Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-08-02 / nr. 61
Telegraful» e«e de doue ori pe septemaria : joian i Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sahii» la espeditur’a foiei pe afara la e. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sahiiu este pe anu 7. N. v. a. ear pe o jumatate de anu 3. îl. 50. Pentuu celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sahiiu, in 2/14 Angliștii 1870. I r« provinciate din Monarchia pe unu ana 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. ai fier! «traine pe anu 18 pO V, anu. si fl v. a. I inaeraleie ne plateaeu pentru I initia ora cu 7. or. alriim , pentru a noua ora cu 6V. or.aj pentru a treia repetire cu 3', cr. v. a. VTM 61. AXLLt XA III SEI Nr. 88 sî 89 scol. ex. 1870. l'UBLIC \Tll\E. titlu Conformu determinatiunei §-lui 130 din slaluorg. bis. sî pre bas’ti decisiunei sinodului eparchialu din 23 Aprilie a. c. Nr. prot. 80, consistorialii scolastici alu diecesei gr. or. române a Caransebesiului, cu inspectoratu supremu alu scoleloru confessionale gr. or. din acésta diecesa, a dispusu, că in fenele anului scol. curentu sa se tiena conferintie inveliatoresci, avendu acestea de a sa introduce si infrontari’a militariu. In urm’a acestei dispuneri suntu denumiți de comisari scolari: 1. Ștefana Lipovanu, invel. la scol o cap. conf. din Lugojiu, pentru districtulu scolariu alu protopresbiteratului provincialu alu Caransebesiului cu loculu de conferintia Zagujeni; 2. Ioanu Oprea, invet. la scól’a elem. popor. conf. din Ezerisiu, pentru distr. scol. alu prottejatului Lugosiului cu loculu de conferintia orasiulu Lugosiu; 3. Pavelu Gaitoviciu, invet. la scóla elem. popor, confes. din Mircovatiu pentru distr. scol. alu Fagetului cu loculu de conferintia Fagetu; 4. Iosifu Novacu, invet. la scóla elem. popor, confes. din Oravisi’a-montana, pentru distr. scol. alu Jebelului cu loculu de conferintia Buziasiu ; 5. Ilie Istrana , invet. la scól’a elevi, popor, confes. din Sipetu, pentru distr. scol. alu protopresbiteratului Ciacovei cu loculu de conferintia Ghiladu ; 6. Aureliu Draganu, invet. la scol.a elem. pop. conf. din Ghiladu, pentru distr. scol. alu protteratului Versietiului cu loculu de conferintia Costeluscu Retisioru; pentru posibila absintia a comisariului Aureliu Draganu este denumitu de comisariu substituiti invel. din Boccea-rom. Dionisiu Petri. 7. Martiriu Tiapu, invel. Ia scól’a popor, confes. din Fizesiu, pentru distr. scol. alu preferatului Bisericei albe cu loculu de conferintia Vraniu Jiu. 8. Vasiliu Niculescu , invet. la scól’a cap. confes. din Lugojiu si presiedinte alu reuii— unei inveliatoresci, pentru distr. scol. alu prodevalului Oravitiei cu loculu de conferintia Oraviti ’a montana. lara cu privire la frontari’a militaria, in care conferintiele invet. se introducu acumu pentru prim’a data, pre cându in părțile provinciale ale episcopiei densele esista din anulu 1866, pentru de a face cunoscuți pre invetintorii din frontari’a militariu cu institutiunea introduseloru conferintie invet. s’au denumitu pre lângă comisarii permanenți sî comisari introducatori sî anume: 9. Pavelu Chinezu , invet. la scól’a elem. popor, confes. din Govasdi’a de comisariu introducatoriu, sora capelanulu din Petrovaselo si catichetulu rom. din Pancior’a Petru Morga de comisariu permanentu pentru distr. scol. militariu alu prefera ului Caransebesiului cu loculu de conferintia orasiulu Caransebesiu. 