Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-08-02 / nr. 61

212 O d'. pesta a imperatului duce . .,Nu este per­­duta nici sângele rece, nici încrederea.“ Parisu, 8 Augusta. Armat’a francesa se con­­centreza pentru a inainta asupr’a muntiloru Vosges. Unui raportu ala ministrului de resbelu enumera inesurile luate pentru aperarea Parisului si îndepli­nirea fioruri­loru făcute in armata. Ministrulu de rj resbelu spune ca Iota armat’a francesa, împreuna cu garu’a nationale va da Franciei doue milione de aparatori. Deputații stângei reclama imediat’a armare a tuturoru cetatianiloru. Metz, 8 Augu­stu. Corpulu Failly comunica cu corpulu Mac-Mahon. Vien’6, 8 Augustu. Mannhaim. Armat’a ger­mana urmareste in marsiuri fortiate pre francesii spre Metz si Nancy. — Batali’a principale se ascepta in câte­va dale. — Cetetea Hagenau arde. — Armat’a Germaniei de Sud a trecutu Rhinulu in trei puncte (in susu de Rastatt) si imp*d*ea pre Bazaine <ia o ac­r­ upieima cu celelalte trupe fran­cese Sctiu a fostu bombardații. Vien’a, 9 Augustu. Linz. Numeroșii lucratori francesi ocupați cu constructiuni de poduri au pri­mit o spirea cum ca la prim’a mișcare revoluționara sa se reintorea la căminele lor. Magenza, 6 Augustu, 9 ore ser’a. (Sorginte oficiale di­n­ Serlinu). — Capetele colóneloru prus­­siane s’au apropiatu la 5 Augustu de Saar. Astadi de diminetia, generalul» Kameck intelnindu pre ini­­miou la U­jst de Saarbruken, unde ocupa o tare positiune pre înălțimile ce sunt» aprope de Spei­cheren, a inceputu indala ataculu. Bupa zgomotulu tinuriloru, datu d n partra divisiuniloru, comandate de Burnekow si Stülpnagel, sosindu genendulu Goe­ben, lua comand’» sî in urm’a unei lupte forte violinti asupr’a positiunei ocupate de generalu Fros­­sard, o lua cu asalt». Unu generalu francesu si colonelulu Rutter au fostu raniti, Magonza, 7 Augustu, 6 ore dimineti’». Gene­­ralulu Gochen comunica ca, in lupt­a de la Vest de la Saarbrücken, au fa­cu­tu mai multe sute de pri­­sonieri din corpurile lui Frossard. După raportu­rile prison­ariloru, in faci’a nóstra a fostu 4 divi­­siuni. Lopl’a na incetatu de câta nóptea. Inimi­­cula s’a retrasu sub probectiunea unui făcu viu de artileria. Genera­lulu Steinmetz, sosindu’ ser’a fa luatu com­and’a. Unu generalu francesu, mortu. Perderi fórte mari din ambele parti, mai cu sema dintre oficiați. Din Karlsruhe este o depesie dela 11 Aug. n. In carea se spune ca fortareti­a Strassburgu e în­­cungiurata de tote partile de trupe prussiane. Pro­vocarea din partea generalului Beyer fu respinsa de catra comandantulu fortaretiei. Din St. Avold se telegrafa (12 Aug.) ca ar­mat’a francesa a parasitu posetiunea de pre rium­ Nied si s’a retrașii de ceea parte de K­ulu Mosel. Cavaleri’a prussiana a ajunsu dinaintea fortaretiei Metz, Pont,Mousson si Nancy. Pregătiri militar­e in Austria. „Wr. Abendpost“ publica urmatórea nota ofi­­ciala . Evenemintele politice din septem­an’a trecuta au impus» precum celoru­lalte puteri neutre asta sî monarchic­ austro-ungare necesitatea imperativa, cu scopu de aperare, de a pune armat’a intr’o stare care