Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-09-17 / nr. 74

Sabin­i, in 17/29 Septembre 1870.­­ 1» provinciale din Monarchia pe m­a­sna­­ S fi. e«'« pe« jumătate de anu 4 fl. v.a. 1 pentru princ­­ui­ti ori străine pe anu 12 / p« V. anu. ti fl v. a. inseratele ne plutescu pentru I int­­ra ora cu 7. cr. giritiui , pentru I a­fton’a ora cu 5'^ cr. «i pentru a ■ tre î­n repetire cu 3 V2 cr. v. a. Telestrafuri e«e de doue ori pe «epte­­niana , joi­a­gi­­uminec’a. — Prenume- i ratiuneR se face la Sabinii la espeditar­a I fotei pe afara la c. r. poște , cu bani­ gat­a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretins­ preru­meratin­­­­­nei pentru Sab­iiii este pe anu­l fl. v. a. I ear pe o jum­­atate de anu d. fl. sBO. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Ne 74. ANUMI XII iii. Invitare de prenumeratiune » la „Telegraful« Romanii 44. pre patrariann din urma (Octomvre — Decembre) anu anului 1870­— Pretiulu abonamentului pre i/i­anu e: Pentru S­a­b­o­i­u 1 fl. 75 xr. v. a. Pentru Trans’a sî Monarchi’a austro-unguresca 2 fl. v. a. Pentru Romani’a si străinătate 3 florinti. DD. abonanti suntu rugați a nu intârdzia cu tramiterea prenumeratîuniloru. Adresele ne rogamu a se acrie curat­u, si epistolele de prenumeratiuneani se tramite francate — adresându-le dea­­dreptulu la Editur’a „Telegrafului Romanu* in Sabin­­. Alegeri la congresn. In archidiecesa s’a alesu . in cerculu I (miren.) s’a alesu . dlu Ilie Mă­celăria cons. gab. in pensiune in cerculu II (mir.) dlu Iacobu B­o­ț­o­g ’a cons. aut. in pensiune, urma in giurulu Parisului, prussienn­ tăcu despre densele, francesii spunu ca a fostu favorabile pen­tru densii. Din Itali’a se scrie, ca prin cau plebiscite fostulu statu papalu se va incorpora in regatulu italiana. Din Orientu semana solrile cu prevestirea unei încăierări intre Russi’a sî Turci’a. Rol’a Turciei ni se infucisieza de unele dinare că cea a mielului din fabula. Intrebându unu barbatu de statu tur­­cescu pre representantele ragimului russescu din Constantinopole de caus’a concentrariloru de trupe russesci la Prutu, a responsu cesiu din urma, ca a caus’a suntu pregătirile militarie ale Turciei, carea adunasu 150,000 la giim­Pa, de­sî acest’a­dice, ca numai după ce a aflatu despre pregătirile militarie ale Russiei a luata mesuri de aparare, ca sa nu fia surprinsa. —j— ■*— Eveneminte politice. Mai multe dîuarie se adoperau in dilele tre­cute a semnală esirea contelui Beust din postulu seu si investirea ministrului pressedinte Andrassy cu acestu postu. Sciri mai prospete, din Pest’a demintiescu acesta faima respandita, dicendu, ca nu are (scirea) nici o basa faptica. — Vien’a eră sa devină in dilele acestea unu punctu insemnatu in istori’a resbelului dintre Fran­­ci'a si Germani’a. Thiers, insarcinatulu regimului provisoriu din In Londonu in Franci’a, sosise deja London u­noi, a capataru asigurări incuragietóre si aici, adeca ’n Vien’a cerculeza scirea, ca si con­tele Beust a fostu forte cu reserva catra Thiers. Nici la propunerea unei conferintie europene nu a pututu primi insarcinatulu francesu macaru unu responsu. Thiers a calatoritu mai departe la Pe­­tersburgu fara de a se fi seversulu in Vien’a o bu­cata de istori’a universale. Portarea lui Beust se pote explica din portarea unora