Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-08-02 / nr. 61

Telegraful» e«e de doue ori pe septe­­maria : joi­a­n i Duminec’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sahii» la espeditur’a­­ foiei pe afara la e. r. poște, cu bani­ gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretium­ prenumeratiu­­­nei pentru Sahiiu este pe anu 7. N­. v. a. ear pe o jumatate de anu 3. îl. 50. Pen­­­tuu celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sahiiu, in 2/14 Angliștii 1870. I r« provinciate din Monarchia pe unu ana 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. ai fier! «traine pe anu 18 pO V, anu. si fl v. a. I inaeraleie ne plateaeu pentru I initia ora cu 7. or. alriim­ , pentru­­ a n­ou­a ora cu 6V. or.­aj pentru a trei­a repetire cu 3'­, cr. v. a. VTM 61. AXLLt XA III SEI Nr. 88 sî 89 scol. ex. 1870. l'UBLIC \Tll\E. titlu Conformu determinatiunei §-lui 130 din slalu­­org. bis. sî pre bas’ti decisiunei sinodului eparchialu din 23 Aprilie a. c. Nr. prot. 80, con­sistorialii scolastici alu diecesei gr. or. române a Caransebesiului, cu inspectoratu suprem­u alu scoleloru confessionale gr. or. din acésta diecesa, a dispusu, că in fen­ele anului scol. curentu sa se tiena con­­ferintie inveliatoresci, avendu acestea de a sa in­troduce si in­frontari’a militariu. In urm’a acestei dispuneri suntu denumiți de comisari scolari: 1. Ștefana Lipovanu, invel. la scol o cap. conf. din Lugojiu, pentru districtulu scolariu alu protopresbiteratului provincialu alu Caransebesiului cu loculu de conferintia Zagujeni; 2. Ioanu Oprea, invet. la scól’a elem. popor. conf. din Ezerisiu, pentru distr. scol. alu prottejatului L­u­g­o­s­i­u­l­u­i cu loculu de con­ferintia orasiulu Lugosiu; 3. Pavelu Ga­ito­viciu, invet. la scól­a elem. popor, confes. din Mircovatiu pentru distr. scol. alu F­a­g­e­t­u­l­u­i cu loculu de conferintia F­a­g­e­t­u; 4. Iosifu N­o­v­a­c­u, invet. la scól­a elem. popor, confes. din Oravisi’a-montana, pentru distr. scol. alu J­e­b­e­l­u­l­u­i cu loculu de conferintia B­u­z­i­a­s­i­u ; 5. Ilie I­s­t­r­a­n­a , invet. la scól’a elevi, popor, confes. din Sipetu, pentru distr. scol. alu protopresbiteratului C­i­a­c­o­v­e­i cu loculu de con­ferintia G­h­i­l­a­d­u ; 6. Aureliu D­r­a­g­a­n­u, invet. la scol.a elem. pop. conf. din Ghiladu, pentru distr. scol. alu protteratului Versietiului cu loculu de con­ferintia C­o­s­t­e­l­u­scu R­e­t­i­s­i­o­r­u; pentru posibil­a absintia a comisariului Aureliu Draganu este denumitu de comisariu substituiti invel. din Boccea-rom. Dionisiu Petri. 7. Martiriu T­i­a­p­u, invel. Ia scól’a popor, confes. din Fizesiu, pentru distr. scol. alu prefe­ratului Biseric­ei­ albe cu loculu de confe­rintia V­r­a­n­i­u J­i­u. 8. Vasiliu N­i­c­u­l­e­s­c­u , invet. la scól’a cap. confes. din Lugojiu si presiedinte alu reuii— unei inveliatoresci, pentru distr. scol. alu prod­e­valului O­r­a­v­i­t­i­e­i cu loculu de conferintia Ora­­vi­t­i ’a­ m­ontana. lara cu privire la frontari’a militaria, in care conferintiele invet. se introducu acumu pentru prim’a data, pre cându in părțile provinciale ale episcopiei densele esista din anulu 1866, pentru de a face cunoscuți pre invetintorii din frontari’a militariu cu institutiunea introduseloru conferintie invet. s’au de­­numitu pre lângă comisarii permanenți sî comisari introducatori sî anume: 9. Pavelu C­h­i­n­e­z­u , invet. la scól’a elem. popor, confes. din Govasdi’a de comisariu intro­­ducatoriu, sora capelanulu din Petrovaselo si cati­­chetulu rom. din Pancior’a Petru Morga de comisariu permanentu pentru distr. scol. militariu alu prefera ului Caransebesiului cu loculu de conferintia orasiulu Caransebesiu. 