Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-10-19 / nr. 84
Telegrafulu ese de doise ori pre septemana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. pește cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. g. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 19,31 Octomvre 1872. V I trn celelalte parti ale Transilvaniei si pentru I provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. Iiéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru i princ. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi’a I dra cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5 ‘1 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V, ger. v. a. IVTM. 84. AMI A ,XX. Sabiin 17 Octobre. Dela cuventarea lui Sennye din parlamentulu din Pest’a pare ca a umplutu aerulu sgomotele cu crisele ministeriali. Dîuaristic’a din Viena discuta totu mai prefatia schimbările eventuale in ministeriu si face combinatiunile cele mai neașteptate. In combinatiuni era pusu cându generalulu Peret cându Filipovich , ambii oraeni ai partidei militarie. La inceputu se priveau tóte vorbele despre schimbări ministeriale de zgomoturi de sensanliune până cându veni la rendulu seu sî „N. F. Presse“, despre care se zice ca e tare înrudita cu cercurile ministeriali sî se esprima sî deasa cam in modulu urmatoriu. In detele din urma s’a discutatu cestiunea sistemului si a esistintiei ministeriului si s'a observatu ca ocasiunea aceea, ca referinti’a corónei inca de pre tempulu lui Hohenwartu a fostu indreptata asupr’a unui ministeriu conservative, nu inse asupr’a unui ministeriu federalist. Statuia avea lipsa nu de o multime de parlamente, care sa’sa debiliteze, ci de elemente conservative, cari sa lu intarésca. Observatiunile aceste retrospective insemneza atât’a, ca déca aru veni tréba la o schimbare de ministeriu, nu federalistă, despre cari se dice, ca togm’a asta aru slabi staturi ca sî liberalii, ci conservativii voru veni la putere, póte conservativii cu putiernica coloratura catolica. Aceeași foia apera liberalismul după cum este elu asladi dincolo de Lait’a. De altra intren totu din foile vieneze vedemu sustienendu-se ca ministeriulu de astadi cislaita nu este destulu de conservativu. Foile din Pest’a afirma ca tóte scirile despre crise in Cislaitania suntu numai scornituri ; dincaci in Translaitania se inttelege ca nici vorba nu póte fi despre vr’o schimbare in ministeriu. Nu ascundu vise, câtu despre ministeriulu cislaitanu, ca cu ocasiunea desbateriloru in delegatiuni s’a obervatu o înalta nemultiumire cu consilierii coronei cislailani. „Pester Lloyd“ merge mai departe sî vorbesce despre nume până acum necunoscute, cari vinu in combinatiune sî mai sustiene ca arui esistă sî unu regimu nevediutu pre lângă cela raspunsabile, pre care nu lu póte ajunge nici o controla. Fortun’a crisei ce se parea ca se apropia se pare ca ni se ierta de asta-data. Dinartele revinu la, sî suntu cu staruintta energica pre lângă demintirea schimbâriloru ministeriali in famnbulu imperiului. ____ In Cislaitani’a se făcu pregătiri pentru dietele ce au sa se deschidă in 5 Novembre. Ministeriulu cislaua nu se pregatesce ca sa asterna in senatulu imperiale viitoriu reformarea legei electorali Asia dara nimic’a din tóte presupunerile din lóte temerile sî póte sî asceptariie. Până cându ? ! — acesta este alta întrebare, câci „N. Fr. Pr.