10. Ferdinandu Chiriti’a, invet. la scal’a cap. confes. din Lugosiu de comisariu introducatoriu, sora Ilie Sus’a invet. la scól’a elem. confes. din comun’a militară Nicolintiu, de comisariu permanentu pentru distr. scol. aru prottejatului Mehadiei cu loculu de conferintia Mehadi ’a. 11. Vicentin Gurgala, invet. la scól’a elem. confes. din Mercin’a , de comisariu introducatoriu, ieru Petru Stepanescu, invet. iu Cornerev’a de comisariu permanentu pentru distr. scolariu alu preferatului Panciovei cu loculu de conferintia Petrovaselo. Comisarii scolati de a sa infatiosit la inspectoratul» suprem» scol. in Caransebesiu so conferintiole tienende cu densii in 23, 21 si 26 Aug. cal. v. a. c. spre a primi instructiunile si informatiunile necesarie. Conferintiele cu invetiatorii in deosebitele districte școlare au sa se tiena in 30, 31 Augustu 1 si 2 Septembre cal. v. 1870, la care suntu provocați toti invetiatorii confes. a luă parte. Caransebesiu 9 iuliu 1870. Consistoriulu scolasticu. Evenemete politice. Perderile francesiloru, cunoscute deja, au influint in mare asupra Europei. Faimele ce intretieneau continuu prepublicii despre alianttele cutare si cutare au amutítu, fara a se realisa, faceadu es~ ceptiune cele de care sa vorbea mai putienu, dara cari erau prevediule prin tratate inca din Augustu 1866, intre Germani’a de nord» sî de sudu. O adeverata satira falia cu articululu V din pacea dela Prag a. Pute ca faimele despre aliantiele respandite in lume nu avutu scopulu de a umbri pre cele adevărate. „Iagespresse“ ducea in dalele acestea : „Joculu aliantieloru se face pre sub ascunsu, dara elu decurge fara indoiala ai nu lipsesce alta decâtu ca un’a seu alt’a din puterile cari nu participa de a dreptulu la resbelu sa eie din neutrali. Alunei conflagratiunea européna este provocata. Nelinisce si spaima a coprinsu continentulu intregu si cu iutiela pricipitata tindu tote sfaturile dupa mijloce de scutintta, spre a intempina eventualitatile amenintiatorie sî pentru ca la possibila schimbare totala a cartei europene sa nu se umble prea reu. Nimenea nu mai scie incatrau sa se îndrepte cu simpatiiiele rele, sa poftesca francesiloru sau prussianilora victoria, pentru ca in tote cazurile e de a se ascepta nimicirea ecuilibrului european, prin urmare defavoruri mari staturiloru ce stau acum neutrale. Pretiurile de arbia, de caru este Europ’a inidata, de si momentam inca susutienute, se cobora totu mai josu pro scar’a burseloru. Industria sî negotiu se impedeca, póte ca preste curendu sa stagneze de totusî buna starea poporului sangereza deja din ranele ei, avendu, trebuintta de ani spre ale pute vindeca. Pro scurtu, ne aflamu in o stare fara de consolutiune, in o stare de spaima falsa cu viitoriulu. In acesta stare sî afla omenii (ata usturarea numai in blastemarea acelor’a, carii suntu de vina la aprinderea acestui resbelu deplorobilu.“ Iata. Acesta eschiamare a citatului diuaniu e modeEa se făcu cându inca nu erau cunoscute perderile ce se urmaseră mai in urma. De atunci in cóce vedemu opiniunea dinaristica facendu o întorsătură. O parte din ea a ajunsu a si bate jocu de france si si a ironisa mesurile ce se intreprindu in Franci a in situatiunea desperata. Ba ele spunu prefatia ca diplomații nu aru fi ómeni, déca nu aru fi cuprinși de îndoieli, după ce se vede noroculu armeloru nemtiesci. Chiaru Italia despre carea se presupunea ca va intră numai de câtu in acțiune se duce ca e „consternata“ (le victoriei) nemtiesci. Tóte foile italiane vorbesco pentru neutralitate sî se escula cu aceea ca ajutoriulu cu carele aru