10. Ferdinandu Chiriti’a, invet. la scal’a cap. confes. din Lugosiu de comisariu in­­troducatoriu, sora Ilie Sus’a invet. la scól’a elem. confes. din comun’a militară Nicolintiu, de comisariu permanentu pentru distr. scol. aru prottejatului M­e­­hadiei cu loculu de conferintia M­e­h­a­d­i ’a. 11. Vicentin Gurgala, invet. la scól’a elem. confes. din Mercin’a , de comisariu in­­troducatoriu, ieru Petru Stepanescu, invet. iu Cornerev’a de comisariu permanentu pentru distr. scolariu alu preferatului Panciovei cu loculu de conferintia Petrovaselo. Comisarii scol­­ati de a sa infatiosit la inspec­toratul» suprem» scol. in Caransebesiu so confe­­rintiole tienende cu densii in 23, 21 si 26 Aug. cal. v. a. c. spre a primi instructiunile si informa­­tiunile necesarie. Conferintiele cu invetiatorii in deosebitele districte școlare au sa se tiena in 30, 31 Augustu 1 si 2 Septembre cal. v. 1870, la care suntu provocați toti invetiatorii confes. a luă parte. Caransebesiu 9 iuliu 1870. Consistoriulu scolasticu. Evenemete politice. Perderile francesiloru, cunoscute deja, au influ­­int in mare asupr­a Europei. Faimele ce intretie­­neau continuu pre­publicii despre alianttele cutare si cutare au amutítu, fara a se realisa, faceadu es~ ceptiune cele de care sa vorbea mai putienu, dara cari erau prevediule prin tratate inca din Augustu 1866, intre Germani’a de nord» sî de sudu. O ade­­verata satira falia cu articululu V din pacea dela Prag­ a. Pute ca faimele despre aliantiele respandite in lume nu avutu scopulu de a umbri pre cele ade­vărate. „Iagespresse“ ducea in dalele acestea : „Jo­­culu aliantieloru se face pre sub ascunsu, dara elu decurge fara indoiala ai nu lipsesce alta de­­câtu ca un’a seu alt’a din puterile cari nu parti­cipa de a dreptulu la resbelu sa eie din neutrali. Alunei conflagratiunea européna este provocata. Nelinisce si spaima a coprinsu continentulu intregu si cu iutiela pricipitata tindu tote sfaturile dupa mijloce de scutintta, spre a intempina eventualitatile amenintiatorie sî pentru ca la possibil­a schimbare totala a cartei europene sa nu se umble prea reu. Nimenea nu mai scie incatrau sa se îndrepte cu simpatiiiele rele, sa poftesca francesiloru sau prus­­sianilora victoria, pentru ca in tote cazurile e de a se ascepta nimicirea ecuilibrului european, prin ur­mare defavoruri mari staturiloru ce stau acum­ neu­trale. Pretiurile de arb­ia, de caru este Europ’a inidata, de si momentam­ inca susu­tienute, se cobora totu mai josu pro scar’a burseloru. In­dustria sî negotiu se impedeca, póte ca preste cu­­rendu sa stagneze de totu­sî buna starea poporului sangereza deja din ranele ei, avendu, trebuintta de ani spre ale pute vindeca. Pro scurtu, ne aflamu in o stare fara de consolutiune, in o stare de spaima falsa cu viitoriulu. In acesta stare sî afla omenii (ata usturarea numai in blastemarea acelor’a, carii suntu de vina la aprinderea acestui resbelu deplorobilu.“ Iata. Acesta eschiamare a citatului diuaniu e mode­Ea se făcu cându inca nu erau cunoscute perderile ce se urmaseră mai in urma. De atunci in cóce vedemu opiniunea dinaristica facendu o în­torsătură. O parte din ea a ajunsu a si bate jocu de france si si a ironisa mesurile ce se intreprindu in Franci­ a in situatiunea desperata. Ba ele spunu pre­fatia ca diplomații nu aru fi ómeni, déca nu aru fi cuprinși de îndoieli, după ce se vede noro­­culu armeloru nemtiesci. Ch­iaru Itali­a despre carea se presupunea ca va intră numai de câtu in acțiune se duce ca e „consternata“ (le victoriei) nemtiesci. Tóte foile italiane vorbesco pentru neutralitate sî se escula cu