nu créda nime ca elu singuru aru posede monopolulu liberalismului ; de nu, oferimu i nimiciloru patriei spectrulu tristu alu discordiei nóstre ; discordi’a măiestrită corumpe poporumu sî folosesce numai acelui’a care 8ru suprimă-o. Cându facea preste patri’a nóstra regimulu arbitrariu sî n’aveamu ce alege de câtu supunere rusismósa séu revolutiune, atuncea eramu omulu revolutiunei. Astadi cându constitutiunea din 1867 deschide patriei unu câmpu legalu de activitate accepteza acést’a constitutiune nu cu intentiunea de a sferemu, ci eventualminte de a o perfectiona, ce vomu pute face numai atuncea, déca nu vomu agita contr’a legiloru Sa ne adunamu tóte puterile nóstre, se invetiamu ca se aducerau in Ungari’a diplomati’a sî se o putemu representă prin consulate dându armatei regulate totuodata câți mai multi oficieri magiari. Se delaturâmu lamentările se declarâmu suspiciunile sî mai cu sema promissiunile care după ajungere fiecarei partide la putere se potu împlini. Sa ne aducemu aminte intemplarea trista din Francia la anulu 1848, opositiunea promitea poporului lucruri cari după ce a ajunsu la putere n’a putulu împlini sî asia poporulu se departa neindestulitu dela regimulu seu care desi era cela mai liberale, improsca poporulu neindestulitu cu tunurile. Cine ’si iubesce patri’a sî pre concetatienii sei nu va seduce prin astureliu de midilóce a popularitaliei. La Martine ducea la 1848 câtva lucratorii din Parisp . Déca ati îndrepta chiaru tunurile care stau acolo câtva peptmni , totuși nu v’asiu promite ce nu sum in stare a împlini. Se urmamu acestu esemplu sî sa nu escitamu passiunile poporului. Massim’a nóstra se fia stim’a înaintea legiloru; sa ne fia de problema că dieta viitóre se nu mai perda dóue tertialitati a tempului meu cu discussiunea clasei constitutionale, ci se apace CU tóta puterea de reforme interne. Achf va cresce puterea natiunei si prin conecsiunile viitóre va fi in stare a castiga patriei magiare tote avantagiurile care suntu de lipsa pre terenulu practicu. Primiti cea mai inima multiemita pentru confidenti’a cu care me onorați vrendu a me alege de alelegatulu Dvóstra. Relaliunile mele esterne numi concedu acuma a primi oferiulu acesta. Postratimi memori’a DVostre sî me priviți ca pre celu mai bine voitoriu concetatianu. Stefano Türr. (Astfeliu vorbesce unu fostu revolutiunariu catra connabiunalii sei. Imparlasîmu cu tata reserv’a după o epistola privata despre „conferintia inteliginliei“ din Brasiovu urmatórele : In 19 Fauru se adunara dintre Protopopi sî preoți, profesori sî multi negutietori (Preoti sî invetiatori se aflara sî din Sacele) ,la o consfătuire confidențiale. La inceputu după alegerea unui presiedinte sî secretarii fu vorb’a despre o intielegere asupr’a participarei la adunarea dela Mercurea sî care eu ce principie se ducu. Acest’a indata fu spriginita de unu membru alu conferintiei carele se pronuncia pentru activitatea demostrativa. După decursulu mai multoru vorbiri, unulu din cei adunați atrase atențiunea unoru vorbitori carei se vorbesce de Brasiovu sî cercu , sî nici vecinătățile nici cerculu nu suntu representate. Discutandu-se mai departe cestiunea trimiterei la Mercurea se arata dorinti’a mai multor’a, ca aru fi bine sa merga din Brasiovu patru individi. pentru Modolu insa inca a provocatu o discussiune, ca erau opiniuni ca sa nu se restringa voi’a nimenui de a merge sî ca sa se alega unu numeru olaritu de individi. Cându veni vorba de alegere unu altu membru cere că sa se desbata mai^anteiu principiele ca sa scie conferinti’a pre eine sa alega , sî asta se sî incepe desbaterea numai decâtu, pledându unu oratoru pentru passivitate sî altulu pentru activitate. Mai urmara intermezuri, cari nu se potu evita la adanari libere. In fine advocatura Stravoiaia caventulu sî discută din punctu de vedere alu dreptului daca este aplicabile passivitatea seu activitatea sî resolva cestiunea in