Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-09-21 / nr. 75
Telegrafulo ese de doua ori pe sept«mana , joi’a • í Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la expeditia’ ? foie, pe afara la c. r. peste , on bum gat’a prin acrisori flancate , adresate catra espeditira. Pretindi prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe ami 7. fl. v. «. ear pe o joaietate de aniin. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 21 Septemvre (3 Oct.) 1869. Inseratele se platescu pentru I intera ora cu 7. cr. sirulu , pentru a «toua ora cu 6 7. cr. si pentru a treia repetire cu 37. cr. r. a. fl.» 75. WILL XVII. I tro provinciele din Monarchia pe ana ani 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. zi ieriu traine pe anu 18 pe, anu, 6 fl t. a. Invitare de prenumeratiune la „Telegraful« Romanii“. pre patrariulu din urma (Oetomvre—Decembre) alu anului 1869___Pretiulu abonamentului pre V4 anu e. Pentru Sabiia 1 fl. 75 xr. v. a. Pentru Trani’asîMonarchi’a austro-unguresca 2 fl. Pentru Romani’a si străinătate, 3 îl. DD. abonanti suntu rugați a nu intârdîia cu tramiterea prenumeratîuniloru. Adresele ne rogâiiu a se scrie curatu, sî epistolele de prenumerat iuni a ni se tramite francate, adresându-le deadreptulu la Editura „Telegrafului Romanu“ in Sabiiu. Sabiiu, 19 Septemvre (1 Oct.). Eri avu cetatea nostra o dî de serbatóre. Acést’a era sosirea Escel. Sele ministrului de culte si instrucțiune publica bar. losifu Eötvös aici. Se scia inca din diua premergaloria ca mai— tlu aspe, primindu invitarea ospitale va trage deadreptulu la Escel. Sea Archiepiscopulu sî Metropolitulu româniloru gr. or. Andreiu bar. de Siagun ’a si asta inca de tempuriu, indata după ce Escel. Sea Archiepiscopulu sî Metropolitulu, Superintendentulu evangelicu, unii din membrii magistratului sî ai comunilatiei esîra până la Avrigu spre intempinare, începu a se aduna publicu înaintea ressedintiei metropolitane române. La 10 ore sosi junimea studiósa sî școlara dela seminariulu gr. or., dela institutele evangeliciloru sî se astedia înaintea ressedintiei. Totu atunci se adunara corporatiunile autoritatiloru bisericesci, scolare sî politice. Asceptarea se indelunga din causa ca plecarea dlui ministru din Fogarasiu nu se putu efectui după cum era anunciata, la 5 ore , ci numai la 7 ore diminéli’a. Sî asia preia 1 % după amedi sosi cortegiulu in fruntea carui veneau Escelentiele Sele, dlu ministru de culte sî instrucțiune publica, Baronu losifu Eötvös sî Presantîtulu Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Baronu de Siagun ’a, in uin’a sî aceeasi trăsură. Junimea româna asiediata înaintea ressedintiei luna unn intreitu se traiasca si koduri cea sasesca. Indata după sosire primi Escel. Se adlu ministru pregentarile generalitaliei, magistratului si comunitatiei, a clerului sî corpului profesorale dela Seminariulu gr. orientiriu de aici. Presentarea acést’a din urma s’a facutu de Escelenti’a Sea Archiepiscopulu si Metropolitulu nostru , la care peasiune inaltulu presentatoriu, după ce rosti bucuri’a ca a fiulutu saluta pre unu aspe asia de inaltu, ce se afla in o caleloria asia de momentuó a, adause ca caleloria acést’a face epoca in viéti’a culturei popóreloru sî in pârlite ardelene. Escelenti’a Sea dlu ministru din parte si response ca sî slatulu cu intregu sî institutiunea crescerei ca atare a aflalu sî afla in Escelenti’a Sea Archiepiscopulu sî Metropolitulu unu spriginu tare, intaresce ca atâtu pentru cea dintâiu aserțiune câtu sî pentru a dou’a a vediutu in caleloria acést’a urmele activitatiei Escelentiei Sele Metropolitului