Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-07-01 / nr. 52

Telegraful« ese de doua ori pre «opte­­m­ ina, Duminec’a si Joi’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra­­ espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pen­tru Sabiiu este pre anu 7 fl, v. a, ear pre o jumatate de anu 3 fl. 50. Pen^­ Avisu­­l’rotocolul si sinodului archidiecesei gr. or. din Transilvani’a trenutu in anului 1811. dimpreună cu actele acestui’a an estin de sub tipariu. Este de 12 cole si costa 50 xr. v. a. esemplariulu. Se afla de vendiare la Tipografi’a archidiecesana in Sabiin. Invitare de prenuraeratiune la „Telegrafulu Romanu“ pre o jumetate de anu (Iulie-Decembre) alu anului 1871. — Pretiulu abonamentului pre *­2 de anu e.­ Pentru Sabinu 3 îl. 50 xl. v. a. Pentru Trans’a si Monarchi’a au­­stro-unguresca 4 îl. v. a. Pentru Romani’a si străinătate 6 îl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tramiterea prenum­eratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, si in locu de epistole de prenum­era­­tiune recomandamu on. publ. avisurile poștali, ca împreunate cu spese mai putiene si ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenume­­ratiune la Editur’a „Telegrafului Romanu” in Gabiin, Sabiiu, in 1/13 Iulie 1871, tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciei­ din Monarchia pre anu anu 8 fl. I iéra pre o jimietate de anu 4 fl. v. a. Pentru * princ. si tieri streine pre anu 12­­/3 anu b fl. I­­nscriiiile se platescu pentru întâi­a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou­a ore cu 5 ‘/2 cr. si pentru a trei’a repetit­e cu 3 cr. v. a. IVTM 52. ANU­L XIX Evenem­ente politice. Politic’a interna oferă put­eri interesa, ea se respinge asia dicendu pre lângă lucruri curente. Mai important e aflamu de astadata amanarea sena­tului imperialu. Nemții abia acum termina festivitatile trium­fale asupr­a francesiloru. Asta, după ce in Berlinu­si ni se pare in München se serbara deja victoriete in unu modu catu se póte splendidu, fantasticu, in septeman'a trecuta totu­­sia se intampla si in Dresd­ a. In F­r­a­n­c­i’a s’au terminatu alegerile pentru adunarea nationale si pre câtu se póte judecă, de­putații alegi voru da unu contingent bunu partidei până acum republicane. Suntemu curioși cum va procede adunarea natiunale completata acum in fericirea patriei sele mai departe*. Déca sa ne orientamu dupa faptele regimului sent, apoi e de temutu, ca va continua intru pre­în­străinarea de catra itali’a, pre care o a­vatamatu sî cu ocasiunea stramutarei regelui italianu la Rom’a, dându concediu representantelui seu (francesa), tocm’a cându corpulu diplomaticu de lângă curtea regelui Italiei era sa se strămute in nou’a resse­­dintia. Regele Italiei de altminirea se afla forte bine in Rom­a. Acest’a se vede si din urmatórele locuri ale cuventarei sele, cu ocasiunea primirei unei deputatiuni din provincia. „Unitatea italiana cu Rom’a in frunte s’a ajunsu cu învingerea multor’a pedeci, inse vomu ave’o. Pentru acum nu e nimi­ca de temutu. Déca in viitoriu iise se áru rădică vre-unu m­oru, vomu fi distalu de tari...