concede a așteptă ori sî ce eventualitate cu lin­­ce. Noi nu stangimu, de a enumera naosurile care s'au luatu spre același scopu. Prin decisele regimului c. r. nu s’a dispusu pana de facia alt­a, decâtu cumperarea fara amenare de cai spre asigurarea trebuintieloru pentru cavaleria, artileria si corpulu de trăsurăria, necesarie pentru prima mobilisare a reserveloru de pre picioru deplini de pace. In legătură cu acestea sta convocarea ordinala, a unoru trupe de cavaleria si canonuri de transport. Care e neapărat» de lipsa pentru gingi’a si padi a nomerului sporita de căi, completarea cadre­­loru de artileria prin 15 suboficieri la regimentu si in fine acoperirea recerintieloru de ferarilu in­­raultite prin numerulu sporitu de cai. La acestea se reducu tóte dispositiunile de pregătiri1, luate pana acurata. E o caracteriseza pre deplina precautiunea si cruicarea, care o urmeza regimul» si nu trecu nici decum marginile, politicei marcate prin depe­­sit a circularia a cancelariului de statu­ia datulu 20 I. t. st. si adeca marginile unei neutralitati stricte si nearmate. Ce se tiene de faimele enoru diurnale, de repedte ori imprasciate, despre intarituri si for­­tificatiuni, care sa se fi susceputu in mai multe parti ale monarchiei, este adeveratu, ca esista aluri proiecte vechi, ce de nou au capetatu vulore, pentru de a­sa escenta, dovedinduse de necesarie si utile, inse acestea parte nu au trecutu stadiulu iercarei, parte abia s'au introdusu pregătirile informatul ie la ele. Intr’altele convingerea nostru firma in cisti­­unea acést’a e, ca de­siguru numai acele proiecte gestionate se voru esecută care se voru areia de neaperatu de lipsa pentru completarea întregului sistemu de aperare a monarchiei austro-ungare. Anunciurile urmatóre despre inarmari nu stau in contraducere cu not’a de mai susu: 1. Toii congedialii do la artileria, cavalntin, dela brangi’a sanitaria si ingrigitória si dela trasurari’a militar ia suntu convoceti. Concediații de la aceste corpuri, ce se afli in Vien’a au catu mai in graba a sa infaciosia Ia ofi­­ciolatulu de conscriptiune alu magistratului. 2. In poterea unui rescriptu esmisu ieri ri­n partea ministrului de resbelu, s’au displvatu lóié scólele de suboficieri, cădeti si cele de divisions. Si scal’a de suboficieri a trasurariei s’a displvatu, si dintre amintitulu corpu se voru pune pre picioru de resbelu 36 escadróne de câmpu; o atare esca­­dróna numera pre picioru de resbelu 500 cai, d­u care causa asentarea de cai duréza neintrerupta … Suboficierii carii suntu comandați la adjutan­­turile sau cancelariele despartirimiteloru principele s’au jurata, ca voru lienea secrete. Iote actele re­­feritóre la înarmarea pentru resbelu. Diet­­ a Vilga B’ici. In siedinti’a din 5 Augustu a camerei se au­tentica protocolu­lu. Pressedintele anuncia mai multe petitiuni, care de odata cu cele ale deputatiloru Sz. N­­o­s­z­á­r, E. N­­u­s­z­á­r si Th. M­a­r­k­o­v­i­c­h se transpunu comissiunei pen­tionarie. Se publica resultatul« alegerilor» de ieri. Pentru alegerea comitetului financiar» s’au darit 229 voturi. Sau alesu: Kol. Ghyczy