nostru. După acést a urmara presentarile celoru-lalte cleruri sî corpuri profesorali. La 3 ore după amedi a datu Escelenti’a Sea Archiepiscopulu sî Metropolitulu nostru unu prândiu forte splendidu in ouarea ministrului sî nspelui Seu, la care fora invitate tele somitățile bisericesci, școlare, civile și militaiie. Adinchina Escelenti’a Sea Archiepiscopulu sî Metropolitulu pentru rarulu sî inaltulu ospe si acesta pentru ospitalulu Archiepiscopu sŭ Metropolitu. După prândiu binevoi dlu ministru a cerceta Seminariulu gr. or. de aici. In sal’a cea mare fu intempinatu de elevii institutului cu unu intreitu sa traiésca. Escelenti’a Sea ministrulu se esprima forte favorabilii de cele ce au aflatu. Celelalte institute remasera a fi visitate in diu’a urmatóre. A dou’a dî după ce vedem sî acele institute, primi sî interse visite, plecă la 1 ‘/4 ora după amédi, insocilu de Escelenti’a Sea Archiepiscopulu sî Metropolitulu nostru sî urmatu de superintendentulu evangelicu sî alte somilati până la Cristiani, fara de cornitele sasescu până la Sebesiu. De unde sosindu ia Vintii de josu, pre drumulu de feru se reintorce la Pest’a. Sa dea ceriulu cu Escel. Sea diu ministru sa se intorca in pace la inaltulu seu oficiu, sî salu liena Ddicu sanatosu in acelu postu, pentru că sa pata realisă er’a cea noua pre tereuulu culturei spre multiumirea tuturoru natiunalitatiloru ce insetéza după progresu. Brasiovu, 18/30 Septemvre. Precum s'a putulu vedé din cele raportate pre scurtu in rendulu trecute primirea ministrului de culte in cetatea nostra sî deca nu a avutu o colore mai festiva a fosta totusi caldurósa. Indata după sosire in ospelulu delaurulu 1, Brasiovulu vechiu, dlu ministru primi bineventurile magistratului sî comunitatiei, ale preotimei gr. or. a corpului profesoriloru dela gimnasiulu românu greco-orientalu, a preotimei rom. cat. si a profesoriloru dela gimnasiulu de aceeași confessiune, pre preoții evangelici cu professorii gimnasiali de aceeași confessiune. Escel, Sea dlu ministru avu bunetatea indata la bineventarea impartasi dlui Conrectoru la gimnasiulu gr. or. romanu Dr. Ioanu Mesiota, ca la 12 ore după amezi va satisface dorintiei profesorale sî va visita gimnasiulu sî scólele corpului normale române din Brasiovu. La tempulu defiptu preotimea nóstra, corpulu profesorale de o parte cu conrectorulu in frunte sî efori a școlare de alta parte cu presiedintele ei in frunte sî multi din fruntașii sî inteligenții din Brasiovu asceptau sosirea înaltului ospe. români După putiena asceptare sosi insocitu de dlu protopopii losifu Baracu sî unu senatoru sî la intrare in teritoriulu gimnasiului fu primitu cu „sa traiasca“. Dlu conrectoru indata se presentă dlui ministru spre a lu însori in edificiulu gimmnasiale sî da deslușirile cerute. Mai intâlnesc. Sea intră in sala acea frumósa a gimnasiului, după aceea in clase unde in fia eare fu intempinatu cu „sa traiesca“. După ce vechiii tutu se departă urmatu de toti cei ce lu intempinasera până la esirea de pre teritoriulu gimnasiaie, unde mai repetiendu-se odata urările de sa traiésca se duse spre cetate. După câtu amu pututu afla Escel. S. dlu ministru a fostu forte indesubtu cu gimnasiulu nostru preste totu. Totu asia aflamu ca a fostu multiumitu de bineventarea ce o avuse din partea comunei bisericesci din Brasiovu. Eri a fostu Escel. Sea dlu ministru până la 9 V* ore in Sacele , sî după cura audîmu, acolo a fostu vorba de intemeiarea unei scóle reali comunali. Insemnu acest’a ca in trecatu, pentru ca respectivii ve vom da informatiuni mai lămurite despre cele intemplate acolo , cari lămuriri