Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-09-12 / nr. 73
Telegrafulu cse de done ori pre septe, mana, Duminee’a si Joia. — Prenume- I rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra 1 ‘ 1 espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. eari pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen . Sabiiu, in 12/24 Septemvre 1871. Itru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc si tieri streine pre anu 12/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâia ora cu 7 cr. silnin, pentru a doua ore cu Jfc 73. ANțiLU" XIX. 5 ‘î cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 % Eveneminte politice. Despre fäsa, in care au ejuusu nationalitatile in partea de dincolo a imperiului, se esprima „Fr. Br.“ in urmatórele : „De cându au dechimatu deputatii nemți la dieta din Praga, ca îndatoririle luate cu mandatele loru falia cu poporulu nemtiescu, falia cu constitutiunea si imperiului oprescu de a mai participa la pertractările dietei boeme, nu mai cunosce furia jurnaleloru nationaliloru nici o margine. Ele sciu, ca cu acést’a s’a esprimatu devis’a pentru atitudinea nemtiloru din Austri’a si nationalii incepu a pricepe, ca este impossibilu de a duce lucrurile in Austri’a la o staveritate multiamilare fara concursulu nemtiloru. Acést’a dice mai departe aceea fara, au fostu dela inceputu erórea politicei, ca s’a ignoratu insemnatatea si influinti’a elementului germanu etc. pârtiei sera in privinli’a ingrijirei, ce o au insuflatu de dincóce a imperiului, lucrurile, ce se desvalta dincolo ne ilostredia incatu-va „P. LI.“ sitoatiunea in urmatórele : Este unu pasu gravii si fatali, la care s’a decisu contele Hohenwart. Elu, consilieriu conservatiru alu imperatului, chiamatu de a opera drepturile coronei, nu mai are ideile conservatóre, principiulu salutarii], carele mai multu de doi secuii incóce au fostu decisatoriu pentru positia regentelui fatia de Boemi’a si da curau liberu pretensiuniloru esagerate, ce s’a radicatu in Boemi’a de ucu deceniu incóce nu mai putiemu contr’a coronei câta contr’a aceloru tieri, cu carii traiescu in legătură de stani. Sî ne tememu, dice aceasi fóia, ca va fi impossibila de a se restringe intemplurile cislauane la o crisa locale. De va fi decisu contele Hohenwart de a merge sî mai departe pre acésta cale nefericita, ce a luat’o, nu va putea remanea acest’a fara o reactiune asupr’a starei comune de dreptu a imperiului. Desi dietele paresite de nemți potu aduce conduse valide, totuși nimenea nu va sustienea, ca protestele nemtiloru se voru putea ignoră. Este o partida in patria a nóstra, care din tóte acestea impregiurari deduce numai adeverirea unei seminție si adeca a sentintiei despre neposibilitatea te a sustiene legătură reale cu Gislailani’a. Si intr’adevĕru vediendu cineva, in ce positia devine Ungaria prin lucrulu ministriloru cislautani este mai a plicata de a da dreptu acelei partide. Insa crise transilorice nu trebuie sa ne conturbe in cunoscerea adeverului obiectivii; sitoatiunea acesta numai ne va inpinteni de a ne implini până la estrema detorintiele luate asupra Ungariei prin legea comuna; pentru ca una este necontestabila si adeca, ca acțiunea contelui Hohenwart nu datina numai drepturile cislutiane, ci atinge si drepturile comune ale monarhiei si de aceea provocamu la opositiune si apucare energica sî fara nici o reserva.