Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-09-17 / nr. 75
Telegraful ese de done ori pre septe» mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a j foiei pre afara la c. r. poște cu banii gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiuîa prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 fl. SO. Pentabiiu, in 1729 Septemvre 1872. tru celelalte patrti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri streine pre anu 12/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 5 '/. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 '/. .cr. v. a. m 75. ANULU XX. Sab io , in 14 Sept. Astadi Escelenti’a Sea Părintele nostru Archieppusî Metropolita Andreiu Bar. de Siagun ’a a hirotesitu de Archidiaconu pre Nicolau Fratesiu fosta până acum Protodiaconum seu. Hirotesi’a acest’a au urmatu in inttelesula decisiunei sinodului archierescu din acestu anu, care s’au celebratu in 22 Augustu a. c. ia Sabiiu. Hirotesi’a acest’a de Archidiaconu ne arata, ca numirea Protopopiloru nostrii din Ardelu de Archidiaconi era luata din biserica străină, sî era o imitatiune gresita dara totodată si decadentia a ritualului bisericei nóstre, căci dopa dogmatic’a nóstra misteriulu preoției cuprinde in sine trei graduli cardinali, gradulu episcopescu, gradulu presbiteralu sî gradulu diaconalu, si aceste trei graduri cardinali cuprindu iérasi alte graduri fara însemnătate sacramentale, ci numai graduri de dignitate, seu de ordinea buna, asta de esemplu, gradulu cardinalu episcopescu cuprinde in sine celu archiepiscopescu, celu mitropolitanu, si celu patriarchalu; — gradulu presbiteralu cuprinde in sine gradulu de Archimandritu, de Protosincelo, de Igumenu, si de Protopresbiteru, — sora gradulu diaconalu cuprinde in sine gradulu de Protosî Archidiaconu ; prin urmare in biseric’a nóstra ecumenica fiacare sevarsiesce functiunea sea bisericésca după gradulu sacramentalu asia, incâtu unu Episcopu numai ca Episcopu — unu presbiteru numai ca presbiteru — sî unu diaconu numai că diaconu póte functiona la servitiele bisericesc, dara nu precum este obiceiulu la alte religiuni, unde unu Episcopu ca presbiteru, — sî unu presbiteru uu diaconu póte functiona după impregiurari. Avemu inca ae spune, ca in hierarchi’a bisericei ecumenice resaritene esista din vechime praci’a aceea, ca Patriarsii sî Mitropolitii hirotesescu de Archidiaconu, iéra Episcopii de Protodiaconu pre unulu seu si pre mai multi dintre diaconii loru. De cându s'au reformatu scal’a nóstra teologica, de atunci au incetatu Protopresbiterii nostrii sa se numesca Archidiaconi, si asta si in privinti’a acést’a ne stralucesce noue astadi lumin’a cea priinciósa a cunoscintiei celei canonice si sacramentale după institutiunile bisericei nastre ortodocse resaritene, si ni o spunu cifrele. Dara sî aceste trebuie sa aiba alta causa. Cându vomu ave informatiuni si mai positive le vomu descoperi. Deocamdată ne marginimu a spune ca representanti’a nu trebuie sa aștepte până a venitu ap’a la gura, si déca a lasatu, acum sa nu injure pre nimenea, ci sa se adópere a vindecă reulu, la care ea are mare parte de vina, pre cale sea, dara nu prin reclame, cari nu aducu parale, ci numai rușine ! Sic nonitur ad astra ! Gi înnasvila din Bradu. Sunlemu in er a cea mai nefericita, in er’a „reclameloru.“ Avemu unu casu trista înaintea ochiloru nostri. Cetitorii nostri ’si voru aduce aminte ca in unu numeru olu „T. R.