“ mai mulți români din Sabiiu si lienutu“ prin care se condamna infratirea rom­âniloru din Brasiovu cu magiarii si germanii de acolo. Noi românii din Sabiiu sî tienutu solindu, ca noi in ori ce causa momentusa pasiamu solidarii, si ca ori ce mani­­festatiune politico-nationala, esista in numele roma­­niloru din Sabiiu si tienulu, purcede din o consul­tare seriósa a nóstra sî nefiindu acea contrade chia­­ratiune eflusulu unei atari consultări, nu amu pusu nici unu pretiu pre ea, precum nu amu avutu nici ansa a dă­m­ publicitate dechiaratiuni sen con­­trade chiar atiuni asupr’a politicei fratiloru români din Brasiovu, presupunendu, ca acesti’a avendu unu numeru frumosu de inteliginti patriotici, ca ei au jertfitu multu pentru progresulu sî binele nationalu, nu voru lucră­ri contr’a intereseloru naționali. We­­diendu iise nascându-se o lupta mare in jurnalele române asupr’a infralirei nationale din Brasiovu, in care lupta contrarii acelei infratiri ’si ieu de arma si argu­mentu amintit’a „Contraderniaratiune a Sabieniloru români,“ prin urmare 'si pun» pre toti românii nostri sî inteligiati’a lor de aici de unu podu, pre care voru sa tréca la scopurile loru , suntemu siliti sî detori in interesulu ade­re­r­u s­u­ i a dechiarâ: Cum­ ca amintit’« „Con­­tra de chiaratiune“ dito „Sabi­u 15 Maiu "1871“ nu este manifestarea româniloru din Sabiiu sî trenuri, sî cuprinsulu ei nu este espressiunea simtieminteloru acestoru români. Din contra raarturisimu, ca acelea principii, pre a caroru basa se radima program’a politica a fratiloru brasioveni, adeca „egalitatea naționala al împărțirea de o potriva a drepturiloru sî sarciniloru, intre toti locuitorii patriei de ori ce national­itate, sî pre bas’a acestor’a înfrățirea intre toate națiunile patriei, suntu cele mai sari tari principii, la cari totu româniiiu au apartienutu si până acum si le parti­­nimu lî noi. Sabiiu in 6 Maiu 1871. Ioanu Panoviciu. Dr. Ioanu Borci’a, advocata, loanu Maximi­, anscult. de trib. superiorii. Pe­tru Pinciu, practicantu. Dr. Demetria Baccoiu, adv. loaie de Pred­a, edv. diplm. Nicolau Mihon, juristu absoluții. Vasilie Ardelenu, Dr. Ilariu Puscariu, Nicolau Fratesiu, secr. cons. Dimitrie Cuntianu, diaconu. N. Cristea, prof. Dumitru Muntenii, Germanu, doc­or. sem. Grigorie Mateiu, negustatoriu. De­­metriu Florianu, notariu in Salisce. Dumitru Pop­a, jude in Seliste. Stefanu Pan, notariu in Sibielu, Alesandru Lebu, proprietariu in Cacov­a. Petra Pitulu, notariu in Cacov’a. Comanu Floca, primariu Cacov­a. Nicolau Oncea, juratu in Vale, boarine Sasa, notariu in Galesiu, loanu Iliusiu, juratu in Galesiu, loanu Iosofu, preoții in Tilisc’b. Nicolau Grecujnde in Tilisc­ a. Din comun’a Boitia: Stoi’a Bube­­siu, jude. Tom’a Costea, juratu. B. Nemția, not. Din comun’a Talmacelu Dimitrie Sacare», parochu. Geor­­gie Rusu, jude. Tom’a Oncea, jurații. Din comun’a Sebesiu de josu, Tom’a Romanu, jude. Din co­mun’a Seb­esiu de susu, Vasilie Pop’a, jude. De­­metriu Borse, jur. absol. mirault se va denumi de guvernatore alu Parisului. Cea mai mare parte a trupeloru s’a transferatu nemiduoestu la Revue in provincia. Courbet s’a adusu dimpreună cu alti prisonieri dele Versailles la Parisa spre confrontatiuni. Pic­­torulu renur­itu era cu manile in catene si legatii cu altii prisonieri. Leo Frankel (nascuta in Pest’a) sa f’a fugita la Londona. Rogére, uniulu dintre comunistii cei mai cara­­giali, duse la o ascultare: „Pre mene me puteti condamna la mórte, insa pre fiiulu meu sa nu ’tu ucideri. Elu