Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-01-16 / nr. 5
Telegrafulu ese de dóue ori pre septemana:» Duminec’a si Jui’a. — Prenumeratuimea sei face in Sabiîn la espeditur’a foiei, pre afara lui c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate efiica espeditului. Pretium prenumera 1 tiuitei pentru Sabiiti este pre anu 7 îl. v. a. 1 ear pre o jumetate de anm 3 fl. 50. Pen . H’r. 5. ANULU XXIII. Săbii» i» 10128 ianuarin. 1875. tra celelalte parti ale Transilvaniei sî pentru provinciele din Monarchia pre Simunu 8 11.iara pre o jumetate de anu 4 1. v. a. Prentru prunc. si tieri streine pre anu 12 ‘/s arm 6 fi. Inseratele se platescu pentru intai’a ora cu 7 er. siculu, pentru a doua ora cu 5 ‘. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3% cr. v. a. Sabiiu 15 ianuariu. Astadi s’a inceputu desbaterea bugetului in cas’a deputatiloru din Budapest’a. Pregătirile pentru desbaterea acest’a suntu mari in amendoue taberile dietei, in cea a deakistiloru precum si in cea a uiszaistiloru, sau mai bine in cea a guvernului si a opusetimei. Fracțiunile celelalte, se vede din câte cetimu in dinartele din capitala, voru fi parte absorbite in aceste doue tabere. O desbatere seriosa a bugetului tierei nu aru fi nicidecum ceva lucru etraviu. Aci se trateza de pungile tuturoru cetatieniloru, carii au de a purta greutățile tierei. Mai departe se trateza de pungile acelora cetatieni, cari după majoritatea numerica, nici in ani normali nu se bucura de venituri mari, caci tiér a e mai cu sema o tiéra de agricultura, cu atâta mai putinu in ani de seceta si de alte calamitati elementari. A intrebuintia dietta dara tóte mesurile spre a egalisa după putintia erogatiunile tierei cu veniturile nu este alt’a decâtu ceva forte naturalu. Pregătirile cele mari inse pare ca nu suntu numai pentru de amanturitor’a de deficitele cele formidabile, ele dorere, pare din purtarea multora deputați ca au altu scopu. De o parte ne vine a dice ca este vorb’a ca puterea guvernarei sa nu scape din mâna, de ceealalta parte este ca puterea guvernarei sa incapa in mâna ; este póte ceea ce romanulu forte semnificativu o cuprinde in cuvintele : sculate sa fiedu eu. Unu feliu de preludiu a fostu Dumineca in conferinti’a partidei dealtiste cându partid’a a desbatutu mai înainte in sinulu ei bugetulu. Ocasiunea acést’a a reversatu lumina asupr’a situatiunei in obiectulu desbaterei bugetului. Diversitatea de opiniuni in sinulu partidei vntaresce, ca fracțiunile seniyeiste, goroviste si longayiste totu nu suntu asta de absorbite de grosulu partidei incâtu acest’a sa puta vota după plăcu orisice. Din contra ele se afla in procesulu emanciparei de partid’a mama, si astepta numai ocasiunea spre a-si incerca puterile ca pre lângă totale separate sa devină magnetulu, in giuruiu carui sa se cristaliseze unu numeru mare de deputați din alte fracțiuni si din alte partide. Este numai întrebare ca crede vre o fracțiune ca a sositu tempulu oportunu de a procede asta? Se zice ca e forte problematica situatiunea partidei dealtiste cu deosebire pentru ca tata purtarea lui Sennyey de dumineca demnstreza ca elu cauta modalitatea unei decblarari de resbelu partidei sele de până acum. Déca va esi numai fracțiunea lui din grosulu partidei inca nu e periculo, pentru ca atâti deputați câți duce elu de alta parte aducu sasii noștri din Transilvania, cari in zilele din urma s’au facutu forte intimi cu ministrulu presiedinte si póte chiaru si croații cari inca cocheteza cu acelasi ministru de mai multe dile. Despre celelalte fracțiuni nu credeau ca se voru deslipi de partida, ci se voru realia umeru la umeru ca sa treca preste pericululu ce le amenintia din partea opusetiunei. Yomu vede acum câtu de curendu ce direcțiune va lua desbaterea si vomu vede si finitulu ei. Amu dori inse sa vedemu facendu-se aceea ce e mai usuratoriu pentru cei ce contribuie. In afacerea regulamentului pentru armata de honvedi, după cum afla „P. N.