cu 227, voturi, Ed. Z­s­e­d­é­n­­y­i cu 225, M. W­a­h­r­m­a­n­n 222, Ant. Csengery 221, conte H. R­hue­n 220, Kol. Széli 216, Sz. Bitta 205, G. Szonta­­gh (Csanad) 204, l. Kautz 198, Fr. P­u­l­s­z­k­y 193, P. O­r­d­o­d­y 19­1, Lod. Bezerédi 1­90, A. T­r­e­f­o­r­t 137, 8. M­a­­­r­i­u­s­s­­ cu 136 si Fr. Harkányi cu 1­29 voturi. Pentru alegerea delegatiunei s’au datu 176 voturi și s’au­­ lesu: St. Bittó, A. B­u­j­a­n­o­­­vics, Fr. Hármán, P. O­r­d­o­d­y , Kol. S­z­é I 1 cu câte 175 voturi, Ed. Z­s­e­d­é­n­y­i cu 174, conte Ferd. Z­i­c­h­y cu 173, I. Csolt­i, Cr. Ernuszt cu câte 172, M. S­z­ö­g­y­é­n­y­i, M. U­r­m­­é­n­y­i, Fr. Wächter cu câte 171, I. B­á­n­o, dr. G Kemény, dr. Alb. W­o­di­án­e­r cu câte 170, conte Fr. S­z­i­r­m­a­y 169, Ferd. Eber 166, A. T­r­e­f­o­r­t, M. W­a­h­r­­m­a­n­n cu câte 153, D. Lázár 152, conte­les. Zichy sen. 151 br. I. B­u­d­i­c­s 150, conte P. K­á I­n­o­k­y 149, S­ T­u­­r­y 148, S. B­o­h­u­s, Ai­haz P­e­t­r­o­v­a­y si Fr. P­u­l­s­z­k­y cu câte 146, conte V. Zichy-Feraris 149, Edm. Szeniszey 143, V. I­o­n­e­s o­u­sî M Tor­massy cu câte 141. B. Szilányi Puscik­ cu acu in armatele europene. Dupa ce amu vorbitu intr’unu foiletonu despre pușca cu acu a prussie iiiloru, numita Dreyse după inventator­ulu ei, sî despre cea francesa numita Chas­epotu, sa vedemu sî celelalte diferite sisteme, mai multa sau mai putinu adoptate de câtra pute­rile europene, si anume sistemele : Snider, Wanzl, Werndl, Karte, Berdan, Gisiti sî Terri. Aceste clîse, sa incepemu cu statulu celu mai avutu alu Europei. Angli’a in totudeun’a a avutu mare solicitu­dine pentru armata, sî n’a crutiatu nici unu sacri­ficiu spre a putea fi egala cu celelalte state. Pentru interesele periclitate ale domninatiunei sele mari­time au fostu gal’a totudeun’a a scote spad’a, care i a fostu celu mai puternicii sprijinit până acum in min­tionerea ecuilibrului european. Ea nu voiesce sa joce roluri, însemnate prin armat’a sea, insa cându simte pericolu pentru comercialu ei maritimo, e gat’a a se pune pre picioru de resbelu totudeun’a sî in totu locu­lu. In batali’a de la Crimea armat’a engleza fostu provediata cu arme forte bune, insa indata a ce sa are tatu in resbelul» danez» superioritatea armei prussiene asupr’a celei daneze, guvernulu s’a ganditu seriosu ca sa introducă acesta sistema. Angli’a a fosta prim­a, care a recunoscut» pre­­pon­deranti’a acestoru arme. Transformarea armeloru vechi după planulu lui Snider, era d­arata inca îna­inte de resbelulu austro prussianu din 1866. Sî după ce resbelul» de 7 dîle din câmpii Boemiei a in­coron­atu puseile cu acu, Angli’a s’a grabitu inca d mai m­ultu cu transformarea armeloru ; intr’unu acu s’au impartitu 200,000 pusei cu acu in armata. La­­ pusc’a angleza Snider se ceru cinci apu­caturi spre a fi gat’a de foca, ridicarea cocosiului, deschiderea, si împingerea in deretu a inenetuzei, spre a se scote umplutur­a vechia din lubu, intro­ducerea umpluturei none si închiderea. De aici se pote vedea ca si la acesta sistema inconvenientulu­i identicu cu acelu de la sistem­­ a Wänzl si la alte sisteme cu acu, ca