Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-02-14 / nr. 13
Telegramum est de doHe ori precepte-% mana: Juminec a «i 'îoi’a. — Prenume- I rațiunea se face in Sabiiu la espeditura I foiei pre afara la c. r. posto cu bani gata prin scrisori franate, adresate catraespeditura. Premiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre nnu 7 (1. v. a. ear l pre o jumetate de anu 3 fl. 6 k Pent Sahii», in 14/26 Februaria 1871. j /tru celelalte parti ale Transilvani? f*î pentru l provinciale din Monarhia pro nin anii M ti. 1 iira pre o jumetata de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si fieri streine pre anui 12./ anu 6 fl» Insernlele se plutesc« pentru imaia j lira cu 7 cr. sirulu, pentru a deivá ore cu I 5 V. cr. si pentru a trei’a repetitd cu 3 V.cr. v. a. »5 13. AÎVIILIÎ IX. Nr. Cons. 103. 1871. Preacinstitilorn Părinți Protopopi si Administratori protopopesci, cinstitei Preotimii si intregului nostru poporn credincioșii din archii dieces a Transilvaniei de re legea ortodoxa resariteana, pace Venc si darn dela Domnedieu Tatari si dela Domnul nostru lisusn Christosu! Dupa ce Biserica nostra din provinci’a mitropolitanii a Transilvaniei si Ungariei cu ajutoriulu lui Domnedieu a devenita la starea aceea favorizóre, rá in conformitate cu Canonele bisericesci se pala tiene regulatii in lotu anulu odaia Sinade eparchiali, unde representantii derulai sî poporului credinciosu sa se adune, spre a consulte asupra trebiloru bisericesci, scolastice sî fondatîunari ale eparchieloru sale, vinu, Iubiților), a convoca prin acést’a pre depottii Voștri, aleși dintre Preoți si dintre Mireni, la Sinodu archidiecesanu anuale, ce in intielesulu 89 alu Statutului organicu se va tine la Domineca Tomei, carea in anulu acést’a este din’a. de 4 Aprile c. v. aici in Sibiiu la Archrepiscopia. Acest’a aducendu-Vi-o la cunoscintia,’1 Iubi tiloru, vinu totdeodată a Ve provoca, ca in cercurile acelea electorali, unde deputații alesi séu au reposatu, sen au depusu mandatele loru, séu dinre-o causa alegerea loru nu s'a verificații din partea Sinodului archidiecesanu din urma, acolo prin Comissarii respectivi eclesiastici sau mirenesci, denumiti spre acést’a prin cerculariulumeu din 22 Ianuariu 1870, Nr. Cons. 18 , sa se iii mesurile de lipsa, spre a se face alegeri none, urmandu-se la acest’a intru tote conformii §§. 87—91. ai Statutului organicii. Mai departe, fiindcă archidieces’a pre lâng» tota economi’a si consciintías’a administrare averei sale inca nu se afla in starea aceea fericita, a ca sa póta dispune de unu sonda anumita pentru acoperirea speseloru sinodali, Ve postescu, Iubitiloru, ca si acum sa faceti colecte in parochiele singuratice pentru intempinarea cheltuileloru Sinodului, ai sumele adunate sa se administreze prin Preoții si Epitropii bisericesci la PP Protopopi tractuali, iar prin acestia pe lângă consemnarea acurata si relatiune din parte-le la Consistoriulu archidiecesanu celu multu până la Dominec’a Floriiloru, asigurandu-se, ca precumu pana acum, asta si de asta da la Vi se va da din partea Consistoriului sprotela publica pana la unu eruceriu despre acești bani. In fine provoca Comissiunile esmise in Sinodulu anului 1870, ca sa pregatésca lucrările, ce li sau inert dintiata, astfeliu, incătu înainte de deschiderea Sinodului sa le póta presentri Presidiului. Din siedinti n consistoriale tienuta la Sibiiu in 4. Februariu 1871. Alu Vostru alu tuturoru de totu binele voitoriu (S. S.) Archiepiscopu su Mitropolita ANDREIU m. p. Eveneminte politice. Senatulu imperialu a infatistatu la redeschiderea lui in 8/20 Faurii unu spectacolu deosebitu Dupa descrierile ce ni se dau