Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-12-03 / nr. 96
Telegrafula e«e de done ori pe fepte-Biana , joi a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poate , cu ban» jat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusii prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. N. v. ș.! ear pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. Sabiiu, in 3/15 Decemvrie 1870. in provincîele din Monarchia pe anw »no ■8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru pane, ui leri străine pe anu n V: «nn. 6 fl v. «, Inseratele st* platescu pentru vnt da 6r« cu 7. cr. sirulu , pentru a nou’a ora cu ncr. si pentru a trei’a repelire cu AV, cr. v. a. jrc 96. AULUV Invitare de prenumeratiune la „Telegrafulu Romanu“. Cu inceputulu anului 1871 , se deschide prin acest’a prenumeratiune noua la acesta faia. „Telegrafulu Romanu“, va estca sî pana acum de dóue ori pre septamana Duminec’a sî Joi’a — Pretiulu abonamentului e. Pentru Sabiiu pre anu 7 fl., pe */» de anu 3 fl. 50 xr., pe 1/4 anu 1 fl. 75 xr. v. a. Pentru Tranni’asî Monarchi’a austro-unguresca pe anu 8 fl. pe */* anu 4 fl. pe ’/4 anu 2 fl. v. a. Pentru Romani’a sî străinătate, pe anu 12 fl, pe il anu 6 fl., pe 1* anu 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intârdziu cu tramiterea premimeratiuniloru. Adresele ne rogâmu a se scrie curatu, sî epistolele de prenumeratiunea ni se trântite francate — adresându-le deadreptulu la Editura „Telegrafului Romanul i in Sabiiu. *“ Serbatorea S. Andrein, Sabiiu 30 Noemvre. Intre imprigiurari, cum suntu ale nóstre astadi, cându temerile lucra asupr’a inimiloru de tóté pârtile comprimându, dîu’a de o serbatóre, de care suntu legate reminiscintie dulci vine deodata si ne incaldiesce inimile sî ne luminéza spre orientare noua in privinti’a viitoriului Astfeliu dîu’a de S. Andreiu. Acestu apostolu alu crestinatatiei, carele au dusu in tieri depărtate lumin’a creștinismului, prin câte necasuri nu a trebuitu sa tréca, vedemu insa ca adeverulu propagatu de densulu a estu d’asupr’a acestor’a; inveliaturile lui suntu lumin’a, carea lumineza bisericei nóstre sî acest a i serbaza pomenirea de secuii sî o va serba câtu va sta biseric’a. Dara dîu’a acest’a e pentru noi sî in altu tipu o di carea are însușirea de a ne deslega de temeri. Ea este o d,carea in parte e a istoriei nóstre bisericesci sî nationali, pentru ca de densa este legatu numele archipastoriului nostru preveneratu Andreiu, carele in cele mai critice tempuri a aparutu,sî a traitu, sî traiesce,a lucratu sî lucra neobosita in mijloculu nostru. Din’a de ada nu numai ca ne amintesce acesta salvifica impregiurare, dar a ne aduce aminte ca individii si națiunile nici odata nu au dreptulu de a se crede învinși de temeri, fia ele de ce natura aru fi, pentru ca ideile mari, adeverurile neresturnabili, aibe ele Iota lumea in contra-le, in fine totu triumféza; din’a de adi ne spune, ca de idei salutarie de adeveruri neresturnabili radiermundu-se cine va a câstiga lu segurantia cea mai firma pentru întreprinderea mea. Ea ne sioptesce, daca nu ne spune, ca dela noi atema ca sa vedemu ori ce temeri vomu avè delaturate sî dreptatea sa o vedemu triumfatóriu. De asemenea idei credemu ca a trebuitu sa fia toti cei ce au serbatu aici sî după cum audiniu cei ce a serbatu in depărtare dîn’a de 30 Noemvre. Că sa véda publiculu nostru celitoriu din depărtare, ca asta au trebuitu sa fia petrunsi