Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-10-19 / nr. 83
Telegramniu est de doue ori pe septemnna : joi’a • Du miner’ll. — Prenumeratiunea ne face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara ln c. r. poste, cu bmn»i sfat’a prin «crinori fancate , adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiu 1 noi pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. %. a. I ear pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei «i pen.. RTM 83. AALIA Salmu, in 1931 Delomvie W ü. 18(59. ) I îi*, . ..i. 1 . [. I trn provinciamn din Monarchia pe unn ana fl. era pe» jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru prim. ai tieri »traine pe anu II p« ', anu. fi fi v. a. lucratele te plateaeu pentru S inteia Ora cu crairnlu , pentru a dou’a Ora cu 51 jer ti pentru a treia repetire cu AV, cr. ». a. - *=* ...... Din Dalniuti*a. In 18 s. c. una despartiamentu de rupe împărătesei a curalitu Crkazze de insurgenți si a prevediutu fortulu Dragalj cu promissiune. In 20 ser’a avu colonia de trupe a colonelului Fischer o lupta, in carea insurgenții fura respinsi cu perderi mari; dintre ostasi fura doi raniti. Insurgenții se intarescu in Cattaro prin omeni si munitioni, asta încat si in 16 a 1. c. se afla acolo la vro 10,000 de barbati. Din Lisano incependu imperatescii au curatilu dealurile de prinpregiuru prin tunuri de munte. Coloni a principala si - a intinsu castrele la Dreslau, fira coloni a laterala a colonelului Fischer inaintéza. Comandantele se afla in posesiune de a trage unu cordoni pre lângă Muntenegru si Ilertngovin’a sia intretatu incatu-va comunicatiunea. Se vorbesce , ca locotenintele marsialu carapestru contele de Gondrecourt, de presiune in disponibilitate, carele e chiamatu de Majestatea sea la Pest’a, va fi denumitu de comandante in Dalmati’a, spre a opera cu mai multa energia. Până acum’a comandeza acolo generalulu Wagner. Dumineca in 11/23 insurgenții au luatu, sedice, prin tradare fortulu Stanjevics, la care impregiurare a cadiulu unu oficierii si doi ostasi, doi fura răniți, restului garnisonei de 40 de feciori iau datu insurgenții libertatea, fiinduca voru a si crutiu proviantulu. In acestu fortu au aflatu insurgenții multu proviantu, unu depositu mare de prava si dóue tunuri, din alte parti sedice, ca s. Stanjevici nu aru fi avutu tunuri. In 23 după amiedi atacara insurgenții forturile Trinit’a si Gorozd’a , fura vise respinsi prin dóse batalmite sî patru tunuri după o lupta de 3 ore cu perderi mari. Dintre ostagii imparatesci au cadiutu in lupt’a acest'a 4 feciori , 7 sî unu oficeru suntu raniti, fara insurgenții sa fi avutu 30 de morți si răniți. Insurectiunea se latiesce pre de ce merge si s’a intinsu până la frontier’a Albaniei, unde se pare, ca vom a se concentra insurgenții , asteptându pute ajutorare dela Albanesi, cari suntu de o vina si de o religiune cu ei, apoi se tragu si pentru aceea câtva mare fiindu ca pre acolo mai curendu le póte veni ajutoriu si le sta deschisa retragerea. Numerulu trupeloru împărătesei, cari s’au trimisu până acum’a pentru suprimerea insurecțiunei e numai 3800, prin urmare nu e mirare , deca până acum nu s’au pututu luă mesuri mai energice. Apoi trupele trimise acolo nu suntu dedate cu lupt’a de munte sî cu strapanele de acolo. Se crede, ca voru decide in Ven’a a trimite pre câmpulu de bataia regimente de grenicieri croato-slavoni. — Pre lângă tóte fatiarniciele de neutralitate ale Montenegrului sî a Herzegovinei totu s’a adeveritu mai in urma, ca aceste a spriginitu rescul’a, căci intre insurgenții prinși suntu sî doi montenegrini. La inceputu se pare , ca mai cu inlesnire va succede de a nadus rescól'a Dalmatiniloru. După ce insa in zilele din urma operațiunile soldatiloru impcratesci a fostu fara succesu mai cu sema, după cum spune : Wiener Abendpost , din caus’a impregiurariloru locale nefavoritare, a tempului celui ren, care de regula tomna acolo este nefavoritoriu si mai cu sema din consideratiuni moderatore câtva insurgenti, ca dara se delatura insurectiunea prin inttelegeri reciproce, asta in 25 Octobre s’a luatu raesuri mai seriose in contra insurgentiloru. Seriositatea si energi’a, dice „Neues Fremdeblatt.