Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-09-17 / nr. 74
Sabini, in 17/29 Septembre 1870. 1» provinciale din Monarchia pe masna S fi. e«'« pe« jumătate de anu 4 fl. v.a. 1 pentru princuiti ori străine pe anu 12 / p« V. anu. ti fl v. a. inseratele ne plutescu pentru I intra ora cu 7. cr. giritiui , pentru I afton’a ora cu 5'^ cr. «i pentru a ■ tre în repetire cu 3 V2 cr. v. a. Telestrafuri e«e de doue ori pe «epteniana , joiagiuminec’a. — Prenume- i ratiuneR se face la Sabinii la espeditara I fotei pe afara la c. r. poște , cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretins prerumeratinnei pentru Sabiiii este pe anul fl. v. a. I ear pe o jumatate de anu d. fl. sBO. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Ne 74. ANUMI XII iii. Invitare de prenumeratiune » la „Telegraful« Romanii 44. pre patrariann din urma (Octomvre — Decembre) anu anului 1870— Pretiulu abonamentului pre i/ianu e: Pentru Saboiu 1 fl. 75 xr. v. a. Pentru Trans’a sî Monarchi’a austro-unguresca 2 fl. v. a. Pentru Romani’a si străinătate 3 florinti. DD. abonanti suntu rugați a nu intârdzia cu tramiterea prenumeratîuniloru. Adresele ne rogamu a se acrie curatu, si epistolele de prenumeratiuneani se tramite francate — adresându-le deadreptulu la Editur’a „Telegrafului Romanu* in Sabin. Alegeri la congresn. In archidiecesa s’a alesu . in cerculu I (miren.) s’a alesu . dlu Ilie Măcelăria cons. gab. in pensiune in cerculu II (mir.) dlu Iacobu Boțog ’a cons. aut. in pensiune, urma in giurulu Parisului, prussienn tăcu despre densele, francesii spunu ca a fostu favorabile pentru densii. Din Itali’a se scrie, ca prin cau plebiscite fostulu statu papalu se va incorpora in regatulu italiana. Din Orientu semana solrile cu prevestirea unei încăierări intre Russi’a sî Turci’a. Rol’a Turciei ni se infucisieza de unele dinare că cea a mielului din fabula. Intrebându unu barbatu de statu turcescu pre representantele ragimului russescu din Constantinopole de caus’a concentrariloru de trupe russesci la Prutu, a responsu cesiu din urma, ca a caus’a suntu pregătirile militarie ale Turciei, carea adunasu 150,000 la giimPa, desî acest’adice, ca numai după ce a aflatu despre pregătirile militarie ale Russiei a luata mesuri de aparare, ca sa nu fia surprinsa. —j— ■*— Eveneminte politice. Mai multe dîuarie se adoperau in dilele trecute a semnală esirea contelui Beust din postulu seu si investirea ministrului pressedinte Andrassy cu acestu postu. Sciri mai prospete, din Pest’a demintiescu acesta faima respandita, dicendu, ca nu are (scirea) nici o basa faptica. — Vien’a eră sa devină in dilele acestea unu punctu insemnatu in istori’a resbelului dintre Franci'a si Germani’a. Thiers, insarcinatulu regimului provisoriu din In Londonu in Franci’a, sosise deja London unoi, a capataru asigurări incuragietóre si aici, adeca ’n Vien’a cerculeza scirea, ca si contele Beust a fostu forte cu reserva catra Thiers. Nici la propunerea unei conferintie europene nu a pututu primi insarcinatulu francesu macaru unu responsu. Thiers a calatoritu mai departe la Petersburgu fara de a se fi seversulu in Vien’a o bucata de istori’a universale. Portarea lui Beust se pote explica din portarea unora foi ale regimului, cari se ocupa de őre câtuva tempo cu cestiunea unei apropieri a Austriei de Prussi’a seu Germani’a. — Întâlnirea lui Jules Favre cu Bismark a remasa, fara de resultatu. Mai bine se vede acesta din o proclamatiune a regimului francesu din Thours, îndreptată catra Franci’a. Intr’acésta spune regimulu, ca Prussi’a voiesce se continuo resbelulu, sa degradeze pre Franci’a la statu de rangulu alu doilea, sa ia Elsas zulu si Lotaringi’a până la Metz, in poterea dreptului de cucerire; pentru unu armistitiu cere Prussi’a Strassburgulu si fortulu Mont=Valerien. Parisulu mai binevoesce a fi ingropatu sub derimaturile sele. Lupt’a va fi data pana la estrema. — In 23 Sept. a cadium fortaréti’a Toul in mânile prussieniloru. Acest’a a deschisu drumulu de feru spre Parisu si transportarea tunuriloru mai mari pentru asediarea Parisului este înlesnită. Multe lupte, se scrie, s’a intemplatu sodilele din Caveniala detrona, cu care deschise Maj. Sea sessiunea senatului imp. in 17 Sept. in Vien’a: „Onorați domni ai ambeloru case ale senatului imperiale! In momente seriose vamu chiamatu la împlinirea importanteloru dvóstre probleme. In tempu ce o lupta sangerosa si labesce efectele sale cele stirpitóre preste teritorie depărtate ale Europei, imperiulu acest’a se bucura de binecuventarile pacei, si pacea esteriora, care ne remasa pastrata, înainte de tóte sa ne sierbegca a a asecuta temelie tari institutiuniloru constituționali ale statului. Catra finea sesiunei precedente procederea regulata in consultarile casei deputatilor a suferi turburari. Spre a le intimpină pre aceste, sî totudeodata spre