Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)

1872-09-17 / nr. 75

Telegraful­ ese de done ori pre septe­» mana: Du­minec’a si Joi’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a j foiei pre afara la c. r. poște cu banii gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiuîa prenumeratiunei pen­tru Sabiiu este pre anu­l fl. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 fl. SO. Pen­tabiiu, in 17­29 Septemvre 1872. tru celelalte patrti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri streine pre anu 12­­/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru întâi’­a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 5 '/. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 '/. .cr. v. a. m 75. ANULU XX. S­a­b i­­­o , in 14 Sept. Astadi Escelenti’a Sea Părintele nostru Archieppu­sî Metropolita A­n­­­dreiu Bar. de S­i­a­g­u­n ’a a hirotesitu de Ar­­chidiaconu pre Nicolau Fratesiu fosta până acum Protodiaconum­ seu. Hirotesi’a acest’a au urmatu in inttelesula decisiunei sinodului archierescu din acestu anu, care s’au celebratu in 22 Augustu a. c. ia Sabiiu. Hirotesi’a acest’a de Archidiaconu ne arata, ca numirea Protopopiloru nostrii din Ardelu de Ar­­chidiaconi era luata din biserica străină, sî era o imitatiune gresita dara totodată si decadentia a ri­tualului bisericei nóstre, căci dopa dogmatic’a nóstra misteriulu preoției cuprinde in sine trei graduli car­dinali, gradulu episcopescu, gradulu presbiteralu sî gradulu diaconalu, si aceste trei graduri cardinali cuprindu iérasi alte graduri fara însemnătate sacra­mentale, ci numai graduri de dignitate, seu de or­dinea buna, asta de esemplu, gradulu cardinalu epi­scopescu cuprinde in sine celu archiepiscopescu, celu mitropolitanu­, si celu patriarchalu; — gradulu pres­­biteralu cuprinde in sine gradulu de Archimandritu, de Protosincelo, de Igumenu, si de Protopresbiteru, — sora gradulu diaconalu cuprinde in sine gradulu de Proto­­sî Archidiaconu ; prin urmare in biseric’a nóstra ecumenica fia­care sevarsiesce functiunea sea bisericésca după gradulu sacramentalu asia, incâtu unu Episcopu numai ca Episcopu — unu presbi­­teru numai ca presbiteru — sî unu diaconu numai că diaconu póte functiona la servitiele bisericesc­, dara nu precum este obiceiulu la alte religiuni, unde unu Episcopu ca presbiteru, — sî unu presbiteru uu diaconu póte functiona după impregiurari. Avemu inca a­e spune, ca in hierarchi’a bise­ricei ecumenice resaritene esista din vechime praci’a aceea, ca Patriarsii sî Mitropolitii hirotesescu de Archidiaconu, iéra Episcopii de Protodiaconu pre unulu seu si pre mai multi dintre diaconii loru. De cându s'au reformatu scal’a nóstra teolo­gica, de atunci au incetatu Protopresbiterii nostrii sa se numesca Archidiaconi, si asta si in privinti’a acést’a ne stralucesce noue astadi lumin’a cea pri­­inciósa a cunoscintiei celei canonice si sacramen­tale după institutiunile bisericei nastre ortodocse resaritene, si ni o spunu cifrele. Dara sî aceste trebuie sa aiba alta causa. Cându vomu ave informatiuni si mai positive le vomu descoperi. Deocamdată ne marginimu a spune ca representanti’a nu trebuie sa aștepte până a venitu ap’a la gura, si déca a lasatu, acum sa nu injure pre nimenea, ci sa se adópere a vindecă reulu, la care ea are mare parte de vina, pre cale sea, dara nu prin reclame, cari nu aducu parale, ci numai rușine ! Sic non­itur ad astra ! Gi înnasvila din Bradu. Sunlemu in er­ a cea mai nefericita, in er’a „reclameloru.“ Avemu unu casu trista înaintea ochi­­loru nostri. Cetitorii nostri ’si voru aduce aminte ca in unu numeru olu „T. R.