“ care se desvólta acum in conducerea resbelului ne face sa sperama, ca ce s’a neglesit până acum se va direge, trimittendu-se in contra insurgentiloru o trupa, care i va derima si discuragia. Si ca sa e acceda acesta mai curendu nu trebuie sa li se dea tompu, ca sa se intarésca prin Bojanii din Hercegovin’a, . Dieta Ungariei. Presicdintele Somssich si esprima poft’a, ca ceriulu sa conducă pre Máj. Sea in caletori’a in Orientu si sa nu aduca iarasi in fericire in mediul oculu poporeloru iubite. (elten liingu duratoriu) Se petrece la protocolu. Madarasz poflesce a se adauge in protocolu, ca despre atari caletorii sa se consulteze si diet’n, acuma poflesce, ca caletori’a acesta sa aiva urmări bine eventatóre si pentru popore. Pressedintele anuntta in cursele. Deputatulu Halász si preda protocolulu alegerei sele. Mai multi deputați predau petitiuni din diferite parti. Alesi. Csky interpeleza pre ministrulu de interne in privintia unoru afaceri ale orasiului Erlau cu edificiulu scolaru. Némethurgeza respunderea la interpelatiunea sea făcută in afaceri ale comitatului Heves. Simonyi interpeleza pre ministrulu de comunicatiune pentru tipărirea unoru pacturi ale statului. Mátyus interpeleza pre ministrulu de justiția despre unu escesu alu panduriloru din comitatulu Baranya, ce sau facutu cu ocasiunea alegeriloru in Szt. Lorincz, unde au omorâtu pre unu alegatoriu si au rinntu pre alti ttepte. Cere o procedura mai stricta falsa cu pandurii, cari au fostu elibarati de judele investigatorii]. Ministrulu de justitia Horváth ’su îndrepta a apelă in privintia acesta pe calea legale, ce fiindu chiemarea ministrului a se mesteca in decisiuni judecatoresci, ci numai a supraveghiu totulu. După altele se primesce propunerea lui Madarasz, ca nefiindu interpelatiunea la loco, cas’a sa o ia simpla la cunoscintia. Ministrulu de justiția respunde la interpelațiunea lui Németh, pentru ce s’a trimisu comisariu regescu in comisarulu Hevesiului , cu decissiunea comitetului comitatensu alu Hevesiului a vatematu regimulu si legile, aratându mai pre targu cum sî prin ce. După altele Németh , pre carele in vorbirile sele ’su aprobeza stâng’a mereu, propune, ca i. ca sa se dojenesca prin o decissiune procedur’a regimului in numita afacere, sa cera pedepsirea comisariului (Iul. Szapáry) pentru unele ilegalități comise sî sa ia mesuri , ca sa nu se mai vateme municipalitatea constituționale prin trimiterea de comisari regesei biri pro sî contra După mai multa deschitere sî vorprimire acestei propuneri , se trece la votisare. Neputendu-se afla resultatu , fiindu ca drept’a acea larma mare se trece la votisare nominale — din care resulteza , ca propunerea este respinsa cu o majoritate numai de 27 voturi. Una adeverit. (Urmare.) Nummai dintre invetiatori au data prin insarcnarea aratata supremului inspectoratu alu scóleloru nóstre conf. mâna de ajutoriu intru a prevede scotele nóstre populare cu carti mai corespundintorie scopului , decâtu cele d’auteiu , ci si alti barbati literati de ai nostri, pre cari adeca nu s’au sfiita supremulu inspectoru , a-i insarcina cu asia ceva , atâtu o parte din acesti’a , câtu si opurile loru, ’i va află dln cor. însemnați cu numele loru in nr. 72. a. c. alu „Telegrafului romanii.