favorea activitatiei. Din paritiu , după ce insera despre batrenetiele sele sî esperimlia sea apeleza la juramentulu din 48 pre care dice ca nu póte salu calce (cine vrea salu calce? R.), apoi vorbesce din istori’a secuiloru cum uriau ei pre magiari si Pest’a sî intreba ca noi sa recrgemii acolo ? După acesta intrebare mai vorbiră vre-o câțiva inși pentru passivitate. Dara după acesti’n urmare advocatii Puscariu sî Stravoiu, cari cu argumente rationabile sî reale pledara pentru principiulu activitatiei. Fiindu tempulu înaintata se pune cestiunea la vota, majoritatea vota pentru passivitate. Doi profesori sî doi advocați Stravoiu si Puscariu s. a. cu minoritatea votata pentru activitate. (Coresp.) Brasiovu, 20 Febr. 1869. Dle'Redactoru ! Fiindu ca jurnalele ce iesu aici in unele loru cele mai noue aminteseu despre o conferintia electorale la care a participatu inteligintia de aici, vinu a ve comunică sî eu atât’a , ca in 18 Febr. a. c. in urm’a Apelului dlui Macelariu, prin care se chiama inteliginti’a româna din Transilvani’a la o conferintia fratiesca la Mercurea pre 23 Febr. a. c. s’a fostu adunata după o conchiamare preste 50 de brasioveni. Fiindu adunați unu domnu jurista ne descoperi scopulu acesteia : pentru a se îndemna ca sa merga dintre barbatii de aici la Mercurea. Altii domnu desvolta necessitatea pentru atari participări si barbatii adunati se invoira cu solii si consultară mijloce ca sa participe mai multi. S’a vorbitu rolegialmente unele si altele in modu familiarii, tote vorbirile a fostu pentru solidaritatea româniloru, câci barbatii de aici suntu oariti a jertfi ori-ce pentru solidaritate, cu cea mai necesarie as’adi sî totu déun’a. Resultatulu dare a fostu învoirea comunei a participa patru individi la Mercurea cu dorintia, ca ei sa se supue hotarîriloru majoritatiei d’acolo ca se lesa solidaritatea ce o dorimu. Deci nu s’a hotarîtu neci ca se voru tienea de Diplom’a Leopoldina neci de sancțiunea pragmati.Pi.a P.Ilin redatusa H». "Zeitungin nr. 35. q. o. sî neci propunere n’a fostu despre acést’a , ci unu slimatu barbatu a facutu in vorbirea sea despre legile Transilvaniei numai o amintire despre acelea. La o adunare cu acést’a, care eu o privescu mai multu amicabila privata pentru consultarea celor amintite, decâtu publica, nu aflu de cuviintia a insiră cursulu consulturiloru sî vorbiriloru ei fie câtu de nobilu, fiindcă a fostu confidențiale De altfeliu neci nu lutiu minte. Sî despre desbateri politice publice asupra participarei sî neparticiparei la alegeri a fostu luni in 1 Martiu a. c. adunarea Brasioveniloru sî a Destrictului nu sciu ce voru fi facutu ei acolo’ Credu care va scrie din cei ce au participatu. * **)) CIusiu 20 Februariu (Inspectorii scolari sî — Schulattii) Legea cea noua scolare sustienendu scolere confessiunali dispune, ca pentru atari comune, unde confessiunile nu sunui in stare a sustiene scola in destuntaia instructiunei publice, statulu va fundă scoli comunali, fara caracteru confessiunale sî spre dirigerea acestor’a va denumi inspectori districtuali, prin cari va esercita sî dreptulu de supra inspectiune a statului asupr’a intregei instrucțiuni publice, cor o a esercitatori până acum prin Guvernulî respective prin asia numitii Schulathi. Ministrulu instructiunei publice si pana la denumirea atâtoru inspectori a esmisu in mai multe parti (ba chiaru in stalurile vecine) comisari ministeriali, cari sa adune datele pregatitorie pentru punerea in lucrare a legiloru scolastice. Dintre romani inca s’au trimisu atari comisari in Ungari’a vre o trei insi, a catora esmitere „Federatiunea“ o a salutat’o cu bucuria. Acum dintr’o corespundinta din Clusiu din 22 Fauru a. c. afla ca si consoliariulu de sectiune Puscariu este trimisu cu atare missiune in unele parti ale Ardeiului, cu ceea ce nu se póte impaca, aducendu acea eimissiune in combinatiune cu mișcările electorali. *) Neamu bucură. Red. Na ne