românii de aici, vomu refera simplu despre cele petrecute in acestu anu cu oeasiunea acestei dîle. In prefera la care s’a seversîtu servitiulu Doicescu de sera la tóte bisericile gr or., in cetate insa, unde era adunata in biserica junimea clericale sî pedagogica sî credincioși din tote clasele socielatiei nóstre, s’a seversîlu acestu serviciu cu deosebita solemnitate, luându parte la seversîrea lui P. Vicariu archiepiscopescu, protosincelulu Nicolau Pope’a si dintre asesorii consistoriali sî professorii institutului archidiecesanu pedagogicii teologicu. Acést’a in biserica din cetate. Mai tarziu la 7 ore in sal’a cea mare a seminariului, care astadata a fostu pré mica, in fati’a unui publicu numerosu de arabe secrete, junimea nóstra clericale pedagogica s’a produsu cu cantori corali o cuventare festiva si declamatiuni*). Cuventarea a fostu insufletitória, cu deosebire inse a inalttatu splendórea serbatorei dorulu, carele avu dispusetiunea cea mai buna sî de aceea armoni’a cantariloru esecutate de densulu a fostu intrega. In diu’a de 30 Noemvre s’a saversîtu serviciulu ddicescu de dimineli’a impreunatu cu Sl’a liturgia solemnu ca si servitiulu ddicescu din présére, asistându pre lângă junimea nóstra unu publicu numerosu. Suntu simple trasurile acestei descrieri. Dara ele suntu in stare sa esprime simtiemintele aceloru ce au participatu la densele. Simtiemintele aceste suntu unu ce, ce se sustragu condeiului descrietoriu. Ele se infatisiaza mai bine cându ducemu ca precându dhorulu ce a cântatu tota liturgi’a, a cântată armoniosulu imnu „Prestopânulu sî archiereulu nostru Anireiu“, poporulu a petrecutu cu anim’a si cu gur’a acésta cântare. Brasiovu 30 Noemvre. Serbarea S. Andrein s’a seversîtu in tote bisericile nóstre de aici. Poporu a fostu in tóte forte numerosu. Festivitatea ce mai frumósa a fostu in biserica din Scheiu de S. Nicolae unde servitiulu Odicescu s’a seversîtrie mai mulți preoți, la care au asistata tinerimese 11 lóle scóleie nóstre greco-orientali de aici cu coru pulu profesoriloru in frunte, negutiatorimea lor,ra sî multu poporu. După servitiulu Ddices" coru pulu profesoriloru cu dlu directoru Dr Mesiota in frunte, efori’a scolaria cu presiedin*6 seu .n frunte si negutiatori in numeru mare s. presentara la Preonoratulu Domnu Protopresbit‘'u unde se depusera că si in alti ani felicitările «dreptate catva Escelenti’a Sea Presântitulu Parint' Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu. Cu acésta se festivitatea cea atâta de plăcută pentru* brasiovenii, credincioși fii ai Mitropoliei rmane 8' *n specie ai archidiecesei a acestei MetrP ° I'e* . ei germanistice. Ea merge pre calea tierteloru diametrale orbisin, sî ca sa intrebuinti aicu cuvintele rep. Dr. Berger citate de dinariulu „Der Osten“ in anulti 50 lucra la disolutiune. Unu alta evenementu demna de inregistratu e „Promemori’a“ natiunaliloru d't Boemi’a catra cancelariulu Beust, in care facu J e spuse iune despre situatiunea politica. Promun3ra acesta e motivesa respectivii prin impre^area ca ei nu au alta ocasiune de a-si aduce tfimitele loru la cunoscintia. Ei persista de a-i' regula afacerile loru ca natiune cu monarcu* l °ru legitimu sî arata simpatiiele loru catra Fris' a, sî in fine recomenda ca Austri’a sa nu si pna 'nuci esistinti’a sea prin o opusesiune fa’ ca intentiunile Russiei in cessiunea orientului rsPec^ve a mârei negre. Nu intielegemu ce repre*311*1'^0 ©’ a celorulalte națiuni intielegu natiunalii l a Boemi’a, cându vorbescu de ele sî nu scimu cugetele loru suntu infiintiarea unui trialismu c representantie in Vien’a, Prag’a sî Pest’a. Imperiul germana © gafa Parlamentulu federatiunala in Berlinu a votatu numirea de „imperiu‘c pentrre*eratiune s‘ de j,imperatu“ pentru pressedintele fieratiunei, carele e regele Prussiei. EveneininteP°*it*ce* Centrulu vietiei polit-50 din monarchi’a austrounguresca este astadi Pot’a. Aci suntu delegatimle, representati’a imp^o^i, dara aci are sa se decidă astadi si sortei cabinetului ministeriale din Cisialtani’a. Ministerulu Potocki si-a datu demultu inimissiunea sî demisooea acest’a a si fostu primita. Nemții de dincolo suntu nemultiumiti si cu sortea care a adusu luncile acolo incatu sa vina ei la Pest’a sa desfată despre cestiuni vitale de ale imperiului si nai putieru le vine inse la socotela ca potocki ? calatoritu la Pest’a spre a demissiuna si ca acolo are sa decidă ce cabinetu sa capete Cislaitani’i. „Constituționalii“ de acolo dau espressiune acestui necasu in foile loru sî espressunea acest’a semana adese ori unei manifestatiuni carea are mai se dîca ca suntu satui de cele ce se petrecu in monarcia sî aru dori o schimbare radicale. Ceea ce făcu „constitutionalii“ cu ore care genare junimea mai naiva o da prefatia in demustrationile si Diet’a Ungariei. presiedinti’a din 23 Noemvre o redeschide ,intele Somssichia 10 ore. Dintre miniștri au fostu de facio : Andrássy,ötvös, Gorove, Horvath, Kerkápoly si Szlavy. După finirea formalieloru trece cas’a la ordinea dîlei', la care sta continuarea desbaterei despre propunerea lui Zsecényi. In siedinti’a de astadi ia parte la desbaterea acést’a K. Ghyory, Fr. Deak, K . Tiszasi Hoffmann. Ministru pressedinte Aandrássy vorbindu mai intâiu la obieciu se interna contr a opositiunei si o ataca intr’unu tonu vatematoriu. Ar. Mattyus protestéza contr’a tonului suveranu sî vatematoriu, in care a vorbitu pressedintele mainistriloru. Acus’a lai contr’a opositiunei aru fi nebasatu sî vorbitoriulu trebuie sa o respingă cu indignatiune. După aceste vorbescu S. Vukovich si E. Madarasz. In siedinti’a de mâne se va face votare nominale, încheierea siedintiei la 3 ore. In 24 Noemvre tienu cas’a deputatiloru o sie— dintia scurta, in care se respinse, voti sanduse, propunerea lui Zsedenyi cu majoritate mare. In sie— dintr’a acést’a se mai resolvi unele cestiuni de interesa secundaria sî după aceea se Încheia la 12 ore.dintele Siedintia din 29 Noemvre o deschide presie Somssich la 12 ore. Pre folosiele ministriloru: Andrássy, Horváth, Festetics sî Eötvös. Mai antâiu se autentica protocolulu siedintiei trecute. Pressedintele anuncia, ca deputații conte. I. Szapárysil. Farkas si-au presintatu mandatele. Mandatele se transpunu comisinei verificatóre. Presiedintele anuncia mai multe petitiuni cari dimpreună cu ale deputatilor: G. Szn 1 1 ö, I. Madarász, G. Klapka si Aar. Szirady se transpunu comissiunei de petitiune. M. Verményi indrepta catra ministrul de culta si instuctiune o interpelatiune, privitor la cumpărarea galeriei Eszterbaziana. Referentul comitetului de petitiuni M. Verményi ascerne programele numerulu 26, 2728 a petitiuniloru resolvite si reporteza totu odata sî despre 2 petitiuni preferente, privitoru la Încuviințarea unei concesiuni *) Ceste din urma au fostu bine esecutate, dara după parerea nóstra nu destulu de potrivitu alese,