foi ale regimului, cari se ocupa de őre câtu­va tempo cu­ cestiunea unei apropieri a Au­striei de Prussi’a seu Germani’a. — Întâlnirea lui Jules Favre cu Bismark a re­­masa, fara de resultatu. Mai bine se vede acest­a din o proclamatiune a regimului francesu din Thours, îndreptată catra Franci’a. Intr’acésta spune regimulu, ca Prussi’a voiesce se continuo resbelulu, sa degradeze pre Franci’a la statu de rangulu alu doilea, sa ia Elsas zulu si Lotaringi’a până la Metz, in poterea dreptului de cucerire; pentru unu armistitiu cere Prussi’a Strass­­burgulu si fortulu Mont=Valerien. Parisulu mai bine­voesce a fi ingropatu sub derimaturile sele. Lupt’a va fi data pana la estrema. — In 23 Sept. a cadium­ fortaréti’a Toul in mâ­­nile prussieniloru. Acest’a a deschisu drumulu de feru spre Parisu si transportarea tunuriloru mai mari pentru asediarea Parisului este înlesnită. Multe lupte, se scrie, s’a intemplatu so­dilele din Caveniala de­trona, cu care deschise Maj. Sea sessiunea senatului imp. in 17 Sept. in Vien’a: „Onorați domni ai ambeloru case ale senatu­lui imperiale! In momente seriose v­amu chiamatu la împli­nirea importanteloru dvóstre probleme. In tempu ce o lupta sangerosa si lab­esce efectele sale cele stirpitóre preste teritorie depărtate ale Europei, imperiulu acest’a se bucura de bine­­cuventarile pacei, si pacea esteriora, care ne remasa pastrata, înainte de tóte sa ne sierbegca a a asecuta temelie tari institutiuniloru constituționali ale statului. Catra finea sesiunei precedente procederea re­gulata in consultarile casei deputatilor a suferi tur­­burari. Spre a le intimpină pre aceste, sî totude­­odata spre a da ocasiune tuturoru partiloru a-si esprime de nou dorinttele sale, mi amu trenutu de oblegamentea mea de regentu, a ordină noule alegeri. Cu deosebita m­ultiumire ve vedu acum adunați in giurulu meu sî ve intim­pinu cu unu caldurosu bine ati venita domnii mei membri ai casei domniloru, cari inainte de tóte suntu chiamati a da espresiune ideei ina­­intalórie de prosperitatea si pusetiunea imperiului, sî dv. domnii mei din cas’a deputatiloru, cari tri­­misi din regate sî tiere se voru adapere a incopoia dorinttele parțiali cu necesitățile totului. Pre dvóstre de ambe parti, eu sciu, ca­re inspira acelu si raliu in adeveru patrioticii si con­se­r­i­n­t­i 'a austriaca, care au intr­unitu popórele mele in giurulu strabuniloru mei, spre a împlini cele mai supreme probleme ale statului. Nu voia a impută unei lipse de aceste sim­țiri, ca me lipsescu ssindi in șirurile dv. de re­­presentantii regatului meu Boemi’a, cu atât’a mai profundu sa mi pare reu Inse trebuie de acesta, cându mi punu înaintea ochiloru evenemintele cele grave sî pline de urmări ale timpului presentu, în­cordările neîntrerupte ale regimului meu spre a aduce pre­t­e­n­t­i­e n­t­i­pre câmpul­u co­muna alu activitatei constituționale, cându mi in­­facisiediu urgent’a necesitate a duce la unu capetu pri­toriu formarea întrema a imperiului. Problem’a regimului va fi a aplica tóte mij­­locele legale pentru că sa asigure câtu de cu­­rendu sî regatului acestui­a irapartasîrea la impor­tantele lucrări ale acestei sessiuni. Problem’a dv. domnii mei va fi, că purtați de spiritulu moderatim­ei sî alu dreptatiei sa consultați mesujele, cari voru fi