‘l s’a anunciatu deschiderea clasei a V in gimnasiulu gr. or. românu din Bradu, comitatulu Zarandului. in acel’asi tempu aparu in alte douarie nisce apeluri pe trunchetórie pana in meduv’a cetitoriloru, spunendu ca gimnasiulu este in periculu a se închide pentru ca are sa platesca o tacla de 4242 îl. v. a. erariului, pre cându venituru anuale alu gimnasiului mentionatu este 1000 fl. v. a. audimu ca Asceptamu acum, sî cu totu dreptulu, sa representanti'a gimnasiului, aflându-se strimtorata după cum scrie in apelu, se va adresă cu vre-o hartia câtra Consistoriulu scolasticu sub a cârui jurisdictiune sta gimnasiulu. Dara de tóte aceste nu s’a facutu nimic’a, după câtu suntemu informați, ba nici protopresbiterulu respectivu, ca directoru séu ca inspectoru districtualii, nu a facutu nici celu mai micu pasu la Consistoriu in cestiunea de mai susu, că cându s’aru fi intaritu prapastia mare intre Consistoriu sî intre Zarandu, ceea ce nu este, deóre-ce protocalele conferintieloru profesorali lunarie vinu regulatu sî din raportele sî comisivele loru nu se vede, după cum audimu, decâtu dtie semne, care lucescu asupr’o Zarandului, prin urmare si a gimnasiului din Bradu. Apelurile se repelsesau că nisce lovituri de clopotu alarmatoriu. Ce sa fia caus’a ? Caus a este acum naturale Dieta Ungariei. In ssedinti’a din 18 Septembre a casei representantiloru se cetesce si autentica mai intâiu protocolulu. — Se așternu petitiuni private, cari se transpunu comissiunei petitionarie. După une altele fara interesu se trece la ordinea ciilei, la care sta desbaterea unei propuneri a deputatului Györfy privitóre la alegerea de deputatu din Udvarhely ; totu tempulu siedintiei decurge deci in desbaterea acestei cessiuni. In ssedintia din 21 Septemvre de asemenea se cetesce si autentica mai intâiu protocolulu. După aceea anuncia pressedintele mai multe petitiuni, cari se transpunu comissiunei respective. Referințele Szögyény anuncia verificarea lui M. Derencsi. — Comissiunea centrale raporteza despre proiectele de lege pertractate de ea , adeca despre contractulu de comerciu cu Portugalia, legea despre libertatea importului materialeloru necesarie la clădirea de nai si înmulțirea batalioneloru de honvedi. K. Rado face raportu in numele comissiunei economice. Pressedintele Bittó anuncia, ca a sosita o scrisóre prea înalta., care provoca pre ambele case a dietei a alege pre paditoriulu corónei. — In urm’a acestei’a se întruniră ambele case si tie— iura astadi o siedintia comuna, in care se alese de paditoriu ala corónei unguresci contele G. Festetics. Lini’a ferata Temisiara-Orsiov’a. Acestei linii de mare însemnătate pentru prosperarea pârtiloru din Banatulu de josu sî confiniulu militaru face „P. SI.“ in numerulu seu de Dumineca unele apreciari ce le considerâmu de unu bunu auguriu pentru câtu mai curend’a începere a lucruriloru la acea linia, sî le tienemu de destula de interesante pentru reproducere. „P. LI.A dice . Sciii oficiase din Bucuresci constateza deschiderea liniei loru românesc, adeca a linieloru Romanu-Galatiu, Tecuciu-Berladu, Galatiu-Bucuresci si Bucuresci-Pitesci, laolalta in lungime de 644 de kilometre sau 90 mile. Intâiulu trenu de cariera s’a pusu in comunicatiune inca in 13 i. c. si prin acest’a s’a efectuitu tactice împreunarea cu linia ferata Lemberg- Cernauti-Iassi. Urmarea mai de aprope a deschiderea acestei comunicatiuni e împingerea comunicatiunei de persóne spre Russi’a de sudu, România sî Oriento, care comunicatiune apartienea până aci vaporeloru de pre Dunare sau casei ferate de statu- Décatiér’a nóstra are sa sufere scăderi prin împingerea comunicatiunei de persóne spre alte tieri, apoi aceste daune se voru ivi in mesura sî mai mare, déca legarea linieloru unguresci la reticu’a românesca nu se va implini câtu mai curendu. Precum este solutu a legatu calea ferata de statu cu societatea casei ferate din Români’a unu