“ se tiemu desbateri in fiacare de sub presidiulu Majestatiei Sele a Regelui, si sa spereza ca acesta afacere se va resolve inca până va fi Majestatea Sea in Budapest’a. Obiectulu desbateriloru in siedinti’a consiliului ministeriale din 21 i. c. a fostu modulu, in care s’aru potea imbunatati referintiele de creditu provinciale. S’a consultatu, ca lips’a de bani in unele trenuturi ale tierei e atâtu de mare, incâtu este necesariu ajutoriulu si interventiunea statului. Interventiunea, după cum o proiecteza regimulu, consta in urmatórele: o parte din hartiile de pretiu ce se afla in posessiunea statului sa se converteze in chartiii p ignorative si scóterea ce aru resulta din bombardarea acelora — deocamdata 1.500.000 fl. — sa se puna la dispositiunea acelora tenuturi, in cari este mai simtita lipsa de bani. Acestu ajutoriu apoi sa se imparta in sume sub 100 fl. in forma de imprumutu pre tempu scurtu. O parte dintre deputații sasesci a fostu primita, după cum ne spune „P. N.“ la 22 1. c. de catra ministrulu presiedinte Bittó, cu care ocasiune s’au discutata regularea relatiuniloru din fundulu regescu. Conscriptiunea alegatoriloru se afla in tota Transilvania in celu mai bunu cursu, pre cându in Ungari’a, după cum afirma „Pester Lloyd“, unele comitate opositiunale nici n’a inceputu lucrarea. La conscriptiune se ivescu aparintie, cari intre sine suntu deplinu asemene construite, ori s’a facutu conscriptiunea in Sabiiu, in Budapest’a séu in comitatulu Borsiodu. Asta se arata preste totu o micsiorare batatorie la ochi a numerului alegatoriloru. In comparare cu conscriptiunea din 1872 a trebuitu sa se micsioreze numerulu sibienilor celor indreptatiti de a alege cu 1/4. In comitatulu Borsiodu micsiorarea se urca la 40 percente. Foile din Pest’a ascriu acést’a reducere a numerului celoru indreptatiti de alegere nevirtutiei patriotice, de a nu plati darea. Acestu motivu pate sa fia in multe cazuri nimeritu, dara valóre comuna nu are. De exemplu sibienii ’si platescu punctualu darea loru precum ministru de financie de odinióra Longay a datu acestu testimoniu la toti sasii, si acolo unde se simte neputintia de platire, ingrigiesce esecutorulu de dare pentru platirea dariloru. Adeveratulu motivu alu micsiorarei numerului de alegatori atatu in Sabiiu câtu si in alte parti suntu decisiunile cele restringatorie ale nouei legi electorale. Din contra cercurile de alegere formate de nobilime, precum in Secuime, Hunedor’a si in alte comitate ’si representi contingentulu intregu, precandu clas’a cetatienimei si a tieraniloru nenobili va pasi înaintea urnei de alegere cu fire rărite. Conflictulu turco-montenegri nu s’a aplanatu. Part’a a abolisu dela pretensiunea sea, ca locuitorii culpabili din Montenegru sa se prede unei judecătorii turcesci si prin acest’a s’a nimicitu adeverat’a pedeca a complanarii pacinice a afacerei dela Podgoriti’a. Aduce-va acést’a schimbare a constelatiunei caderea marelui veziru cu sine sau ba, acest’a este unu lucru deocamdata indiferenta, desi nu se póte nega de alta parte, ca unu barbatu de statu, care a adusu de repetite ori Part’a intr’o stare critica, abia póte ocupa cu succesu postulu însemnata de viziru. Acest’alăture a lucrului este facia de afacerea complanata dela Podgoriti’a de unu interest secundariu ; in fine positiunea unui ministru in Constantinopolu mai totudeun’a se póte sgudui si de aceea nu trebuie sa conlucre mai multe influinteie puternice, cu lungulu siru de ministri ce au cadiutu in tempulu din urma sa se inmultiésca inca cu unu barbatu care a meritata cu totu dreptulu acést’a sarte. De insemnatate este pre lângă faptulu, ca conflictulu se aplaneza intr’unu modu pacificu, si aparinti’a, ca acestu resultatu avemu sa lu multiumimu conlucrarei unanime a celoru trei puteri dela Nordu. Privindu la desvoltarea mai departe a relatiuniloru in orientu astadi putemu dice, ca alianti’a de pace a celoru trei puteri s’au confirmatu intr’unu momenta criticu. Aici afiamu o liniscire mare nu numai in privinti’a sustienerei stariloru actuali in orienta, ci si relativu la consolidarea relatiuniloru intre puterile europene in genere si astfeliu