aceea umpla­­tur’a intrebuintia sa nu iesa afara de odata cu des­chiderea, ca la pusc’a de sistem’a lui Werndl. Sî a poi acesta consuma tempo multu, asta in câtu cu arm’a Snider in impregiurarile cele mai favorabile nu se potu da mai multu de 15 focuri intr’unu minutu. Unu soldatu esersatu bine da pre minutu 10—12 focuri, ieru celu pucinu esersatu nici atâtea. Pedestrimea armatei engleza are arme trans­formate după sistem’a lui Snider, insa guvernutu nu este multiumitu cu resultatele obicinuite prin acestea, sî de aceea le a imperlitu numai proviso­­riu in armata, adeca până cându se va convinge despre sistem’a cea mai nimerita sî după acesta apoi transformarea merge repede prin puternic’a industria a fabriceloru. Russia are doue sisteme de arme cu acu, cele transformate după sistem’a lui Karle, sî o sistema noua a lui Berdani. Russi’a de­si nu are indu­stria de arme, pre lângă acesta insa ea a avutu atentiunea încordata catra acelu progres», ce se facea in diferite state cu armele de inventiune noua­ mație. Urmând­ scopuri diferite , lindiendu la supre­desvoltarea puterei militare a fostu prim’a ei nasuritta. Inca pre la 1849 o neliniscea acea scrie ca, Prussi’a are o arma noua perfecționată. Insa de­ore-ce guvernulu prussianu tienea secretu planulu puscei cu acu­ J Russi’a a chiamatu unu fabricantu prussianu de pusei care i-a fabricatu 21 la încer­care insa tóte s’au dovedita inutile. După batili’a de la Crimea, Russi’a a incetatu cu precipitatiuun­e de a deveni in possesiunea ar­­meloru neme, caci in acestu resbelu a ajunsu la convingere falsa cu armele francese ca nu focurile repede decidu victori’a, ci «iguranți’a sî efectului glontiului. Astu­lescu la 1857 fabrică mereu arme vechi cu tuburi plane pentru pedestrime. Pre lângă tóte acestea n’a incetatu de totu cu fabricarea celoru cu acu. Mai înainte ’si straforma armele după sistem’a cu doue gióulie a lui Gilet, mai tărziu după a lui Terri, insa nici acum n­u are mare sperantta in focurile repede, caei sistem’a Terri sta din dóue parti deosebite: umplatura si capsa, ceea ce impedeca darea focuriloru repede. Batali­a din 66 a Prussiei i-a datu acelu in­­ventamentu, ca superioritatea pusciloru cu acu este faptu­­ si de­ore­ce fabricanții de pusei din Russi’a nu erau pre deplinu lămuriți, guvernulu s’a adre­­satu la Prussi’a sa-i dée câte-va pusei cu acu. Prussi’a i-a trimisu 50 dintre cele mai bune. Sî apoi guvernulu rusescu in conformitate cu acestea modele cu pucina abatere si—a transformat la 1857 pusc’a ordinara in pușca cu acu după sistem’a lui Karle. Sa vorbim o data mai înainte despre sistema. Acesta arma are greutate de 8 */4 punți fara ba­ioneta, prin urmare e ceva mai usoara de­câtu cea de sistem’a lui Dreyse, insa mai grea de­câta a lui Chassepol. Spre a fi gata de l­ocu are ne­cessitate de 6 apucaturi, adeca chiaru atâtea câte se ceru­si la Chassepol, insa cu un’a mai pucinu de câtu la pusc’a prussiana cu acu , la sistem’a lui Karle este superflua împingerea cilindrului. Intre impregiurarile cele mai favorabile se potu da cu pusc’a transformata dupa sistem’a lui Karle

Next