‘l s’a anunciatu des­chiderea clasei a V in gimnasiulu gr. or. românu din Bradu, comitatulu Zarandului. in acel’a­si tempu aparu in alte douarie nisce apeluri pe trunchetórie pana in meduv’a cetitoriloru, spunendu ca gimnasiulu este in periculu a se închide pentru ca are sa pla­­tesca o tacla de 4242 îl. v. a. erariului, pre cându venituru anuale alu gimnasiului mentionatu este 1000 fl. v. a. audimu ca Asceptamu acum, sî cu totu dreptulu, sa representanti'a gimnasiului, aflându-se strimtorata după cum scrie in apelu, se va adresă cu vre-o hart­ia câtra Consistoriulu scolasticu sub a cârui jurisdictiune sta gimnasiulu. Dara de tóte aceste nu s’a facutu nimic’a, după câtu suntemu informați, ba nici protopresbiterulu respectivu, ca directoru séu ca inspectoru districtualii, nu a facutu nici celu mai micu pasu la Consistoriu in cestiunea de mai susu, că cându s’aru fi intaritu prapastia mare intre Con­­sistoriu sî intre Zarandu, ceea ce nu este, de­óre-ce protocalele conferintieloru profesorali lunarie vinu regulatu sî din raportele sî comisivele loru nu se vede, după cum audimu, decâtu dtie sem­ne, care lu­­cescu asupr’o Zarandului, prin urmare si a gimna­siului din Bradu. Apelurile se repelsesau că nisce lovituri de clopotu alarmatoriu.­ Ce sa fia caus’a ? Caus­ a este acum naturale Diet­a Ungariei. In ssedinti’a din 18 Septembre a casei repre­­sentantiloru se cetesce si autentica mai intâiu pro­­tocolulu. — Se așternu petitiuni private, cari se transpunu comissiunei petitionarie. După une­ altele fara interesu se trece la ordinea ciilei, la care sta desbaterea unei propuneri a deputatului Györfy pri­­vitóre la alegerea de deputatu din Udvarhely ; totu tempulu siedintiei decurge deci in desbaterea ace­stei cessiuni. In ssedinti­a din 21 Septemvre de asemenea se cetesce si autentica mai intâiu protocolulu. După aceea anuncia pressedintele mai multe petitiuni, cari se transpunu comissiunei respective. Referințele Szögyény anuncia verificarea lui M. Derencsi. — Comissiunea centrale raporteza de­spre proiectele de lege pertractate de ea , adeca despre contractulu de comerciu cu Portugali­a, legea despre libertatea importului materialeloru necesarie la clădirea de nai­­ si înmulțirea batalioneloru de honvedi. K. Rado face raportu in numele comissiunei economice. Pressedintele Bittó anuncia, ca a sosita o scrisóre prea înalta­­., care provoca pre ambele case a dietei a alege pre paditoriulu corónei. — In urm’a acestei’a se întruniră ambele case si tie— iura astadi o siedintia comuna, in care se alese de paditoriu ala corónei unguresci contele G. Fes­tetics. Lini­’a ferata Temisiar­a-Orsiov’a. Acestei linii de mare însemnătate pentru pro­­sperarea pârtiloru din Banatulu de josu sî confiniulu militaru face „P. SI.“ in numerulu seu de Dumineca unele apreciari ce le considerâmu de unu bunu au­­guriu pentru câtu mai curend’a începere a lucruri­­loru la acea linia, sî le tienemu de destula de in­teresante pentru reproducere. „P. LI.A dice . Sciii oficiase din Bucuresci constateza deschiderea li­niei loru românesc­, adeca a linieloru Romanu-Galatiu, Tecuciu-Berladu, Galatiu-Bucuresci si Bucuresci-Pi­­tesci, la­olalta in lungime de 644 de k­ilometre sau 90 mile. Intâiulu trenu de cariera s’a pusu in co­­municatiune inca in 13 i. c. si prin acest’a s’a efec­­tuitu tactice împreunarea cu lini­a ferata Lemberg- Cernauti-Iassi. Urmarea mai de aprope a deschi­derea acestei comunicatiuni e împingerea comunica­­tiunei de persóne spre Russi’a de sudu, Români­a sî Oriento, care comunicatiune apartienea până aci va­­poreloru de pre Dunare sau casei ferate de statu- Déca­tiér’a nóstra are sa sufere scăderi prin îm­pingerea comunicatiunei de persóne spre alte tieri, apoi aceste daune se voru ivi in mesura sî mai mare, déca legarea linieloru unguresci la reticu’a româ­­nesca nu se va implini câtu mai curendu. Precum este solutu a legatu calea ferata de