potrivite a secură terenulu in constitutiune, pre care sa se garanteze necessi­tatiloru singurite ale fia­carei tierei sî națiuni (Volks­stamm) multtumirea intrunibile cu puterea monar­c­iei. Intre problemele,’ ce le asteptati in sessi­unea iminnenente, sta in prim’a­linia trimiterea de­­putatiloru in delegatiune. Ve­ti face acesta alegere, pentru ca sa lucrati cu privitia la­olalta cu deputații tieriloru coronei unguresci spre a periracta obiectele, care sub im­­pregiurarile presente ve stau inainte cu o deose­bita importantia- Altu obiectu, care ve va ocupă atențiunea in mesura mai înalta e ordinea unui sicru de relatiuni intre biseric’a catolica sî potestatea sta­tului, care s’a facutu necesaria prin desfacerea con­­ventiunei ce se afla încheiata cu s. scaunu­ Régiméié meu ve va face despre acést’a pro­punerile corespundielórie. Asteptu cu securitate, curaca incorduriloru dv. va succede a aduce la capeta lucrările, ce plutescu de lungu timpu, pentru a osiediă o noua legislati­­une pre terenulu procesului civile, alu dreptului pe­nale materiala sî alu procedurei penale. Resolvirea fericita a problemei acestei’a va fi unu pasa nou plinu de importantia pre calea des­­voltarei nóstre. S­a aretatu că trebuindc’a din ce in ce totu mai simtitória o reforma corespundistória starei presente a sciintieloru si a inveniamentului public», a regularei universitariloru. Regimele meu ve va pune înainte unu pro­­iectu de lege indreptatu spre scopulu acest’a. Dv., domnii mei, ve-ti supune unei deaprópe eclaminari bugetele pentru anulu viitoriu sî, pre barea propuneriloru regimelui meu, ve-ti resolvi cu profunditate acele cestiuni de economia popularia, care o cere garanti’a continuului progresu pre tere­­nuru materiale alu prosperitatei. In fine vi se voru propune spre pertractare constituționale acele mesuje, caci trebuira sa se ia pre calea ordinaliuniloru din caus’a urgentiei obiec­tului. Ddieu sa ve binecuvinte ostenelile. Plinu de încrederea, cu care ve provocaiu, ve vedu, ca pasu­­ la inceputulu activitatiei dv. Cuvintele dv. voru fi unu testimoniu departe o serbatu alu credintiei si alu amorei de patria, si faptele paciuile ale dv. — despre acéstea suntu se­­curu — voru aduce fructe imbelsiugate pentru pros­peritatea interna a imperiului, că sî pentru vedi’a sî pusetiunea lui de potere. Fia, că puterea sî pote statea aceea, pre care se da concordia, pa se latiesca din mijloculu dv. asupr’a tuturoru popóreloru Austriei si sa le con­ducă pline de binecuventare pre calile acele, pre care inflorescu unui fia­ carui particulariu, fia­ carui popor sî tiera­sî întregului imperiu libertatea cea adeverata, prosperitatea sî onorea loru.” — Revista diuaristica. Cetimu in „Coresp. Sl.a : „Rom’a a cadiutu sî Itali’a trinmféza! „Ce ironia a sortiei ! „Rom’a, betrân’a regin’a a lumei, Rom’a scau­­nulu celui ce, din inaltimea Vaticanului trimitea fulgerile de anateme, facendu sa tremure cei mai putelici monarc­i din Europ’a, acesta Roma cade astazi sî trupele ce au cuprins’o au 8 m­­o­r­t­i si 23 vulnerati. „Ea cade, si caderea ei abia e luata in sema de Europ’a, a cărei atențiune este îndreptată intréga in alta parte, asupr’a altei cetati. Caus’a acestei impregiurari e, ca nimenea nu necunosce, ca serb­a liberiadei si a civilisatiunei nu

Next