dinarnele de Viena, edificiulu senatului a fostu formalii asaltatu de publicu. Curiositatea acestuia era mare sa veda personele ce compunu ministeriulu celu nou si sa auda programari, cu care se pasiesce înaintea parlamentului pentru. Acesta programa la inceputu vorbesce despre restabilarea doritei paci interne, si ca acest’a este scopulu ce voiesce sa nu ajung» ministeriulu, pre calea constitutiunei, jurate de ministeriu. Ministeriulu promite, ca in privint’a autonomiei tieriloru singuratice mai este inca multu de facutu si ca restringerea autonomiei nu e de lipsa pentru interesele intregitatiei. Dieteloru provinciale trebuie sa li se dea dreptulu de a desbate sî afaceri de «cele, ce până acum erau rezervate numai senatului imperiale; dara legile aduse de diete sa se asterna apoi ,senatului imperiale, acesta sa caute intrucatu legile aduse de diete suntu in armonia cu interesele intregului sî sa le decidă definitivu. Cam aceste suntu părțile esențiale ale programei ministeriului, carele slastacii, cu putene esceptiuni, este denundatu de dtuaristica de premergtoriulu unui cabinetu reactionariu. Neincetatu se aduce cu schimbarea acest’a de dincolo de Lail’a sî pusetiunei cea noua a cancelariului imperialu, contelui de Beust. Cu acesta împreuna unele dînarie unguresci sî interesele politice ale Ungariei. Asia dice „Reform“, ca contele Beust va fi suferita in postura seu de ministeriulu cislauanu, numai, pentru ca sa se póta delatura printrensulu interesele unguresci. Ca nu cumva Andrassy sa devină «rmatoriulu lui Reusse tienoto in postulu seu sî acest’a fiindu ca nu mai gasesce nicairi amici se face ins?rumentulu feudalilor« s. a. m. d. „Llogdulu ung.“ inca se espama in intielesulu ,acest’o. Din ambe douariele se aru pare ca contele Benst sî se intielege ca impreuna cu densulu politic’a esterna a imperiului se afla in o fase noua si adeca in o înstrăinare de catra Prussia, cu carea se pare a se incepe relațiuni bune. Fost’a care ne so-infunda scrienmu cele de * mai susa ne Tace a ne reintorce inca odatii asupr’a ministeriului celui nou si a spune ce mai den dîn«unele cele mari despre denuiru. „N. Fr. Predice ca pentru Austria enigma e deslegta. Ministeriulu Hohenwarth are o missiune federalistica, pentru ca pasiesce catra surparea senatului imperiale. Si laciica e transparenta. Inante de tote vine bugetulu, pentru ca celelalte proiecte nu suntu gata. După ce se va vota bugetulu vinu proiectele. Déca se voru respinge aceste, ministeriulu disolve pre senatulu imperiale sî ministeriulu alege in diete altuilu nou. Cu dietele alatu, ministeriulu intr'o buna diminetia abdice senatului. Tóte aceste vom merge asta de frumosu si de constituționalii, in atu ministeriulu Hohenwarth pote face pretensiunea in sine ca este celu mai constituționalii. Stimulat june» acest’a admaristirei nemtiesci sî impregiurarea ca nemlii austriaci serbezi festivitati de victori ’a pingsieniloru sî chiaru si clătinarea in politic’a esterna suntu nisce semne cari nu suntu de a se trece numai asia de usioru cu vederea. Telegramele ce vinu din Franci’a anuncia ca pacea se póte considera ca încheiata. Despre negoțurile de pace se telegrafeza din Berlinul Pr.