contractu in urmarea carui’a pre lângă o provisiune forte moderata se supune lucrului greu a împlini clădirea linieloru ferate la tempulu recerutu. Precum amintirumu mai susu ei i-a succesu a pune in stare de folosire liniele lui Stroussberg, si nu se va trage la indoiéla ca i va succede a gală si lini’a Pitesci-Vercerov’a (Orsiov’a) la terminulu din conventione, adeca la capetulu anului 1874. Precându deci in partea romanésca se intrebuintieza tóte poterile pentru de a duce liniele până la orarulu Ungariei, p’atunci din partea ungurésca lucrulu nici ca se misca. Déca nu se grabesce regimulu nostru sa suplinesca ce a negresi, apoi usioru se póte intemoplă sa intre casulu straordinariu si pentru interesele tierei nóstre forte daunosu, ca adeca comunicetiunea de persóne si de morte sa faca incungiurulu presto Galiti’a, in locu d’a trece directu preste patri’a nóstra. Acum cându e tempulu fórte inaintatu numai decâtu aru trebui sa sa dee concessiunea pentru lini’a Temisior’a-Orsiov’o, pentru societatea casei ferate de Tiss’a, carea a luata asupr’a sea clădirea, inca inandu acest a sa puta face lucrările de preparare sî sa puta procură materialulu necesariu. Clădirea avendu a se luptă cu pedeci mari de terenu, va prepasi cu multa greutate, sî e de temutu ca lungimea ei de 26 mile nu se va poti gata până la finea anului 1874. „Petri’a“ In „Neues Wr. Tagblatt“ din 21 Febr. a. c. nr. 259 cetinuu despre consultările federalistiloru la International’a de la Londona din 18 Febr. a. c. In siedinti’a din urma se desvoltă discussiunea, care sarea până acum dela unu obiectu la altulu ; de insemnatate insa este unu programu nou, pre care unu germana anume Schneider, sa recomanda spre primire pentru reformarea societatiei. Acolu proiecta cuprinde urmatórele puncte: I. Sufragiu universalu secretu pentru parlamentu si judecătorii de pace, asta câtu si fiacare cetalienu iu etate preste 20 ani se aiba dreptulu de a alege. II Cassarea tuturor a legiloru in contr’a dreptului de combinatiune libera a lucratorilora. III. Legile prin care se guvernă poporulu sa fia este dela poporu. IV. Inveniamentu obligatu libera, si asemenea invetiatura. V. Cassarea armateloru permanente. VI. Cassarea sistemului de astadi, de judecătorii mici, revisuirea codiceloru penale, si gratuit’a manuare a justitiei pentru toti. VII. Cassarea tuturoru dariloru indirecte, si introducerea unei dări drepte de venitu progressive. VIII. Asociatiuni productive libere, sub scutula statului, pres a libera, cassarea dreptului de usuraritu, adeca , de a pune dare precspitalu. Berlina , 15 Septembre. Mai tote jurnalele si in parte cele dela noi consacră colónele loru intrevederei celoru trei suverani si primirei făcute la Berlin a celoru doi inalti ospeti ai imperatului Guillaume. Nu e corespondintia care pleca din Berlina, nu e fora care sa nu spună ca primirea a fostu dintre cele mai brilante, ca insusiasmulu a fostu la culme si ca revista militară, făcută cu acesta ocasiune, presenta aspectului unei adeverate serbatori militare ! Asta este ! Plânciuri si invitatiuni de totu feliulu ; visul preste visile ; zgomotu si amestecătura mare , radicari de toasturi sî felicituri, un’a mai alésa decâtu alt’a ; — tóte acestea, amestecate cu ur’a... prelungitu alu multimei de care erau îndesate stradele publice, faceau din Berlinu o noua capitala, inventata ca prin farmecu si plina de viétia că nici odata ! Cu acésta o pasiune Parisulu de est, se parea ca este Berlinulu de astadi, asta incâtu cu dreptu cuventu ia-ti dî sud-vóstra . Parisulu in Berlina I Câtu intusiasmo, câtu splendóre, ce primire brilanta nu se făcu la 1867 de câtra Napoleonu III