Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-11-22 / nr. 93
Î A le frambeie de done ori pe septemana i joi’a f » Damioe^a. — Prenumerațiunea se faite in Sabiiu la espeditur ■ I foiei pe afara la c. r. poște, cu banii fat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditur». Prebim prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe a mi 7. fl. v. a. 1 ear pe o jumetate de anii .3 fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Săbii», in 22 Xoemvre (4 Dec) 1870. Im provinciei« din Monarchia pe moana 8 fl. era pe o jumătate de anii 4 fl. v.a.pentru princ. si tieri străine pe anii 18 ■ p« Vf «nr. 6 fl ?. a. Inseratele se platescu pentru I ini da ora cu 7. cr siruiu , pentru I a pon’a ora cu 617 cr., si pentru a trei’u repetire cu H', cr. v. a. At« 93. AULU Will. Eveneminte politice. In 26 Nova primitii Maj. Sea Imperatoru pre membrii delegatiuniloru, adunate, după cum e deja cunoscutu publicului, pentru asta-data in Peat’n. Maj. Sea respundiendo la o alocutiune din partea presiedintilru a dtiu . Circumstantiele intre cari suntu convocate delegatiunile nu au perdutu nimic’a din importanti’a loru, din contra evenemintele cele noue forte seriose au venitu spre ale întări si mai multu. Maj. Sea spera ca delegatiunile voru face aceea ce pretinde patriotismulu edeveratu si interesele inseparabile a le celoru doue parti ale imperiului. In rendüle trecutu amu facutu cunoscuta câta se recere in bugetulu celui nou comunu. Din ssedinti’a delegatiuniloru din 28 Nov. se vede ca deficitulu anului veritoriu pentru Cislaunni’a nu va fi mai mare ca de 80 milióne. Ministruiu de financie dice, ce e dreptu, ca are de unde sa acopere vre-o 22 milióne , mai remâne inse unu deficitu destula de mare si atunci, cu tote ca mai vine a se pune întrebarea, ca are are de unde sa acopere si cele 22 milióne. Ministrulu Potocki si cu elu cabinelulu cislaitanu intregu si-a datu demissiunea inca candu eră in Pesta. Demissiunea inca nu se scie déca e primita, atât’a numai se scie, ca cabinelulu acesta va mai functiuna inca si mai departe pana cându se va vede posibilitatea constituirei celuilaltu. „Pester Lloyd“ a aflatu, ca mai multi deputați au fostu provocați sa primesca portiduri, inse aru fi conditionatu intrarea loru in ministeriu dela retragerea contelui Beust. Cestiunea cea mai momentuasa este si astazi cestiunea russo turcesca. Stadiulu in care se afla ea acum nu se pot determina. Din cele ce se vedu pre deasupr’a se pare ca o conferintia a puteriloru va fi in starea obli cestiunea si Europ’a aru fi crutiata atunci de a dou’a calamitate in Oriente, după cum au putu fi crutiata in occidentulu ei. Nu se scie inca unde sa va trene conferinti’a si cu atatu mai putiemu ce va aduce dens a la lumin’a dilei. Cum ca nici poterile nu sciu ce resultatu va ave conferinti’a se vede si de acolo, ca armeza 6i se pregatescu mereu, s’au In Franti a i-au lucrurile alta facia de condu ivita cele trei armate noue pre câmpulu de lupta. Se póte sa le succeda acestoraa sa insufle uuu spiritu nou de viatia in francesi si resbeloiu sa se termine in favona loru. Atunci Europa aru avé sa veda o aratare noua, o sguduire generale in tóte partile ei- Daru si in casulu candu prussianii aru remane învingători, impregiurarea ca francesii dovedescu atât’a potere de viatia, incâtu si după perderi asta de mari mai sunta in stare a pune armate noue in piciure, aru avé o influintia usturatorie fatia cu greutatea pacei, ce se aru dicta invingatoriulu. Io Romani ’a s'au deschisu camerele. Cuventulu de tronu, seu rpesagiulu, după cum se numesce acolo, lu publicamu si noi mai la vale. Cartea roșia. nuuui Contele Beust, ca ministru de esterne, a asterdelegatiuniloru