Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-11-08 / nr. 90
dieces’a Aradului triumfalu „moralei“ si alu „logicei „contr’a greleloru abusuri“. — Inse sa nu ne abatemu dela tem’a ce ne-amu propusu cu asta ocasiune, ci lasându fiacarui liber’a voia de a grai, sa ne pronunciama in scurtu fatia de adolu celu inseminatu ce ne stă înainte, chiaru si cu periculumu, de a nu face pre voi’a, celui ce „are trei milióne de români la spatele sele.“ Deputații, cari voru constituti sinodulu electivu, au de a alege după convicțiunea] sî conscienti’a loru, ei nu suntu legați de arbitriulu despoticu alu marelui dictatoru dela „Albin’a“, ci numai de binele generalu alu diecesei. Cine e demnu de aceea dignitate sî insusesce calitățile recerute, acel’a sa se alega, acel’a sa se chieme la scaunulu veduvitu ou pastoriu. Positiunea, care o are clerulu nostru in viéti’a nostra nationale, e însemnata si de aceea individulu, in care se va pune încrederea, trebuie sa posiéda pre lângă insusirile canonice inca si alte calități amesuratu recerintieloru tempului nostru. Confessionalitatea la noi e indentica cu nationalitatea si de acea unu dignitariu inaltu bisericescu in viéti’a nóstra constitutionale numai atunci va corespunde chiemarei sele celei grele, déca va împreuna cu insusirile sele spirituali si sentiemente curatii nationali. Acsiom’a, dupa carea clerulu are sa fia a cincea rata la caru in viéti’a nóstra politico-nationale, e o acsioma gresita si nepracticabila la noi. Clerulu nostru, desi nu are de a conduce directu causa politica, elu totusi remâne unu factoru insemnatu in luptele nóstre politice natiunali, pentru ca astfel nu e situatiunea nóstra politica. Dreptu aceea noi avemu sa fimu cu deosebita luare aminte cându voimu sî avemu sa ne alegemu capii nostri bisericesci, sa cautamu persónele cele mai apte, sa nu ne preocupe interese particularistice sau politico — demagocice, pentru ca noi avemu sa alegemu pre unu ataro storiu care „sî pune sufletulu pentru barbati de papile sele“ sî care pre cale legale va lua sub scutulu seu pre credincioșii incredintiali sî carele nu va fi instrumetu orbu nice iu manile contrariloru noștri politici, dara nici cu manile legate in servitiulu unoru obraisti fanatici, cari nu suntu iu chiaru nice cu tine, cu atâtu mai putiemu cu caus a cea grea, pre carea vreau se o representeze esclusivu O matura precugetare, libera de ori-ce afectiune si influintia va duce pre frații deputați alegatori din veduvit’a diecesa la omulu celu chiamatu Ia inalt’a dignitate bisericésca sî i va scuti de tristulu resultatu, ce aduce particularismulu si patim’a. Speramu, ca alegerea ne va justifică asceptarea nóstra, sî ca vorau vede pre scaunulu episcopescu din dieces’a Aradului pre bărbatule, pre care nu interesulu orbu alu omeniloru, ci insusirile ei meritulu seu ’Iu voru rădică la inalt’a trepta episcopésca. Asta sa fia ! ”. Revista. De une dile reproduse ramu unu articulu objectivu privitoriu la alegerea fistória de Episcopu pentru diec s’a Aradului, după „Lumin’a.* De atunci s’au mai sporitu articulii ce se ocupa cu cestiunea acest’a s’ adeca • „Albin’n dumineca are de trei articuli de odata. Unulu alu redactiunei, care combate alegerea Archimandritului I M. Romanu cu tóta art’a dialecticei sofistice dicendu ca e sî bunu dara si reu de episcopu sî ca déca se va alege odata biseric’a nu mai are a dice nimic’a iu alesele si crestinii ei in cele politice. Altulu cu o titula bombastica subscrisa de unu diecesanu din Caransebesiu, scrisa inse de una aradanu pré cunoscutu ca colonele „Albinei“, in Aradu. In acést’a este quasi o polemi’a cu „Reform“ din Pest’a. Ascuti siulu acestei langi „inseraie“, carea combate ce n’au disu nimenea inse e indreptatu asupr’a aceluiași Archimandritu din Ungari’a. Alu treilea este din Transilvani’a in realitate, care desî promite ca nu va recomendă pre nimenea descrie din liru iu perulele referințele P. Protopresbiteru I. Melianu sî in fine afla ca acest’a oru fi celu corespundietoriu pentru scaonulu veduvitu alu episcopiei aradane. Stilulu fiiudu omulu amu pote si spune ca de cine e scrisu, déca nu aru fi lucru pré delicatu sî genantu tocmai pentru scriitoriulu séu unulu din candidați. Obiectivitatea lipsesce in toti trei articulii. Este apoi alu patrulea articulu in „Federaliuea“ da dumineca, dela unu membra sinodale, carele se vede ca nu încape de „Tel. Romanu“, din ce causa ne vede ca scie numai autorulu articolului. Acesta ne spune ca sunta doi candidați la fiitóri’a alegere. 