la nici o intemplare nu voru fi superflue, nici cu privire la interesulu loru speciale nici cu celu generale natiunale si patrioticu. După 10 ore a cercetatu scotele sasesci. La 12 ore a fostu prândiu de vre 100 pergen.» intre cari erau unu numeru frumosu de români din inteliginti’a nóstra natiunale de aici. Cu acesta peasiune se radicara vre-o siése toaste. Din punctulu nostru de vedere ni se pare ca aici am fi de a lun nota despre toastulu dlui protopopu Petricu pentr m egal’a îndreptățire si a unui domn . Wächter, carele nu se putu suferi sa nu imboldesca, ci si in acésta cununa fratiésca de aspdi, in fati’a unui functiunariu asia inaltu, se apuca a suspiciuna in toastulu seu pre români cu Iragu cu vechiulu catra Romani’a. *) La 3 ore după amedi a plecatu Escel. Sea dlu ministru catra Fagarasiu petrecutu cu si la sosire de mai multe carele. Eveneminte politice. Din dietele cislauane nu avemu alt’a de impartesitu , decatu, ca se ocupa cu lucruri curente. Ce e mai insemnatu din partea acea este miscarea electorale in afacerea alegeriloru supletórie la diet’a Boemiei. Despre alegerile acestea, respective despre resultatulu loru, vomu fi in chiaru in tempulu celu mai scurtu. Din cele ce vedemu in foile oficióse sî opositionale , ambe părțile se lauda , a fi reportatu victori’a. Noi, cari stamu departe in mai multe privintie de acesta evenementu, avemu sa luamu nolitia numai despre impregiurarea aceea , ca oposetiunea ceha boema au lucratu din tóte puterile, pentru ca la alegeri sa reiesa cu deputații sei. Tempulu celu frumosu de tomna se vede, ca are influintia sî asupr’a diplomatiloru. Detimu, ca : „Diplomații séra calatorescu.“ Asia ambasadorului, conte Wimpffen a venitu la Vien’a, se da cu socotel’a, ca venirea sea aci se motivéza de o alta caletoria diplomatica sî adeca de sosirea principelui de corona prussiana. Agentulu c. r. de Vetsera inca a sositu in Viena, acestu barbatu se duce, ea va calatori la Petersburgu numai spre a-si notifica acolo rechiamarea sea. Prin asociatiunea ideiloru, si ndu ca amintiramu de sosirea principelui de corona prussiana in Vien’a, inregistramu si scirea discutata in datele din urma in dînaristic’a cea mare european , despre noule constelatiuni intre puterile cele mau europene. Unu corespondinte parisianu alu „Gazellei de Coloni’a“ dice , ca exista o inttelegere intre Austri’a , Prussia sî Russi’a. Alte scrii vorbescu chiaru, despre o aliantia austro-rusesca, altele prevestescu realisarea ideiei de predilectiune a imperatului Napoleonu III, adeca realisarea congresului european. Câtu despre apropiarea intre Vien’a sî Beriinu afirma sî oficiosele nóstre, ca daca nu tocmai exista, se lucra intr’acolo pentru ca sa se realiseze.“ Omenii competenți vom sa scie, ca după ce principele de corona prussiana va cercetă Viena, nu va mai fi departe întâlnirea regelui Prussiei cu bijma luiu Franciscu Iosifu. Intre conjecturile acestea se amesteca cu o disonant ia cuventarea de trona a marelui duce de Baden. Din multe pârti se atribuie cuventurei acesteia o importantia mare politica. Cu deosebire dînaristic’a francesa („Patrie“, „Temps“ si „La Presse“) nu vede altu ceva decâta, ca marele ducain Baden la ocasiunea bine-venita se va arunci neconditionatu in bratiele Prussiei, respective in bratiile federatiunei germane nordice. Unu douariu, despre care se dice, ca sta in referintia fórte de aprópe cu imperatulu Napoleonu, încheia unu articulu alu seu cu urmatórele : „Cuventulu de tronu nu este nicidecum dispusu, de a insuflă încredere falia cu suveranulu din '*) Românii iau remasu restunsulu datori? Red.