Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-05-23 / nr. 41
Telegrafulu ese de dóue ori’ pre septemana: Dumineca si Joi’h. — Prenumeratiunea se sare in Sabiiu la espeditur’a tbiei pre afara la c. r. peste cu baui gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre auu 7 fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. i’eu Sabiiu, in 23 Miiru (3 Iunie) 1871, rtru celelalte parti ale Transilvanie si pontmi provinciei*: «lin Mauflrchia, pro mm turn 8 fl« 1 lira pre o jumetate tie ami 4 fl. v. a. Pentru / prînc. si tieri s/reine pre anu 1« Va Huii G îl. ( Inseratele se platescu pentru întâi’ a ora cu 7 er. sîrulu, pentru a dou’a ore cu 5.1er. »i pentru a trei’a repetire du 3 cr. v. a. RTM 41. Ai\ULt XI. \u Brasiovenii! Sabiiu 20 Maiu 1871. Ospetiulu brasioveniloru a revoltata, vetematu, maculata simtiemintele natiunei române, ei au tradatu interesele ei natiunei magiare , diurnale, corespondenți, anii declaranți striga in lumea mare, ca Donarea e furata, națiunea e venduta, se afla in pericolu! Si acestea tóte românii brasioveni le-au causatu. Asta sta scrisu despre ei, după marconlentii moderni ai romanismului !? E de mirare, ca cum a pututu ospetiulu acest’a — ca causa mica , sa producă unu viforu asta cu iiip Iitu a face pre neadormiții pretendenți de conducere ai natiunei române sa sara la arme sî intre fumuri agonisatóre, siediendu pre tripodiulu Pithiei sa pascaliasca — despre viitoriulu natiunei!? Unde se aflu adeverulu ? Ce natura a avutu festivitatea din 22 Aprile la Brasiovu ? Déca vomu cerceta fara patimi după caus’a acestui festinu, atunci aflamu genes’a lui in o indignatiune universale pentru serbările arangiate in tieri negermane spre inaltiarea victoriei prussiane asupr’a unui poporu civilisatu, carele singuru era până acum aparatoriulu popóreloru subjugate, seaganulu si nutritarea liberalismului si stavil’a absolutismului universale. Inimile Indignatiunea acést'a universale a cuprinsu sî romăniloru brasioveni intogm’a, ca si pre bucuresceni, carii pre serbatórea inaugurala de consuluiu Rudovitz nu o au pututu lasă nedesmintita. „Wacht am Rhein“, apelulu pangermanismului, durere, a pututu sa resune si pre tiermurile Bârsei. Românii si ungurii, cari tienu la datoriniieie loru cetatienesci catra patria si dinastia, nu au putulu lasa sa tréca serbatórea germana, fara sa dee sîeisem nu de viatia. Si in ce moda mai o potrivitu aru fi pututu efeptul acest’a, de câta prin întrunire fratiasca, unde sa-si esprime simtievointele loiali catra nationea, patri’a si dinasti’a loru ? ori dóra critisatorii aru fi doritu, ca românii si ungurii inca sa fia glorificata pre inimiculu din 186ti. întrunirea brasiovenésca mai are si o caracteristica locale. Poporatiunea de acolo consta in cea mai mare parte din români, putieni unguri si din sasi. Sasji fomeza in urm’a puncteloru regulative in tóte adunările politice majoritatea si prin acést’assuprescu pre români sî unguri, esploatându tóte beneficiile constituționali si medilecele materiali a municipiului in folosulu loru. Scopulu celu de mai aprópe alu intrunirei au fostu dóra cu puteri immultite si intrunire a româniloru si unguriioru a forma o opusetiune tare politica-sociale spre aluptarea drepturiloru, ce minoritatea sasesca si delega. Asemenea pacte suntu îndatinate in viéti’a constituționale, si ie-au practicata si românii din Sabiiu cu ungurii si sasii cei tineri la ocasiunea restaurarei representantiei cetatienesci, — asia s’au unitu si deputatui români la universitatea sasesca cu partid’a ministeriale magiara a Neosasiloru. Deputații români au fostu representanti — după tote formele — ai româniloru din muodulu Iegiu, — intre ei unu Bologa, Macelariu etc., si ei inca au pactatunu o forma cu multa mai batatóre la ochi, decâtu întrunirea privata diletanta dela Brasiovu, — cu partid’a ministeriale (multa haru nu putemu ascepta si dela pactulu acest’a) si pre ei nu i-a scarmaanatu nici Pithi’a, nici altu oraculu, nici corespondenții diareloru, carii acum fara temeiu arunca petri asupr’a romăniloru brasioveni pentru simtiemintele loru loiali pentru dinastia, intregilatea patriei, romanismu, sî interesele corecte. Nu brasiovenii suntu „burta verde, arcadiani si herostrati etc.