“ Pre cei, carii stau dea dreptulu sub mân’a sea,i póte insarcina cineva, sa-i lucreze ceva necesariu, inse pre ceilalti, dupre nece o lege, nece de cum, nu — chiaru de ’i s’aru pare dini cor. modulu acest’a de procedere in administrarea afaceriloru școlari sî vitiosu sî daunaciosu înaintării ! — cu tóte ca dln cor. nu pote arata nece o carte scolastica buna sî corespundiatoria cerinlieloru scólei nóstre populare , pre carea inse , pentru ca aru fi tipărită in alta pre care tipografia , iaru nu in cea archidiecesana gr. res. din Sabiiu, si pentru ca nu aruporta timbrulu unei asemene însărcinări , amu vede-a lipsita de onorea, a ajunge in manile eleviloru scólei nóstre populare! Desvoltarea scólei nóstre populare in modulu acest’a , vedemu , ca a urmatu si urmeza cu pasi firesci, st — cine scie, sa fi auditu vre-o data, sa fi vediulu vre-o data, ca firea (natura) au cadiutu in progresulu ei in stare de compătimire ? ! Fire-aru iise cineva in capulu unei trebi , presupunere-aru in sărituri , in stângacii o înaintare mai buna intru a’si ajunge vre unu 6 Copu : — urmându astfeliu, au nu s’aru cai ? c) Mai încolo dîce din corespundinte : „Déca in scala se introducu numai cărțile compuse in urma însărcinatii insp. supr. de scóle, apoi scriitorii, cari dintru intemplare sau din desgratia nu au onorea sa fia însărcinați sî ei de a compune carti, ’si potu pune condeiulu de curuiala monopolulu sî unde e monopolu, acolo se inttelege, ca nu e emulatiune, nu e concurintia , sî unde lipsescu acestea , inceta si perfectionarea producentiloru si imbunetatirea si produciesoru.u Aici compatimimu pre dln cor., căci pórta asia mare spaima de monopoluri , chiaru cu copii de stafii ! Déca, dupre cum amu aretatu mai susu , supremulu susp. de scule au trebuitu sa insarcineze pre cineva, a compune cârti scul. mai bune , ca prin acestea sa se póta scapă odata de cele d’unteiu mai rele; va sa dtca acést’a monopolu ? Amu aretatu si cârti scul, dela neinsarcinati introduse oficialminte in scól’a nóstra populare, acést’a inca este monopolu ? Monopolu, déca supremulu inspectoru alu scóleloru gr. res., cu unu medicu bunu, nu póte amestecă in leacuri tóte soiurile de iarba , cum ’i-aru pole-o da cineva ? Monopolu, caci nu au pututu deprinde inca pre mai multi, sa-’i culéga ierburile cerute ? In ce se cuprinde daru monopolulu , care a pricinuita dlui cor, astfeliu de fiori panice , de nu cumva in prea mult’a simpatia , ce o are domnia sea cu bieții scriitori , cari dintru intemplare , sau din desgratia nu au onorea, sa fia si dlori însărcinați cu compunerea de carti scolatice ? Pentru acesti’a, l'amu sfătui, sa nu se supere asia tare, fara de a lua sora’a, ca cine plânge pentru toti, acelui’a i se scurgu ochii ! Diu cor. ’si-aru face insu-si domniei sele muitu bine, déca aru avé bunetatea, a se crutiă cu atât’a compătimire; câci déca până acum nu a fostu insarcinatu vre unulu dintre scriitorii domniei sele, a compune cârti scolastice dintru intemplarea antei’a, ’i va veni rendulu, a se insarcina iu intemplarea a dou’a; iér’ câtu pentru cei cadiuti in disgratia, póte insusi cugetă , ca acei’a voru fi gresîlu ceva; fiindu ca numai o asemene fapta trage după sine disgratia; pre unii atari, cere rezonulu , nu a’i compătimi , ci a-i îndreptă , pre câtu adeca póte cineva, induplecândui sa ’si cunosca gresiel’a, care o voru fi facutu, sa le para reu, pentru ca o au facutu, sa se otarésca a nu o mai face , apoi sa ’si implinesca detormtiele chiamarii loru cu scumpetate si demnitate, iubindu bun’a—cuviintia — prin acésta nu ’saru pote pune in stare t a fi si dloru insarcinati ? Altmintrea, intre cine saru pote face emulatiune ? cine aru tiene concurvnti’a ? —: ca sa nu înceteze perfecțiunea producentiloru sî imbanelatirea producteloru I Scu dóra crede din cor,, ca ca acei scriitori, pre cari ’i soie domui’a sea, ca ambla sa se elibereze de datorintie , va pote tiene pieptu, combate