miramu de astfeliu de combinatiune a „Federatiunei“, pentru ca traimu intre mișcările electorali, sî ori ce fruncia se misca o suflamentulu alegeriloru. Nici nu scriau incatu se adeveresce missiunea dlui Puscariu in trebile scolare, de atâta insa putemu fi siguri, ca dlu Puscariu, care a data destula proba pentru aperarea intereseloru bisericei nóstre, va sei sî acum a satisface atâta missiunei sele, câtu sî bisericei a cârei fiiu este, — si pare mai bine că corespundentii „Federatiuneiu dela Clusiu, a câroru acțiune s’a concentratu mai multu intr’acolo, că sa se ia scotele din mân’a bisericei. Y.I. Ni se trainite spre publicare urmelerele : Propunere Cu privire la rescriptulu regescu dtn 6 Febr. 1869 convocatoriu de diet’a lerei la Pest’a pre 20 Aprile a. c. Considerându ca diet’a convocatoare sa se compună din ablegații aleși după legea susta datoria electorale. Considerându ca acesta lege electorale cu privire la Transilvani’a este eflciulu legei de uniune a Transilvaniei cu Ungari’a . Considerându ca legea uniunei s’au adusu fara învoirea, sî fara concursulu natiunei române, sî inca cu total’a desconsiderare a ei , sî a justeloru ei pretensiuni, considerându ca legea electorale feudale transilvana din 1848 sustienuta prin legea uniunei, lipsesce pre națiunea româna ch artsî de cele mai de pre urma mijloce ca sa póta avea o representatiune corespund istoria posesiunei sî insemn atattei sele politice, sî care sa fia in stare de a relupta pre care legale drepturile politice nationale, inca in anulu 1867 prin decretu regescu unilateraiminte scose din valore. Considerându, ca după cele petrecute in sessiunea trecuta a dietei pestane, națiunea româna nici ca póte avea cea mai mica sperantia, ca justele ei pretensiuni se voru multiumi . Considerându ca intr’unu statu care baremu după nume aru fi statu constitutionale, fiacare alegatoriu este indreptatitu a se folosi sau nu de drepturu electorale. Considerându insa ca acestu dreptu electorale, ca unulu din cele mai principali sî vitali constitutionale numai atunci pote produce vre-unu resultatu salutariu doritu, cându interesele private nu lu paraliséza cu corfesiuni de moralisatorie. *) Considerându ca falia cu aceste inconvenientii nu esista dispusetiuni carn folosirea dreptului de alegere sa lu marginésca numai la conscitati’a sufletului, sî la convingerea interna morale pentru alegatorii din poporulu cu educatiunea neglesa, cari nu au fursa morale de a resistă incercariloru seducatorie, prin urmare nici resultatulu alegeriloru nu póte corespunde intereseloru patriei, — *#) propunu ; ca inciitulu comitetu permanentu prin decisiune sa se declare : ca pre lângă tóta supunerea neconditiunala tronului, sî pre lângă reverinti’a cuvenita legiloru nu ne putemu demite la alegeri de deputați si trimiterea de deputați pentru diel’a viitória conchiemata pre 20 Aprile a. c. la Pest’a. Desiu 27 Febr. 1869. (Urmeza 3 subs.) Desiu, 27 Fauru 1869. In adunarea ad hoc a comitetului comitatensu, inteliginti’a româna, in consecintta cu propunerea făcută in 12 Ianuariu, sî in urmarea condusului conferintiei din 3/15 Febr. au facutu recticus an predatu propunerea de mai susu, despre care N. Lea d. Comite supremu Carolu de Torma , împreuna cu restulu ei incunosciintiandu pre comitetu, aceea nu au pus’o la desbatere, — sî nici ca au luat’o la protocolu, din acea pré naturala (?) causa, caci protocolulu adunarei acestei estraordinarie au fostu deja si gasitu înainte de adunare atâtu in limba magiara, câtu si cea româna, fara la pretensiunea iterata a româniloru ca despre propunerea loru sa se faca amintire in protocolu, caci din contra ei aru fi siliti a se declara ca româniloru acum nu li se ierta a-si descoperi baremu * Adeveratu! iise cortesiurile sa se paraliseze prin probitatea alegatoriloru, respective, energi’a si inteliginti’a conducatoriloru alegatoriloru. R. **) Vedi observarea de mai susu. R.