“ dice mereu , e pur si muove. Federalisti din Cislastani’a au statoritu unu programu. Acest’a trateza cestiunea de dreptulu de stătu, cea naliunale sî cea scolastica. Ceea ce privesce cestiunea de dreptulu de statu programulu dîce, ca representantiei partidei dreptului austriacu debiara sî recunoscu de principiu supremu alunisuinbeloru loru recunoscerea sî aducerea la valore a dreptului in tóte direcțiunile, in deosebi cu respectula biserica, dinastia statu sî nationalitate. De aceea densii suntu: I. pentru sustienerea monarchiei un’a sî nedespărțită sub preinalt’a dinastia domnitoria pre basea sanctiunei pragmatice dela 1713. II. pentru sustienerea autonomiei sî indreptalirei proprie istorice tuturor a regateloru sî tieriloru imperiului, si III. in desvoltarea organica a acestora doua fapte pentru restituirea unei constitutiuni provinciali si imperiali pre rasa creștina. Spre ajungerea scopului preda federalistă ca ara lt de lipsa diete provinciali, pentru afaceri comune adunări de deputați din tote dietele provinciali. Pentru administratiunea afaceriloru comune este de lipsa unu ministeriu comunu , iéra pentru celelalte sa se institue guverne provinciali. Prospecte pentru realisarea programului suntu astazi putiene. Asta ni se pare a fi direcțiunea spre care mergemau incetu dara totu mergemu. In locuia lui Milad pasi'a o denumitu sultaniîlu pre Mehemed Rudgi Pasi’a mare veziru. Căderea lui Milad a pusu in mișcare condeiele cele mai considerabile spre a o esplica. Dara din esplicarile cele multe se vede, ca caus’a până acum numai se gacesce. Vorb’a este, ca prin venirea la putere a lui Mehemed Rudgi-Pasi’a se va ameliora situatiunea in orientu ? In orientu nu barbatii de statu ai porției schimba séu făcu situatiunea, ci situatiunea i schimba pre ei unulu după altulu, vezirii suntu cocosiulu de pre versulu casei, cari ni spunu din catrau sufla ventulu. Cându ventura va începe a se schimbă desa, prevestesce volbura, carea in limba diplomatica se numesce cestiunea orientale. Aici lasamu sa urmeze o explicare a carerei lui Mizad după cum o afiamu in „C. de Iassi“: O telegrama din Constantinopole cu datulu din 19 Octomvre ne anuncia ca Midhad pasi’a au fostu destituite. Repedea cădere a marelui Viziru pune in mirare tóra pres’a până se va lamuri causa ei. In starea in care se afla astazi împerturu turopean, este forte cu potintia ca acesta destituire sa fi provenite din vre-o intriga, care in alte tieri se chiama de Curte séra in Turcia de Sarai ; cu tóte aceste coincidenti’a caderei sele cu cele trei acte politice prin care canta sa intemeedie din nou vechi’a potere turcésca in orientu, ne face a crede ca au pututu mai de graba si in jocu motive politice. După modulu cum pornise Midhad prin scrisórea sea catra principele Carol I, prin negarea suveranitatiei principelui Milano si mai la urma prin tratarea Montenegrului că provincie turcesca, putea sa se complice fórte usioru trebile orientului , mai alesu Serbi’a in care aventuru nationalu au luatu o noua potere prin coronarea lui Milano, nu aru fi suferitu nici o atingere a acestui ultimu sî scumpu resultatu cu alu unoru insunntie îndelungate. Montenegrinii, pentru care lupt’a cu turcii au devenitu unu obiceiu zilnicu si la care barbati’a poporului este o garantia totu asia de poternica a neaternarei sele ca si munții ce-i adapostescu, începuse chiaru a respinge victoriosu violentiele ce li se faceau. Despre noi, care prin scrisórea Vizirului amu fostu cu deosebire umiliti, pentru ca prin ea au incercatu a se incalca o autonomia vechia de secoli si garantata de Europa, nu potemu din nenorocire vorbi iu același modu ; scrisórea au remasu fara unu singuru respunsu, fara unu protestu, déca nu pentru demnitate si adeveru, celu putieru pentru ochii lumei. Cu atâtu mai multu ne mirama de politic’a timida a guvernului nostru, cu câtu clătinarea lui Midhad trebuia sa-i fia cunoscuta, sau de altminirea nu sciu de ce mai avemu representanti la Constantinopole. Oricum sa fia, caderea lui Midhad pasi’a ne-au scapatu de multe încurcături spre Europa de multe grigi. Provisoriu s’au numitu. Mare Viziru Rusch pasi’a. E probabilu ca viitoriumn mare Viziru va fi Mahmut pasi’a. Clusiu , 7/19 Octobre.