statu cu socie­­tatea casei ferate din Români’a unu contractu in ur­marea carui’a pre lângă o provisiune forte moderata se supune lucrului greu a împlini clădirea linieloru ferate la tempulu recerutu. Precum amintirumu mai susu ei i-a succesu a pune in stare de folosire li­­niele lui Stroussberg, si nu se va trage la indoiéla ca i va succede a gală si lini’a Pitesci-Vercerov’a (Orsiov’a) la terminulu din conventione, adeca la capetulu anului 1874. Pre­cându deci in partea romanésca se intrebuintieza tóte poterile pentru de a duce liniele până la orarulu Ungariei, p’atunci din partea ungurésca lucrulu nici ca se misca. Déca nu se grabesce regimulu nostru sa su­­plinesca ce a negresi, apoi usioru se póte intemoplă sa intre casulu straordinariu si pentru interesele tierei nóstre forte daunosu, ca adeca comunicetiunea de persóne si de morte sa faca incungiurulu presto Galiti’a, in locu d’a trece directu preste patri’a nóstra. Acum cându e tempulu fórte inaintatu numai decâtu aru trebui sa sa dee concessiunea pentru lini’a Te­­misior’a-Orsiov’o, pentru societatea casei ferate de Tiss’a, carea a luata asupr’a sea clădirea, inca in­and­u acest a sa puta face lucrările de preparare sî sa puta procură materialulu necesariu. Clădirea avendu a se luptă cu pedeci mari de terenu, va prepasi cu multa greutate, sî e de temutu ca lun­gimea ei de 26 mile nu se va poti gata până la finea anului 1874. „Petri’a“ In „Neues Wr. Tagblatt“ din 21 Febr. a. c. nr. 259 cetinuu despre consultările federalistiloru la International’a de la Londona din 18 Febr. a. c. In siedinti’a din urma se desvoltă discussiu­­nea, care sarea până acum dela unu obiectu la altulu ; de insemnatate insa este unu programu nou, pre care unu germana anume Schneider, sa recomanda spre primire pentru reformarea so­­cietatiei. Acolu proiecta cuprinde urmatórele puncte: I. Sufragiu universalu secretu­­ pentru parla­­mentu si judecătorii de pace, asta câtu si fia­care cetalienu iu etate preste 20 ani se aiba dreptulu de a alege. II Cassarea tuturor a legiloru in contr’a drep­tului de combinatiune libera a lucratorilora. III. Legile prin care se guvernă poporulu sa fia es­te dela poporu. IV. Inveniamentu obligatu libera, si asemenea invetiatura. V. Cassarea armateloru permanente. VI. Cassarea sistemului de astadi, de judecă­torii mici, revisuirea codiceloru penale, si gratuit’a manuare a justitiei pentru toti. VII. Cassarea tuturoru dariloru indirecte, si introducerea unei dări drepte de venitu progressive. VIII. Asociatiuni productive libere, sub scu­­tula statului, pres­ a libera, cassarea dreptului de usuraritu, adeca , de a pune dare pre­cspitalu. B­e­r­l­i­n­a , 15 Septembre. Mai tote jurnalele si in parte cele dela noi consacră colónele loru intrevederei celoru trei su­­verani si primirei făcute la Berlin a celoru doi inalti ospeti ai imperatului Guillaume. Nu e corespondintia care pleca din Berlina, nu e fora care sa nu spună ca primirea a fostu din­tre cele mai brilante, ca insusiasmulu a fostu la culme si ca revist­a militară, făcută cu acesta oca­­siune, presenta aspectului unei adeverate serbatori militare ! Asta este ! Pl­ânciuri si invitatiuni de totu feliulu ; visu­l preste visile ; zgomotu si amestecătura mare , ra­­dicari de toasturi sî felicituri, un’a mai alésa decâtu alt’a ; — tóte acestea, amestecate cu ur’a... pre­­lungitu alu multimei de care erau îndesate stradele publice, faceau din Berlinu o noua capitala, inven­tata ca prin farmecu si plina de viétia că nici odata ! Cu acésta o pasiune Parisulu de est, se parea ca este Berlinulu de astadi, asta incâtu cu dreptu cu­­ventu ia-ti dî su­d-vóstra . Parisulu in Berlina I Câtu intusiasmo, câtu splendóre, ce primire brilanta nu se făcu la 1867 de câtra Napoleonu III

Next