“ in limba giulu trivialu alu neamiciloru loru —, nu ei... robia după popularitate perfecta, unu pretiumeu, nu ei se inchina si altariului natiunei si altui altariu, de unde vinu bunătățile lumesci, ci alții. Unu români din Sabiiu. Revista dinaristica. Mai tóte foile din Translauania vorbescu despre „cris’a ministeriale“ care după parerea loru nu consta din alta decâtu din o schimbare de persóne in minsteriulu ungurescu. Merita a fi amintite cu deosebire „Post. Lloyd“ si „Napló“, cari respingu din resputeri presupunerea cistalaniloru ca, retragerea lui Horváth, Festetics si a lui Gorove, care in scurtu tempu va urma, din ministeriulu ungurescu, amu ave vre-unu caracteru politicu. Schimbarea de persóne nu are însemnătate principiale si de o schimbare de sistemu nu póte fi vorb a. Contele Andrássy, <ucu ele, porta totu nimbru cabinetului si incâtu va stă elu la carma nu voru potea nici unu feliu de schimbări in ministeriu nelinisci opiniunea publica. O însemnătate principiale nu au schimbări de persóne căci mi atingu principiulu regimului parlamentariu. Unu ministru parlamentariu póte demissiona din cause parlamenterie cându sau si perde increderea monarhului séu încrederea majoritatiei parlamentului séu cându nu consemte in cestiune momentese cu colegii sei. Nici unulu din aceste cazuri nu se póte aplică la demissiunea lui Horváth si prin urmare retragerea lui nu are caracteru politicu. Altor’a li se pare că cându aru fi succesu lui Andrassy straforma partit’a lui Deák in o partita de a regiamului si pressedintele e deci decisa a inaugura o dictatura parlamentarea. Fiindu Horváth celu mai sanetosu simbure liberale in regimul’a afara ca asia Andrássy sa pota domni cu imbulditu potere nemărginită. Alte combinatiuni de feliulu acestei’a resaru pre totu momentulu, dintre care nici una după parerea unor’a nu e mai probabile decâta aceea ca a batutu unu veniu dela Vien’a. Ministeriulu cislautanu séu Hohenwart e unu ministeriu aristocraticu si spriginitu fiindu de Beust a influintiatu a ecuivala ambele ministerie, si a imbuldi elementele democratice si din regimulu ungurescu. După cum scriu unele foi , Perczel alu 2-lea vice-presiedinte alu casei deputatiloru fu îmbiata cu portetatalu ministeriului de justitia in a 23 l. t. deja. Densuiu si-aru fi cerutu 2 dile tempu de cugetatu. Altii afirma ca Persezel aru fi refusatu primirea portefoiului indata. „P. Napló“ afla ca’si Ludovig Horváth aru fi refusatu portefoiulu, cu care fu imbiatu. Pre tempulu cându se desbatea legea municipale de chiarara deputații sî foile slengei ca partisanii acestei partite nu voru lua parte la organisalimea cea noua a cabinetului și ca nu voru primi voturile virile ce voru cadea pre ei. „Hon“ „Elenor“ publicară unu decisu alu clubului oposisi luualu prin care se provoca partisanii a se folosi de tote drepturile ce le competu si a primi oficiale la care voru potea ajunge, deórece erést’a calea pre care se póte combate regimulu pre tereenulu datu de elu. „Gazeta Transilvaniei“ in unu articulu cerca a află si pârti bune după ce opiniunea publica (?) in urm’a unoru considerări s’a prununciatu contr’a infrativei din Brasiovu. Punctatu