n’a facutu alt’a, de câtu a ascultata mie, tatalui si superioriloru sei”. Rochefort a cerutui o colectiune din numerii diurnalu­lui seu,­­probabilu pentru de a-si procură materialu pentru aperarea sea) ceea ce i s’a re­­fusatu. De atunci e morosu sî a lacutu, sî sa aiba de scopu a nu mai respunde la nici o întrebare. Aparatoriulu seu, Joly, e unu advocatii din Ver­sailles. Si asta se adeveresce spre rușinea baro­­ului parisianu, ca nici unu aparatoriu alu capitalei nu va voi a representa pre barbatulu, care in fine nu se póte acusa de­câtu pentru delicte politice. Reuniunea autorilor« dramatici din Paris» a respinsu propunerea lui Xavier de Montepin ca 55 con­tr’a 37 voturi, ca sa se eschida d'n reuni­­niune acei raeti­ bri cari ca Victor Hugo, Rochefort, Felix Pyat sî alții s’au alaturatu­ pre lângă comuna. Albert WoliT, foiletonistul»­ lui „Figaro“, care după cum e sdiulu a cerutu naturalisatiunea sea ca francesu sî din caus’a ncést’a fu bine atacatu da foi germane, publica o scrisore, nn cape dice, ca nici cându nu s’a interesat» de politica sî ca nu o si nu va scrie nici odata unu rendu ip contr’a Germanie». In Interesul­ adevĕrului. Subscrisii români din Sabiiu si K­enutu au luatu cunoscintta numai din jurnale despre un’a a. n. „Con­­’ra de chiaratiune“ datata „Sabiiu 15 Maiu 1871 Din Franci­a. Telegramulu, prin care se spunea, ca armat’a se va abstenta dela van­sare, se pare a se basa pre unu neadiveru , de­ore­ce generalul«­ Bisson (Bordeaux) face cunoscutu soldatiiora­sei intro porunca de oi, ca suntu indreptati in puterea ordi­­natiunei ministrului de resbelu­a-si eserce drepturu de alegere. „După ce ati desvoltatu in lupta patriotism», curagiu si energia“, dîce generalii, „aratati acum si prin votulu vostru pentru republica, ca inttelegeti ceea ce e necesariu pentru poterea, onórea si bi­nele Franciei“. MacMahon remane in fruntea armatei. L’Adr Nr. 132, 1871. Anunoiu. Conform­ conclus­ unei luate in ssedinti’a III. a adunarei gen, a asociat. trans, lienute la Nasendu in 10 Aug. 1870 : adunarea generale a asociat, transilvane pentru an­ii 11 curente, se va trena la F­o­g­a­r­a­s­i­u in 7 A­u­g­u­s­t v­n­ c. după ca­­lend, nou. Ceea ce prin acést’a conformii §§ 14, 21 si 25 din statutele asociat, se aduce la cunoscinti­a publica. Dela presidio!» asoc. trans. pentru literatur’a sî cultur’a poporului românu. Sabiiu in 20 Iuniu 1871. Iacobu Bolog’a m/p., I. V. Rusu m/p., vice-presied, secret. II. Conci­iatiia vin la adunare generala pre toti romanii din com­itatulu Hihorilni. Partitele unguresei din acestu com­itatu se in­­trunescu sî se convielega cum sa proceda pentru că la reorganisatiunea acestui municipiu comitatense, ce va sa se intemple curendu in poterea nouri legi municipale, sa-si puta validită pretensiunile loru. Românii inca au pretensiuni juste de validar», interese de salvat» , suntu pretensiunile sî intere­sele naționali. Frații nostri conlocuitori au intie­­resu situatiunea bine, sî abia cauta s’o intțelegerau sî noi, căci desvoitarea vietiei publice numai atunci va fi salutara pentru tier’a intréga, déca tote poporale voru procede pasu de pasu pre calea interesarei de binele comunu. Este déja sî pentru noi necessi­tatea aci de a ne întruni si a ne cont­elege cum sa procedemu, ca sa potemu intru bare n­u in por

Next