“ In jurnalulu „Vaterland“ a aparutu unu articula intitulam : „Sabi’a“ unde cetimu urmatórele : „Avemu schrea, ca garnisona din Brünn si Linz se va întări, ceea ce amu aflatu cu bucuria. In decursu de 12 ani a activitatiei publice a acestui jurnalu amu pretiuitu mai presusu sistem’a representativu organica, care se bnsedia preistori’a popóreloru creștine si amu combatulu scoterea din acestu ragasin a intrebariloru de statu pendente, desi ni se abbue din partea onorii contrari perfidi unele veleitati de natura absolutistica si dictatura raintata. Intra insa in viétia popórelorn câte unu momentu unde óra discursiunea inceta si sabia trebuie sa nu stabilesc« ordinea de dreptu conturbată . Noi nu dtcemu, ca au sositu acestu momentu in Austri’a, si dorimu sa nu vina; deca esaminamu insa cu ochiu nepreocupatu, ce lucredia fructiunea nemiresca liberale, este de temutu, ca ea se silesce a provocă astufeliu de confusiuni, care se potu delatura numai cu sabi’a ; prin tiradele sî demonstratiunile ei, vrea a provoca cravate prin cetatile mai însemnate, precum Vieri’a, Brünn, Lintele, spre a face ,prin acést’a o pressiune condemnavera. Déca nu ne instelamu póte sa le succeda. In mai tóte cetatile mari este astazi gramaditu calranu, care la scânteia cea dintâiu apare erumpe in flecari mari.“ Acel’asi jurnalu, sfat adu catu de durerosu aru atinge pre Austria unu atare pasa, si ca in prima’a linia uru atinge pre cetatieni insusi, i îndemna si provoca la moderatiune si resoru. „Herrn. Zig.“ dice ca referindi’a intre contele Beost sî c. Hohenwart desî nu este in antagonismu, insa departe de a armona. Calatori’a imperatului nemtiescu prin Germania de sudu se asemana cu unu conductu de triumfo, care si-a ajunsu culminatiunea la primirea cea mareica, ce i s’a facutu in Constant in marginea cea mai sudica a imperiului, unde inainte cu 3 secuii s’a dam comitatulu de margine contiloru de Nürnbergu. Diet’a Ungariei. (încheierea siedintiei din 16 Sept.) La * 3 * 1/ 12 ore ia ministrulu de financia K. Kerkapoly cuventulu pentru de a presinta esposeulu seu, cu care așterne bugetulu pre an. 1872. Cuventarea sea si — o încheia sub eljenuri vine la 12 ore si 50 minute. anului Esposealu ministrului de financie la bugetulu 1872 contiene urmatórele date: Bugetulu ordinariu : deficitu 4,522,000 fl. cu 338,000 fl. mai mare decâtu celu din anulu trecutu. Plus recerutu : 8,043,000 fl. pentru Ungaria si 6,389,000 fl. pentru confiniere militari. Plus-venite : 1,409,000 fl Intre plus-receruri se afla si 1,877,000 fl. pentru afaceri comune, deorece bugetulu intregu alu confinieloru e computatu Ungariei ; 2,072,000 fl. contribuire la spesele administratiunei Croației pentru partile confusiane provincialisate, 1.139,000 fl. spre aperarea lerei pentru sporirea statului trupeloru si procurarea de mitrelese ; 4.463,000 fl. recerutulu ministeriulu de financie pentru pădurile statului, monusmstica, reorganisatiunea catastreloru ; 3 154,000 fl. pentru ministeriulu de interne. Cu plus-venite suntu conipulate : contributiuni indirecte 3.672.000 fl., contributiune de consumu 719,000, sacse de timbru 1 423.000 fl. accise 1.137,000 fl., afaceri montanistice 1 426.000 fl păduri 4.926.000 fl., inclusive 1.000,000 fl. din pădurile continueloru militari. Bugetulu estraordinariu contiene; reierulu 75.530.000 fl., acoperirea se suie lu 29.401 000 fl., plus-recerulu cu privintia la anulu trecutu 19 093.000 fl. minus—venite 13.209.000 fl., plus —deficitu 32.302,000 fl. Intre plus—spese figureza 5 milióne ca subventiuni drumuriloru de fern. Subventiunea intrega consta din 10 milióne. anticipatiuneu numai 5 milióne. Deficitulu drumuriloru de fern ale statului e computata la 991,000 fl., a Iu drumului de feru Gömör la 450,000 fl., alu canalului Francisco la 500,000 fl Mai departe suntu socoliti 2.100,000 fl. pentru prima organisare a oficiolateloru de contnbuiune. Pentru cadirea drumuriloru de feru suntu computati : pentru dmmulu Gömör 4 railmne, linie laterale erarie 2.657,000 fl., portulu Fmroanu 1.500.000 fl , investisiuni la drumurile de feru ale statului 4.272 000 fl, casa poștale sî institutu