a da ocasiune tuturoru partiloru a-si esprime de nou dorinttele sale, mi amu trenutu de oblegamentea mea de regentu, a ordină noule alegeri. Cu deosebita multiumire ve vedu acum adunați in giurulu meu sî ve intimpinu cu unu caldurosu bine ati venita domnii mei membri ai casei domniloru, cari inainte de tóte suntu chiamati a da espresiune ideei inaintalórie de prosperitatea si pusetiunea imperiului, sî dv. domnii mei din cas’a deputatiloru, cari trimisi din regate sî tiere se voru adapere a incopoia dorinttele parțiali cu necesitățile totului. Pre dvóstre de ambe parti, eu sciu, care inspira acelu si raliu in adeveru patrioticii si conserinti 'a austriaca, care au intrunitu popórele mele in giurulu strabuniloru mei, spre a împlini cele mai supreme probleme ale statului. Nu voia a impută unei lipse de aceste simțiri, ca me lipsescu ssindi in șirurile dv. de representantii regatului meu Boemi’a, cu atât’a mai profundu sa mi pare reu Inse trebuie de acesta, cându mi punu înaintea ochiloru evenemintele cele grave sî pline de urmări ale timpului presentu, încordările neîntrerupte ale regimului meu spre a aduce pretentie ntipre câmpulu comuna alu activitatei constituționale, cându mi infacisiediu urgent’a necesitate a duce la unu capetu pritoriu formarea întrema a imperiului. Problem’a regimului va fi a aplica tóte mijlocele legale pentru că sa asigure câtu de curendu sî regatului acestuia irapartasîrea la importantele lucrări ale acestei sessiuni. Problem’a dv. domnii mei va fi, că purtați de spiritulu moderatimei sî alu dreptatiei sa consultați mesujele, cari voru fi potrivite a secură terenulu in constitutiune, pre care sa se garanteze necessitatiloru singurite ale fiacarei tierei sî națiuni (Volksstamm) multtumirea intrunibile cu puterea monarciei. Intre problemele,’ ce le asteptati in sessiunea iminnenente, sta in prim’alinia trimiterea deputatiloru in delegatiune. Veti face acesta alegere, pentru ca sa lucrati cu privitia laolalta cu deputații tieriloru coronei unguresci spre a periracta obiectele, care sub impregiurarile presente ve stau inainte cu o deosebita importantia- Altu obiectu, care ve va ocupă atențiunea in mesura mai înalta e ordinea unui sicru de relatiuni intre biseric’a catolica sî potestatea statului, care s’a facutu necesaria prin desfacerea conventiunei ce se afla încheiata cu s. scaunu Régiméié meu ve va face despre acést’a propunerile corespundielórie. Asteptu cu securitate, curaca incorduriloru dv. va succede a aduce la capeta lucrările, ce plutescu de lungu timpu, pentru a osiediă o noua legislatiune pre terenulu procesului civile, alu dreptului penale materiala sî alu procedurei penale. Resolvirea fericita a problemei acestei’a va fi unu pasa nou plinu de importantia pre calea desvoltarei nóstre. Sa aretatu că trebuindc’a din ce in ce totu mai simtitória o reforma corespundistória starei presente a sciintieloru si a inveniamentului public», a regularei universitariloru. Regimele meu ve va pune înainte unu proiectu de lege indreptatu spre scopulu acest’a. Dv., domnii mei, ve-ti supune unei deaprópe eclaminari bugetele pentru anulu viitoriu sî, pre barea propuneriloru regimelui meu, ve-ti resolvi cu profunditate acele cestiuni de economia popularia, care o cere garanti’a continuului progresu pre terenuru materiale alu prosperitatei. In fine vi se voru propune spre pertractare constituționale acele mesuje, caci trebuira sa se ia pre calea ordinaliuniloru din caus’a urgentiei obiectului. Ddieu sa ve binecuvinte ostenelile. Plinu de încrederea, cu care ve provocaiu, ve vedu, ca pasu la inceputulu activitatiei dv. Cuvintele dv. voru fi unu testimoniu departe o serbatu alu credintiei si alu amorei de patria, si faptele paciuile ale dv. — despre acéstea suntu securu — voru aduce fructe imbelsiugate pentru prosperitatea interna a imperiului, că sî pentru vedi’a sî pusetiunea lui de potere. Fia, că puterea sî pote statea aceea, pre care se da concordia, pa se latiesca din mijloculu dv. asupr’a tuturoru popóreloru Austriei si sa le conducă pline de binecuventare pre calile acele, pre care inflorescu unui fia carui particulariu, fia carui popor sî tierasî întregului imperiu libertatea cea adeverata, prosperitatea sî onorea loru.” — Revista diuaristica. Cetimu in „Coresp. Sl.a : „Rom’a a cadiutu sî Itali’a trinmféza! „Ce ironia a sortiei ! „Rom’a, betrân’a regin’a a lumei, Rom’a scaunulu celui ce, din inaltimea Vaticanului trimitea fulgerile de anateme, facendu sa tremure cei mai putelici monarci din Europ’a, acesta Roma cade astazi sî trupele ce au cuprins’o au 8 morti si 23 vulnerati. „Ea cade, si caderea ei abia e luata in sema de Europ’a, a cărei atențiune este îndreptată intréga in alta parte, asupr’a altei cetati. Caus’a acestei impregiurari e, ca nimenea nu necunosce, ca serba liberiadei si a civilisatiunei nu