344 Sabiiu, 19 Octomvre 1873. Dîoariulu „Alb’n’a“ in nr. 79. 1873 raportandu in rubric’a „Burs’a de Vien’a* despre decăderea colosale a efecteloru de presiu — face imputare consistoriului archid. gr. or. din Sabiu, ca togm’a in tempulu acest’a a cumperatu de 100,000 fl. obligațiuni urbariali, — dandu svalulu negativu, ca banii fonduriloru nóstre bis. sa nu se inchida in asemenea hartiii etc. Purcederea consistoriului in afacerea acest’a este cu atâtu mai corecta, câtu astă este conformată intentiuniloru donatoriului fericitului Archiereu Andreiu Baronu de Siagun ’a , — conformată § 135 stat. org. sî a conduseloru sinodali si in urma conformată acelei esperienle vechie, ca elocarea baniloru la statu, pentru care garanteza sub ori-ce impregiurare patri’a intrega, mai sigura este, decâtu la persóne si reuniuni private, care mai multu suntu espuse unei eventuali derute. Priviți numai la unele reuniuni financiari private din Vien’a si Pest’a ! Interesulu publicu cere, că acesta informatiune sa se publice sî in „Albin’a”. Vantu este Archimandritulu Mironu Romanu, despre care spune multe bune si favorabile si ca aru fi corespund ietoriu pentru demnitatea episcopésca, dar adice ca are si pârli debile, pre cari „Albin’a“ le numesce slăbiciuni sî abusuri; suntu altii féra cari dîeu ca se temu de densulu in cele politico - nationali sî ca nu va sa se ajunga cu competinti’a din convenția sî sidocia*). Aro are inseculale aceste 10—15 voturi sigure. Alu doilea candidatu este P. I. Mețianu protopresbiterulu Branului din Transilvania. „Densulu, dice autorulu, după aspectele de până acum in poterea „pactului“ dela Salona pole contă vreo 20—25 voturi ale aderiitiloru deputați legali prin pactulu cunoscutu, carii la locuri competinti (?) s’au informatu“ despre cualitatile densului. I afla si densului scăderea, ca a colindatu de câte-va ori prin Pest’a la Lonyay ca gratioriu alu activistiloru (?) si ca are copiii etc. cu tóte ca de alta parte se scie ca are averea sea propria. Vre-o 25 deputați sinodali aru fi inca neresoluti. Astă arustă lucrurile pre la Aradu in ajunulu alegerei ce trebuie sa aiba locu duminec’a fiitória. » Din totu articululu este interesanta descoperirea ce ni o face autorulu despre unu pacta facutu in Sabiiu, prin care s’au legatu unii intre sine, desiguru cum se imparta scaunele episcopesei, respective archiepiscopescu, se inttelege, ca déca sta unu astfeiiu de pactu cu eluderea dispusesiuniloru „statutului organicu“ sî a canoneloru bisericei nóstre. Pare ca nu ne vine a crede ca aru poté es’ste o astfellu de conjuratiune îndreptată asupr’a institutiuniloru bisericei nóstre sî inca compusa de umeni, cari asurbiescu lumea ca „moralV“, „logic’a“ sî „legalitatea“ cea mai scrupulosa. Eră sî mai interesant, déca ni se spunea in articulu cându s’a făcutu pactulu, câți ani are sa dureze si pana unde se estinde, nu cumva fî asupr’a altora posturi mai mici decâtu cele ale Arciereiloru nostri. Deocamdata inse ii multiuminti autorului si pentru acesta nedefinita descoperire, pentru ca este de ajunsu spre a ne deschide ochii sa vedemu cum se impartu vestmintele si se arunca sorti intr’ascunsu asupr’a camesiei, adeca a bisericei lui Crisu. Conchidemu, ca déca cum va esista pactulu, după cum ni spune deputatulu sinodalu aradanu in „Federatiune, amu facutu bine ca amu facutu noi cesti dela „Tel. Rom.“ in ceea ce privesce alegerea de Episcopu pentru dieces’a Aradului, caci ori câte canone si legi bisericesci amu fi citatu, amu fi remasu înaintea pactului iiusorie sî celu multuni amu fi atrasu o noua ura a pactistiloru, facendu-i de nou sa racoasca ca le turburamu ap’a, ceea ce altcum chiaru si descoperitoriulu in articululu seu o face. Ori sa se aplice si aici ducerea latina: Mundus vuit decipiergo ..................? Dieta Ungariei, Pest’a 12 Novembre nou. Prasiedintele Bittó deschide siedinii’a casei representantiloru la 10 ore. Pre fotoliurire ministeriali se afla : Pauler, Szende, Trefort si Tisza. Cá notari fungéza : Szeniczey, Széli, Huszar, sí Beőlhy. Protocolulu siedinliei premerse se autentica. Pressedintele anuncie, ca allegaturu Ioane Vidacs a moritu si ca astadi dopa amedi se va petrece la odichn’a eterna. Cas'a dă