de vteranaria 1.167,000 fl. Din imprumutulu drumuriloru de feru se scolu 5.161,000 fl. Deficitulu intregu se va acoperi din imprumutulu nou, restulu se va lasă Hotantu. După ce-si fini ministrulu de financie Kerkapoly cuventarea sea lua cuventulu K. Ghyczy. După lege, dîce elu, trebue sa fia presintata casei socotelia finale a anului trecutu până la 1 Septemvre. Si deorece curtea suprema de comptabilitate fungera, se póte pretinde observarea stricta a legei. Elu pretinde deci presintarea socotelei finali, deore-ce ea póte face servitie însemnate deputatiloru la precumpanirea posturiloru bugetului 1872. Ministrulu de financie Kerkapoly declara ca ministeriulu a pregatitu deja la tempulu seu socotela finale sî ca o a trimisu curtier supra de comptabilitate. Insa curtea supr. de comptabilitate avea a esamina in anulu acesta socotelile finali din 1868 si 69 ciframente, cea din 1870 pre deplino, unu atare elaboratu cuadruplu nu se pote resolvi pre deplinu la tempulu presiptu. Alicum socotél’a finale din 1870 e finita deja sî din partea curtiei «apr. de comurtabilitate, nu s’a polutu insa pâna de falia purisă. In celu mai scurtu tempu va fi vorbitoriulu in stare a potea presinta casei socotél’a finale pre anulu 1870 tipărită. Ministrulu de justiția St. Bittó presinta unu proiectu de lege despre unu creditu supletoriu, care e necesario, din causa ca regimulu are de cugeta a activa curtile cele noue judecatoresei sî judeca= tortele cercuale dela 1 Ianuariu. De órece aci e vorb’a numai de o formalitate se róga vorbitori duca cas’a sa voteze acestu creditu supletoriu inca la sessiunea de fatia. Pressedintela . Doresce casca ca proiectele asternute de ministrulu de financie si justitia sa se trimita comitetului financiaru cu insarcinarea a raportă mai intâiu despre proiectele de lege relativa la imprumutu ? Se arunca după aceste cestiunea ca sa se trateze sa voteze legea despre imprumutu deosebi sau de odata cu bugetulu. Fr. Deák propune ca cestiunea acesta sa se transmită comitetului financiaru spre opinsre, ceea ce se si primesce. Notariulu publica resultatulu alegerei duoru membri ai comitetului financiaru. Se alesera : St. Gorovesî Ales. Parcsellos: încheierea siedintiei la ’22 ore. Din’a s’ er’a siedintiei prossime se va publică pre calea obicinuita. Sabiiu, in 6 Sept. 1871. Iperliberalismu, ipernationalismu, iperprogresismu. (Urmare si capeta din nr. tr.) Dar’ nu mi se arata de lipsa a mai demonstra mai de aprópe, ca aceste exemple de napastuiri pevenite din partea clerului la alte popóre nu potu avea nici o aplecare la clerulu nostru românii greco-orientalu, caci insusi scriitoriulu desu mentionatului articlu este consolit de acesta, ceea ce se vede din continuarea espunerei mele, unde vrendu a se salvă contr’a unei astureliu de obiectiuni că n’a ce i făcu eu aci, dice mai departe: „Va dice cine-va, ca la noi românii nu este asta, pentru ca clerulu românu de vécuri a fostu aparatoriulu bisericei, scólei si a nationalitatiei române. Eu recunoscu sî voiu strigă : asta e! Sa traiasca clerulu românu !“ Cu tote acestea dsea ’si sustiene parerea sea esprimata in privinti’a acésta condu dice : „Insa sa facemu deosebire intre tertipurile vechi sî cele de astazi. Atunci clerulu nu era fapturu in viéti’a poporului, eră afara de constitutiune sî fara drepturi, impinsu in midiloculu poporului, apesatu asemenea cu slelu, — deci clerulu a trebuitu sa apere totu ce e româna, si sa se apere sî pre sine. — Astadi clerulu e pastoriu, sladi nu su vedi preste tóta lini’a de lupta, asemenea aperitoriu; bă vedi pre atâtia din cleru in castele inimice esperinli’a de tempo scurtu iarturisesce — sî temerea de o influentarea începe de a avea motive mai ponderesc fara că sa le numera eu aci."