aceea ca ajutoriulu cu carele aru pute intre­­veni Itali’a in privinti’n îempului, aru fi prea tardiu. Despre Austri’a scriu cum s’a dechlaratu in con­­siliulu ministriloru in Duminec’a trecutu si entusia­­smulu danesiloru se pare in momentulu acest’a a fi recitu cu totulu. Franci’a dara se afla astade isolata cum nu a fostu de multu. Ea insa nu a desperatu. Scirile de acolo ne spunu ca poporulu se imbia a lua arme. Corpulu legislativu adunata, la propunerea dep. Duvernois, carele ducea ca in momentele aceste critice sa se concreda guvernulu unui cabi­­netu, carcio vu fiu rpsolutu sî capace de a apara patri’a, a insarcinatu pre generalulu'conte­r­a­f­i­c­a­o cu formarea unui cabinetu nou, carele s’a sî compusu in urmatoriulu modu : P­a­t­i c­a­o mi­nistru de resbelu, Chevroaude interne, M­a­gn­e de finantie, Duvernois de com­erciu, R­i­­­g­a­u­l­t de marina, David de afaceri, Latour d’ Auvergne de estenne, B­r­i­s­s­o­n presse­dinte alu consiliului de statu, Grandperet justiția si instrucțiune. Armarea ordinala­­ le corpulu legislativu este forte estinsa : toti soldații demiși se conchiama; băr­bați, cetatiani, necăsătoriți sî fara copii dela 25—35 ani se conchiama. Tóte partidele, afara dóra de m­ulti doi estremisti, suntu pentru aperarea patriei cu ori­ce pretiu. Creditulu pentru ajutorarea familieloru­celoru din gardele mobile s’a urcatu dela 4 la 20 mi­­lióne. Corpulu legislativ» recunosce purtarea cea brava a armatei, pre lângă tóta superioritatea nu­merica a inimicului si voteza armatei multiumita pentru meritele ei. Despre înarmările Austro-Ungariei dâmu mai la vale o dare de somn după Wiener-Abendpost cu unu adausu. Lângă acestea inregistramu apoi scrrea telegrafica a lui „Wanderer“ sosita dela Pe­tersburg», care a­duce , ca diurnalele rusesci afirma, ca Austri’a nu e inimica Russiei. Despre resbelu. Mai repetîmu odata unele din scirile daja aduse de noi, după alte dîuarie sî in unele privintte ceva mai esac­u sî adeca in urmatoriole depeste scose din dîuariele României: Berlina, 6 Augustu. O telegrama ofi­ciale a principelui regale, de pre câm­pulu de bata­­lia dela Woerth, la 4 sî jumetate ore sér’a­­dice : Avuramu o batalia victoriósa lângă Woerth, Mac-Ma­­hon a fostu cu deseversîre batutu sî aruncatu spre Bu­sch de cea mai mare parte a armatei mele. B­e­r­l­i­n­ul 7 Augustu. — Soiri oficiale de la Magenza. — Sâmbeta sor’a generalulu Kamecke a luatu cu asaltu positiunile tari ocupate de genera­­liulu Frossard la Osta de Saarbrücken, mai multe sute de prisoniari. Francesii sî protegiaza retragerea prin canonada. Principele regale face cunoscutu ca Mac-Ma­­hon a fostu intarita seri de divisiuni din corpurile mare si ale loru Failly si Canrobert. In batali­a dela 6 cuvinte, prussianii au luatu 6 mitraileuse, 30 de tunuri, 2 drapele sî 4000 de prisortieri. ;Perderile au fostu mari din ambele pârli. Magenza, 7 Augustu. Siése óre sér’a. O depesia oficiale spune ca, după desiertarea ora­­siului Saarbrücken, tata armat’a francesa a facutu o mișcare inapoi spre interiorulu Franciei. P­a­r­i­s­u , 7 Augustu. Scirile oficiale con­firma ca Mac-Mahon a perdutu batali’a si se retrage spre lini­ a Nancy. Si corpulu lui Frossard opereza retragerea in buna ordine. Cele­lalte corpuri de armata n’au combatatu inca. Tata armat’a se concentreza spre Metz. O proclamare a consiliului de ministri declara departamentulu Seinei in stare de asediu si con­­voca camerele pentru dîu’a de 11 Augustu. O proclamare a ministrului de interne face unu apelu energicu tuturoru francesiloru, in fati’a sciii­­loru grave ce vinu. Ministrulu se raporta la re­sursele imense ale Franciéi-

Next