*) (Comisariatu, Universitatea, culesulu, pomeniue.) Aici iu Glusiu, că fosta capitala a Transilvaniei, se petrecara dile mari, dile epocale. **) Au respunsu ministrulu de esterne Costaforu prin agentulu României dela Constantinopole. R. Cu finea lui Septembre se intemplă desfundarea sau disolverea comisariatulului reg.alu Transilvaniei, — sî cu acést’a incetb sî umbr’a guberniului Transilvaniei cu totulu. Astadi a decursă inaugurarea séu deschiderea Universitatiei traine din Ciugiu. După ce sosirea noiloru profesori au facutu in cercurile asta numite literarie zgomotu, sî după ce totu omniu inteligentu erà curiosu a cunosce pre nou denumiții profesori, determinandu-se dîu’a de deschidere a Universitatiei pre 7/19 Octobre 1872 la 10 ore — acést’a s’a lienutu s’ a decursu in prefipt a dî in modu solemnu. Inca dela % pre 10 începură a se aduna bărbați inteligenți din tóte clasele in sala spaciala a Liceului rom. cat. — Adunarea fatia cu localitatea era destulu de numerósa , inselatia cu populatiunea, ba chiaru si cu numerulu asia numitei inteli— gintie din Clusiu, adunarea nu era destulu de numerósa. — Eu presupuneamu mai mare interesu, mai mare sgomotu, ba chiaru unu entusiasmu de acésta festivitate, — ce intru adeveru nu erá. — Asia magnații, precum pozitia observă, erau representati singuru prin Br. Iosic ’a , iéra damele putene mi se pare prin dómn'a Iosic 'a. — Dintre barbatii destinși eră ilustr. Sea consil. minist. Grois si din cleru Episcopulu titulariu Keserii. — Corpurile oficiale locale erau representate prin siefi loru cu câte unulu din membrii, afara de magistratu, care fuse mai numerosu. — Numerulu adunarei se mari cu junimea studiósa. — Nume poluiu destulu miră ca din partea milic tiei nu amu observatu nici unu individu. După 10 ore veni intregu corpulu profesoralu cu fostulu directore Aron Berde in frunte, sî se asicdia la loculu destinatu, la locu are sosisî Escel. Lea contele Mikó , cu comisariu reg., in deplina parada, decoratu cu ordinulu Leopoldinu, concomitatu de consiliariulu reg. Siandru Pal asemenea in costumu, ambii s’au primitu cu câte unu élien moderatu! Ocupandu comisariulu loculu presidiale, după câte-va cuvinte schimbate cu Keserű, siediendu pre scaunulu presidiale, dise , înainte de tóte se va ceti decretulu inalt, ministru de cultu sî instrucțiunea publica, sî asia au predatu cons. Pul spre cetire decretulu de denumire alu Esc. Sele cu comisariu pentru afacerile referitorie la Universitate, la depunerea jurământului profesoriloru sî alegerea decanului, rectorului si prorectorului. — Cetindu-se acestu decretu de mare însemnătate ala ministrului Trefort, sî amintindu-se numele Esc. Sele Mikó s’au intonatu élien, asemenea finindu-se, s’au primitu cu élien. După acést’au urmatu cuventarea presidiale. Dopa cuventare, Escel. Sea comisariulu au provocatu predomnii profesori la depunerea juramentului, carii formandu unu cercu in giurulu mesei, au sî depusu juramentulu după formul’a cetită de ilustr. cons. scol. distr. Siandorn Pál. Acum Escel. Sea conf. comisariu s’au adresatu câtra domnii profesori, si tienu unu cuventu mementosu, dicendu . Ca se adresédia nu ca dara domnii profesori aru avé necessitate a se face atenti la ceva — ci in sperantia , ca tóte se voru împlini după iualt’a problema a acestui institutu maretiu, in care sclintiele propuse voru fi urmate de domnii profesori cu fapt’a. Cu deosebire s’au intonatu sî aic religiositatea, moralitatea de care are mare lipsa națiunea magiara , etc. etc. Uitasemu, ca Escel. Sea com. in cuventarea de deschidere, petrunsu de semtire intre altele au disu „ca de cumva conformu debiteloru sele poteri au pututu sa fee recompensatiune raligiului seu — astadi inse este ocasiunea, cându este fericitu a lua cea mai mare recompensatiune ! După finirea cuventului acestuia au luata cuventulu unuiu dintre profesorii noi veniți, precum ni se spune Imreb Sándor, carele in numele * Intârdiatu. Red.