si cu privire la conservarea pacei europene. De aici se vede, ca conducatoriulu afaceriloru nóstre esterne, contele Andrassy, a intielesu chiar udice „P. NL“, rolulu Austro-Ungariei in orienta si lu aduce la valore cu norocu si desteritate. — Din Belgradu se anuntia, ca cele patru puteri influintieza in modulu celu mai presionatoriu la Cetinje. Pericululu de resbelu s’a mic si oratu tare. Séra din Constantinopole se anuntta ca partid a de pace este tare puternica si caderea marelui veziru este probabila. Marile puteri europene au spriginitu in Constantinopolu propunerea principelui din Muntenegru, ca una delegata din partea Turciei sa asisteze in Cetinje la condemnarea celoru ce au ucisu soldati turcesci ; se astepta, cu Part’a sa primésca acést’a propunere. Austri’a si Russi’a au dechlaratu principelui de Muntenegru, ca Muntenegrenii dechiarandu resbelu Turciei lu voru portă pre cont’a si cu pericululu lora. Unele scrii din Berlinu sustienu, ca ministrulu financieloru Camphausen se va retrage din ministeriu după închiderea dietei. Diet’a Germaniei a primita proiectata despre landsturm, avendu in vedere, ca viéti’a germaniloru este greu periclitata. Carlistii după o solie sosita din Hendaye la 21 c.au ocupatu cu asaltu Grannders, au comisu atrocitati, escortandu pre membrii ce se tienu de Ayuntamientos si sperandu ca si voru veni republicanii intr’ajutoriu voiescu sa intre in Barcelona. Despre stadiulu in care se afla conventiunea cu Romani’a afiamu urmatóarele : Fatia cu împărtășirile mai prospete a unora douare se póte asigură contrariulu, deore-ce desbaterile, ce curgu in Vien’a cu agentulu României Costaforu in afacerea conventiunei cu Romani’a, iau dimensiunile cele mai favoritare. Siefulu departamentului politicii de comerciu alu ministeriului comuniut de esterne, consiliariulu de curte, Schwegel, se afla de mai de multe dile in Viena, unde va remane până cându se voru resolve mai multe întrebări subversante, intre cari mai importante suntu conventiunea cu Romani’a si afacerea liniei ferate. Carlistii amenintia la casulu candu se va bombarda Zaranzulu, pre germani si pre capitanulu Zeppelin cu fapte de violentia. Guvernulu se teme sa purceda contr’a Zaranzului Diet’a Ungariei. Budapesta in 19 ianuariu 1875. După deschiderea csedintiei camerei representative si autenticarea protocolului din si« dinti’a trecuta anuncie pressedintele petitiunea comitatului Zipsianu pentru colonisarea maghiariloru din Bucovin’a,care se trece la comissiunea petitionari a. Ios. Madarasz indrepta catra guvernu o interpelatiune in afacerea regularei bancei. Oratorulu nu se póte impaca cu motivarea ce o a desfassuratu Móricz in interpelatiunea sea ce atinge banc’a. Dela complanare cu banc’a nationale austriaca oratorulu nu póte sa aștepte nici unu bine si argumenteza, ca este o părere si nestiintia gresita a delatură antipatiere ce esista in tiera fatia de banc’a natiunale din Austri’a. Interpelatiunea sea e acest’a : „Considerandu, ca vieti’a, desvoltarea, precum si nimicirea agriculturei si comerciului si prin urmare a intregei economii nationali din tiéra este espusa capritiului unui institutu esternu, bancei nationale austriace, intru câta Ungari’a până astazi nu are o banca de bilete independenta, pre candu tiér’a intrega fara distingere de partida cere imperativa sa se infiintieze o atare banca, intrebaire ministrulu presiedinte si prin trensulu pre intregu ministeriulu . Are guvernulu de cugeta sa incepa in interesulu infiintiarei unei bance de bilete independente pentrarile necesarie si sa substena catu mai curendu, inca in sessiunea acésta, unu proiecta de lege in privinti’a acest’a, că asta feliu sa se realiseze vointi’a unanima a natiunei ? Interpelatiunea se preda ministrului presiedinte. După ce se dispune tipărirea unoru raporturi comissionali, cari au sa vina la desbatere înainte de a se începe bugetulu, urmeza ca primulu objectu la ordinea dîsei desbaterea raportului comissiunei economice despre bugetulu casei pre lun’a lui ianuariu. Ios. Madaracz primesce mimai