pute intreveni Itali’a in privinti’n îempului, aru fi prea tardiu. Despre Austri’a scriu cum s’a dechlaratu in consiliulu ministriloru in Duminec’a trecutu si entusiasmulu danesiloru se pare in momentulu acest’a a fi recitu cu totulu. Franci’a dara se afla astade isolata cum nu a fostu de multu. Ea insa nu a desperatu. Scirile de acolo ne spunu ca poporulu se imbia a lua arme. Corpulu legislativu adunata, la propunerea dep. Duvernois, carele ducea ca in momentele aceste critice sa se concreda guvernulu unui cabinetu, carcio vu fiu rpsolutu sî capace de a apara patri’a, a insarcinatu pre generalulu'conteraficao cu formarea unui cabinetu nou, carele s’a sî compusu in urmatoriulu modu : Pati cao ministru de resbelu, Chevroaude interne, Magne de finantie, Duvernois de comerciu, Rigault de marina, David de afaceri, Latour d’ Auvergne de estenne, Brisson pressedinte alu consiliului de statu, Grandperet justiția si instrucțiune. Armarea ordinala le corpulu legislativu este forte estinsa : toti soldații demiși se conchiama; bărbați, cetatiani, necăsătoriți sî fara copii dela 25—35 ani se conchiama. Tóte partidele, afara dóra de multi doi estremisti, suntu pentru aperarea patriei cu orice pretiu. Creditulu pentru ajutorarea familieloruceloru din gardele mobile s’a urcatu dela 4 la 20 milióne. Corpulu legislativ» recunosce purtarea cea brava a armatei, pre lângă tóta superioritatea numerica a inimicului si voteza armatei multiumita pentru meritele ei. Despre înarmările Austro-Ungariei dâmu mai la vale o dare de somn după Wiener-Abendpost cu unu adausu. Lângă acestea inregistramu apoi scrrea telegrafica a lui „Wanderer“ sosita dela Petersburg», care aduce , ca diurnalele rusesci afirma, ca Austri’a nu e inimica Russiei. Despre resbelu. Mai repetîmu odata unele din scirile daja aduse de noi, după alte dîuarie sî in unele privintte ceva mai esacu sî adeca in urmatoriole depeste scose din dîuariele României: Berlina, 6 Augustu. O telegrama oficiale a principelui regale, de pre câmpulu de batalia dela Woerth, la 4 sî jumetate ore sér’adice : Avuramu o batalia victoriósa lângă Woerth, Mac-Mahon a fostu cu deseversîre batutu sî aruncatu spre Busch de cea mai mare parte a armatei mele. Berlinul 7 Augustu. — Soiri oficiale de la Magenza. — Sâmbeta sor’a generalulu Kamecke a luatu cu asaltu positiunile tari ocupate de generaliulu Frossard la Osta de Saarbrücken, mai multe sute de prisoniari. Francesii sî protegiaza retragerea prin canonada. Principele regale face cunoscutu ca Mac-Mahon a fostu intarita seri de divisiuni din corpurile mare si ale loru Failly si Canrobert. In batalia dela 6 cuvinte, prussianii au luatu 6 mitraileuse, 30 de tunuri, 2 drapele sî 4000 de prisortieri. ;Perderile au fostu mari din ambele pârli. Magenza, 7 Augustu. Siése óre sér’a. O depesia oficiale spune ca, după desiertarea orasiului Saarbrücken, tata armat’a francesa a facutu o mișcare inapoi spre interiorulu Franciei. Parisu , 7 Augustu. Scirile oficiale confirma ca Mac-Mahon a perdutu batali’a si se retrage spre lini a Nancy. Si corpulu lui Frossard opereza retragerea in buna ordine. Celelalte corpuri de armata n’au combatatu inca. Tata armat’a se concentreza spre Metz. O proclamare a consiliului de ministri declara departamentulu Seinei in stare de asediu si convoca camerele pentru dîu’a de 11 Augustu. O proclamare a ministrului de interne face unu apelu energicu tuturoru francesiloru, in fati’a sciiiloru grave ce vinu. Ministrulu se raporta la resursele imense ale Franciéi-