primii alu programei comiteteloru naționali din Brasiovu se aflau probabile. Cu respecta la p. N alu programei pune comitetulu mai multe întrebări. In fine afla lipsa de calculu rece in politica si adauge : Aproposul La activitate cu totii! In tata tier’a e defipta din’a de 15 luniu pentru adunarea comissiuniloru municipali prin mia. de interne. Ele vom "alege câte o delegatiune, care sub presie dintr’a fiefului de comitatu, districtu sau prasiu sa elaboreze ori proiecta pentru organisarea municipiului, după art. de lege XLII din 1870 : cara sa se impartia municipiulu in cercuri, cercuri de alegere, se desiga statuta personale si sfer’a de activitate a oficialiloru, salariate, diurnele, organisarea scaunului orfanale, a comitetului permanenta; acesta delegatiune compune consemnarea alegatoriloru prin cercuri electorali, pregatesce consemnarea celora ce platescu mai multa contributiune, formeza subcercurile electorali comunali cu intțelegerea comuneloro. Acesta proiecta apoi se propune unei adunari generali none sî condusele se așternu min. de interne spre întărire, după care alta adunare generale defige terminulu de alegere sî face totu ce se recere spre esecutarea organisarei municipiului. Déca vomu stă cu mânile in sinu, vomu perde ori ce influintia si in comitate sî in comune. Asia comitete române in tóte municipiale, sî acolo, unde românii suntu pucini representanti, cari sa lucrese nu ni se in terenulu de dreptu, prin captusieli si ignorări. Aici sa fiim activi cu deosebire, nelasându nici unu pasu macu din dreptulu ce ne compete, si cu națiune cu limba. Cele-lalte ui le va dă timpulu sî lupt’a.— Branu in 13/25 Maiu 1871. Au venitu secolulu, au ajunsu si din’a, ba e de fcitia chiaru or’a cându ar’ trebui sî trebuie sa péra indiferentismulu si egoismulu fara urma. — Sa se ivesca si sa cresca in locuia loru, recunoscerea, dorulu si interesarea de nuditi’ ce bine póte fi mai mare ca binele comuinvetiatur’a si cultur’a poporului, ca instructiunea si educatiunea tinerimei ? Eu credu si sum deplina convinsu, ca invetiatur’a si cultur’a poporului, dara cu deosebire buna sî adeverat’a educations a tinerimei, este fundamentata sî basea tuturoru bunuriloru si tesaurulu fericirei omenesci atâta aici pre pamentu câtu si dincolo de mormêntu. Deci astu feliu de convingere avendu, nu mai putemu remâne in starea cea amorțita de pana acum! Noi suntemu in Branu in 11 comune 14 invetiatori*) sî pentru ca sa potemu instrui sî educa atâta tinerime intru intieresulu celu adeveratu trebuie negresitu sa ne pricepemu forte bine la acesta prea nobila sî maretia ocupatiune. Acésta cepere inse nu se póte alta-cum câsciga fara prinumai prin lectura multa de cârti sî jurnale, cu deosebire a cârtiloru de specialitatea acest’a, prin ocupatiuni îndelungate sî seriose, precum sî prin conferintie invettatoresci. Cârti de specialitate nu ne potamu procură din lips’a mijlóceloru materiale a baniloru ;**) Apoi de a prenumaera jurnale nici vorba nu póteti! Mai »vemu inse unu mijlocu pentru câstigarea cunoscintiei celei mai nobile ocupatiuni a educatiunei, mai avemu: „Convenire (conferinti’a) invetiatorésca“. Conveniri invetiatoresci inse in Branu a se tiene regulatu — după cuma avuiu ocasiune io restempu de 7 luni a me convinge — inca e cu totulu impossibilu fara de a ave statute întocmite spre acestu scopu. *) Acum mai putiem cu unulu. Trifonu Penghea din Sohodolulu Branului au raposatu in 7. sî s’au inmormêntatu in 9 Maiu 1871. **) Caci invetiatorii atâtu de reu suntemu platiti incâtu cu greu, forte cu greu, putemu trai din o dî in alta. Nici chiaru celu mai slabu lucratoriu cu diu’a nu este atâtu de necagitu ca unu invetiatoriu in diu’a de astadi.