convenite in Pest’a, iéra si o „carte roșia“, care ne da unele desluciri despre acțiunea diplomatica, ce cancelariulu de statu a desvolblu in tempulu dela Augustu 1869 până de facia. Contele Beust póte pretinde sie si meritulu, ca ecelu dintâiu ministru austriacu de esterne, care recunoscură necessitatea si utilitatea, a ascerne representatiunei cetrale a imperiului o colectiune de acte, din care se póte informa in moda auentica despre metod’a administrarei afaceriloru nóstre esterne. Cartea acést’a rosia e a patr’ă deja întrece pre cele de mai naste in privinti’a materiastului cuprinsu, ceea ce e cu olat’a mai naturale, cu câtu de multu tempu n'a mai fostu vre unu anu asia raiscatu, ca celu presinte. „Carte roșia“ se numesce numai după legătură, tocmai dupa cum se numescu si colectiunile acteloru diplomatice, care se ascerau parlamentului francesu, „carte albastra, fiindu ca legatura e albastra. In cartea rosia prezenta premerge o introductiune si dupa aceea urmeza apoi depestele singuratice. Introductiunea acest a e forte interesante si vomunită deci câteva pasagie din ea. Despre indrumarea de referintie amirabile in tóte partile si despre caletori’a archiduciloru Albrecht si Carolu Ludwig spre acelu scopu se dice in acea carte .Regimulu c. r. s’a interesatu, după încheierea desbateriloru delegatiuniloru, fórte multu de problem’s sea, de a intretienea, in tóte partile, referintie pacinice, de a o deplini cu serguintia îndoita, o sirguintie, carei’a i-a datu una nou sboru diferite îndemnuri urmate in decursulu desbateriloru delegatiuniloru. Unei Acestea sirguintie n’au remasu fara resulatu, corespundintie neplăcute cu cabinetulu . <bn Berlinut urmă in tempu ectiitu estaurarea de referintie afabile, caror’a le dase o consacrare radicala veciut’a inaltimei sele regele, principelui areditariu din Prussia, la curtea c. r., câtu si contr’a — vediut’a inaltimei sele imperiale, archiducelui Carolu Ludovigu la curtea r. prussiana. In acel’asi modu s’a indrumat» o apropiere mai mare de Russi’a prin intalnirea ministrului comuna de esterne cu cancelariulu russescu de statu sî cu deosebire prin missiunea decisa de M. Lea c. r. ap. a archiducelui Albrecht la Warsiovia sî prin primirea onorabila, cu care la intimpinatu M. Lea imperatolu Russiei. Referintiele amirabile midilocite in modulu acest’a nu s'au mai conturbam de atuncea, referintir, care suntu otarite, a forma relatiunile esterne ale imperiului in pacinica, fara de a atinge in vre-unu modu modu relatiunile interne. Si in alte parti nu s’a negle«u nimicu pentru de a asigura o contielegere confidențiale. In privinti’a acést’a avemu a aminti cu deosebire efectulu favorabila, ce a produsu infaciosiarea M- Selec. r. ap. in Constantinopolea; si ministrului de esterne i s'a oferitu ocasiunea a confirma positiunea, cea afara de aceea buna, facia cu Itali’a in modu inaintabilu prin missiunea lui incredintiata de M. Lea. Despre positiunea Monarohiei facia cu resbelulu franceso-prussianu dice introductiunea „cârliei roșie“ urmatórele: Deorece referintiele facia cu Francia sî Angli’a nainte de aceste deja au fostu forte multiamitare, se afla monarchia in positiunea plăcută, de a potea privi spre tóte partile cu deplina liniste. De odata lovi cu unu fulgera din ceriulu seninu cestiunea candidaturei hohenzolerniane la tronulu spaniolu in constelatiunea pacinica. Ca regimulu c. r. s’a surprinsa prin aceea, nu va voi niminea a i face imputări seriose, deórece nimenea nu se va tienea indreptatitu a afirma, ca candidatur’a aceea aru fi fostu apta, a trage după sine acele grele urmări, care le a provocatu numai o încurcătură neprevedivera de impregiurari. Se pare necesaru], a accentua, ca