espressiune protocolara condolentiei sele. Intre incursele anunciate de presedinte se afli si o adresa a dietei croate, in carea se arata camerei, ca dieta in urm’a retragerei lui Ferdinando Inkey a alesu pre contele Ladislau Pejacevici de membru ala casei de sinn si in urm’a abdicerei contelui Stefanu Erdödy pre deputatulu Franciscu Kviring de membru alu casei representantiloru. Cesta din urma si-a si presentatu mandatulu seu. Acesta împreuna cu protocolulu de alegere, pre care l’a presentatu Georgiu Horvath alesu in Kecskemet, s’a transpusa comissiunei verificatóae stabile. Petitiunile intrate la presida si cele presentate de Iosifu Madarasz Adamu Lazaru si Franciscu Bekesi se predau comissiunei petitionarie. Alesandru Nicolici face urmatorea propunere : După ce in pimotele b) si e) ale §-lui 40 articululu de lege XXI din 1863 (legea pentru scóterea contrbutiunei) e olanulu, ca uneltele trebuindue la agronomia nu se polu sud pentru acoperirea detoriei de contrbutione, după ce sementi’a e celu mai trebuinciosu si mai însemnata medilocu pentru semenatura si după ce prin detragerea sementiei nu numai singuratecii, ci si tier’a la alu cârci capitala apartiene sementi’a, s'aru păgubi ; după ce in urma camera e chiemata de a interpretă autentica legile tierei, dens’a sa se pronuncia prin conclusii, ca sub medilócele necesarie la agronomia însemnate in punctele b) sî e) aler 40 art. de lege XXI din 1868 si scose de sub pemporatiune sî esecutiune sa se intielega si sementi’a. Acesta propunere va ajunge in siedintr’a cea mai de aprope la pertractare. Ministrulu pentru aperarea tierei Bela Szende presenta urmatórele proiecte de legi : despre înmulțirea batalioniloru de honvedi necesitată prin provincialisarea confiniului militariu ; despre o noua stabilire a contingentului militarii] ce cade pre tierile corónei ungarie, necesaria in urm’a provincialisarei confiniului militariu ; despre aprobarea contingentului de trupe la linia sî la reserva pro 1874 j sî despre creditulu decursivu pentru portarea superplusului, care se platesce in anulu 1873—74 cu tacse de arenda pentru spitalele transilvănene. Proiectele de legi se voru pune sub pressa si se voru imparti intre deputați. Colomanu Szeli presentéza raportulu comissiunei centrale asupr’a proiectului de lege privitoriu la revisiunea complanarei croate. Raportulu se va tipări si se va pune la ordinea dilei in sredinii’a ce se va tiene Sambela. Prin abducerea lui Ghiczy a devenitu in vacantia sî loculu unui membru in comissiunea esrona pentru cercetarea naturei juridice a fonduriloru bisericesci si a fundatiuniloru. Acesta locuinta se va ocupă Sambeta prin alegere. După acestea cas’a trece la ordinea dilei sî incepe alegerea unui membru alu comissiunei financiar'. Dreptu sî centrulu stânga voteza pentru Paulu Moritiu. Resultatulu alegerei se va face cunoscutu in siedinii’a ce se retiene Sambata. La ordinea dilei stau pentru acést’a siedintta : Proiectulu de lege despre revisiunea complanarei croate, moțiunea de a stadi a lui Niculici referitoria la interpretatiunea articolului de lege XXI din 1868, alegerea unui membru pentru cercetarea naturei juridice a fonduriloru bisericesci si a fundatiuniloru. Mâne voru delibera secțiunile proiectulu de lege despre mesurarea catastrale. După siedinli’a de Sambata voru delibera secțiunile proiectulu de lege despre catastrulu dârei de pamento. Siedinli’a se încheia la 11 ore 50 minute. In compoturile finali pro 1872 figuredia urmatórele cifre principali in bilantiulu casseloru veniteloru si averei . Bilantiulu caseloru dau intrare: 547,181,533 fl. erogate 555,541,251 fl. restulu cosseloru la inceputu : 46,300,781 fl. In urma : 37,941,064 fl. Erogate preliminare : 237,459,959. Erogate afara de preliminariu : 38,447,479 fl anticipatiuni 124,410,590 fl. bani străini 147,311,902 fl. posturile curente: 7,411,320 fl. Tóte erogatele : 555,541,251 fl. Ce se tiene de bilantiulu intratelorui, pre anula 1872, eră sum’a intrateloru 275,138,621 fl. sî a erogateloru 298,713,36 fl. Din aceste posturi au a se substrage : a) restantie de la casse sî pretensiuni active, cari nu se tieau de venitele sî erogatele anului curente, sî anume venite 33,191,476 fl. erogate , 39,800,263 fl. b) din administratiune sî din inveslisiunile averei de statu nemiscatória venite *) Ast’a din urma o dîce si redactiunea „Albinei.“ R.