“ ial Faury, ca Thiers si Favre au recunoscuta in principiu cederea unui teritoriu si deg_ daunarea in bani. Va sa dicm propunerea lui Keller ce a miscatu adunarea atâta de adâncit , ca sa nu se deslipesca Elsasciu si Lotaringia de Francia a remnsu unu prum desiderium. Din Bordeaux se telegrafeza in 21 Fauru ca pre joi’a trecuta avea sa se adune representanti’a natiunale ca sa desbata descoperirile făcute decât la negotiatorii de pace din Parisu. Dupa cum se vede sî din depesi’a acesta cederea de teritoriu e făcuta sî e imbracata in terminu, ca e decisa intr’unu inttelesu mai favorabilu intereseloru Franciei si ca onórea nationale e decisiva conservata. Cu acesta, contrastez» inse chiaru sî impregiurarea ca prussianii nu se abatu nici decumu dela intrarea loru in Parisu, pre carea parisianii, nepudându-o incungiură vom sa o despre tinesra prin o abtienere generale de a se areta pre strade, cându se va efectua. Republic’» francesa « recunosenta de Angli’a, de Ilali’a, de Spania, de Turci’a si de celelalte staturi; până si Russi’a juca a notificatu recunoscerea. Miniștrii republicei sunt : Jules Favre (externe), Picard (interne), Simon (instr. pub.), Lef Ie (resbeki) Dufaure (justitia), Lambrecht (comerciu) si Pathovan (marina). ’ Dieta Ungariei. Siedinți’a din 9 Februarie a casei deputaților« o deschide vicepreșsedintele Periei la 11 ore. După cetirea si vendearea protocolului se ascerna petitiuni numerose. P. Ordődy refereza despre alegerea deputatului A.Pusniki, care pre lângă reserv’a terminului de 30 dile se si verifica. La ordinea dîlei sta desbaterea generale despre bugetulu ministeriului de Justitia. Că primu vorbitoriu in siedinti’a de asîadie E. Hodossy insinuata, care dupa o vorbire lunga dechiara, ca primesce bucurosu bugetulu că leasa pentru desbaterea speciale. Contr’a vorbescu : I. Vajda si K. Tisza. Eugenio Stanescu asemenea nu poto primi bugetulu presintatu. Densulu imputa regimului, caa denumiri considera mai noici si punctulu de vedere politica alu candidatilor!; românii mai nu suntu representati in raiu isterie. Acést’a impregiurare nu póte fi apta, a usupra nationalitatiloru sarcinile ce le porta pentru tiera. Ministrulu de justitia Horváth respond« prin o vorbire lunga la acusele facute de opositionisti si rog» in fine ca s o a primi bugetulu cu basa pentru desbaterea speciale, cu ce si edinica se încheia la 3 ore. Pressedintele 8omssich deschide siedinii a din 10 Februariu la 10 ore. După resolvirea formalieloru obicinuite impartesiesce pressedintele casei ca M. Lea regele a incredinttatu pre ministrulu de comerciu Szlávy cu conducerea provisoria a ministeriului de culte. La ordinea dîlei sta desbaterea speciale despre bugetulu ministeriului de justitia. Sub titul'a 1. „Administratiunea centrale* suntu preliminați 218,100 îl Comitetulu financiar propune votarea a 213,100 fl. Cas’a voteza sub titul’a acost a numai 210,800 fl. Titulu a 2. „Administrarea justiției de tiera* Pentru deosebitele tribunale suntu preliminați : curtea de casalinie 182.300 fl., comitetulu financiara propune votarea a 169,600 fl. Beni Guthy nu e multiumitu cu activitatea curtiei de casatiune. Dela judi nu se cere altu ceva, decâtu cunosciiuli’a si aplicarea carorura paragraf, inse judi nu potu corespunde nici balera acelei corintie. Vorboriciu cetesce mai multe sentintte de ale curtei de casatiune, critiseza motivarea lor sî se incerca a documentă ca sentintiele suntu injuste sî contradicatore cu deosebire in cazuri analoge. Densulu cere denaturarea acestui zeu. Afirmările lui Guthy dau ansa la o desbatere mai lunga, la care iau parte P. Hoffmann, K. Ghyczy, Arist, Martyus si remistrulu de justitia Horváth. Dupa aceste primesce casta propunerea romissiunei financiar si se voteza pentru curtea de casatiune 169,600 fl Pentru curtea gnpr. judec, suntu 386,900 preliminati, comitetulu financiaru propune o reductiune de 9000 fl, ceea ce si primesce fara desbatere. Rubricele urmatóre „Laboratoriolatierei* preliminatu cu 5000 fl., judecătorii mișto cercuale* preliminatu cu 53,300 fl. „judecătorii de poliția de prim’a instantia* preliminară cu 172,400 fl. judo-