regimulu c. r., departe de a seduce regimulu francesu, siesi imprelenitu, a anteprinde rasbelulu, care i-a devenitu pre stricaciosu, nu a lipsita a îndreptă admoniari, ca departe de a descepta sperantia ta ajotoriulu lui, nu a lasatu Franci’a, in îndoiala despre positiunea imperiala, sî cu prin pastrarea neutralitatiei nu contraduce obligaminteloru încheiate. Dupa ce a eruptu resbelutu, n’a pututu cabinetulu vienesu face alt’a decatu a lucra in cea mai deplina possibila conttelegere cu celelalte puteri neutrale contr’a unei estinderi mai mari a resbelului, sî a așteptă momentulu, cându aru potea contribui influinti’a sî importanti'a morala a neutraliloru a la restaurarea pacei. Mai multe puteri neutrale au voitu a se confirma reciproce in tienul’a loru prin aceea, ca s’au obligato, a nu pares neutralitatea, fara de a impartesi ecelor’a, cari au luatu parte la acésta contielegere, motivele unei atari resolutiuni. Regimulu c. r. a luatu bucurosu parte la acést’a învoiala. I s'au parulu nu se consultu a adauge espresu conditiunea, ca la casa, ca sa se faca din partea altora, cari au luatu parte la contielegerea cestionata, proiecte mijlocitare unilateralminte, fara solinti’a sî voi’a lui, i se da prin aceea deplina libertate ii lucrările, ce aru voi a întreprinde. Cu acésta cerere regimula c. r. au avutu in vedere dorinti’a indreptatita, cu acea contielegere sa nu păstreze numai pretiulu negativu alu retienerei, ci sa câștige sî caracterulu productiva alu unei acțiuni comune de pace, sî temerea ca afara de aceea asta numit’a liga a neutraliloru mai indata va contribui, a prelungi rebelulu, de câtu asu scurta, si-a aflatu dovedirrea temeinica in eveneminte. Deorece inse nu tóte poterile, care au luatu parte la conventiune, doreau o atare clausula, care aru fi eschisu vre-o încercare unilaterala de midilocire, nu remase nici cabinetulu vienesui statornicu pre lângă acea, deórece sî afara de aceea conditiune espresa depestele schimbate nu-lu priva de libertatea necesaria spre pastrarea riscariva interese periclitate. Cu tóte aceste regimula c. r. n’a perdutu nici pre a nu momenta din vedere scopulu care i-se parea a fi si problema puteriloru neutrale. Cunoscendu bine, ca o pășire unilaterale din partea lui, nu póte prosperă scopulu acel’a, căci trebuie sa se tema, ca va mic si oră de o parte aplicarea la o convenire pacnica, de alta parte va incuragiă la o resistintia infinita, pândi ocasiunea, ca la tempu potrivitu indata ce restaurarea pacei se va manifestă in tóte partile Europei cu o trebuintta simtita eminentu sî profundu, Europ’a intrega sa-si rădice vocea sea prin organulu mariloru cabinete sî mai nainte de tóte prin acelu alu celoru in deosebi chiamate curti din Londra sî Petrupole, ca sa se ustureze prin o intrevenire drepta sî binevoitóre, portata de opiniunea publica, atâtu invingetoriului moderatiunea câtu sî învinsului suportarea sortiei lui. Beg mulu c. r. crede a nu fi lucratu in direptiunea acést’a fara resultatu si nu se va obosi a lucrări de ici incolo. Domentiei regimului r. a Angliei de a isa câștiga garaantie positive, ca neutralitatea regatului Belgia, garantata de Europa nu se va periclita prin resbelulu dintre cele doue mari poteri vecine, i-a recunoscutu regimulu c. r. o înalta îndreptățire politica. Fara de a ingreuiă monarchi’a austrounguresca cu obligaminte noue s’a invoitu bucurosu a aprobă contractele Angliei încheiate cu fiacare din poterile beligerante spre scopulu amintitu sî a se alatura pre lângă scopulu l om. Cu privintia la Montenegro dîce : In decursulu reveltei in cerculu Cattaro, carea a implutit animal. Sele cu profunda triatetia, a fost o trenut’a principelui din Muntenegru, care a