Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-02-23 / nr. 16
Telegrafii lese de dóue ori pre septemana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei, pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate coutra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. ear pre o jumatate de anu 3 fl. 50. Pentr. 1«. ANUULU XXIII. abiiu in 23 Februariu (7 Mart.) 1875. tru celelalte pfirti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarhia pre anu anu 8 fl.iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 ‘/2 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intai'a ora cu 7 or. siculu, pentru a dou’a ora cu 5 '. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. Sabiiu 22 Februariu. întrebarea cea mai de aprópe aru fi, după schimbările urmate in Budapesta, ca intru câtu s’a schimbatu si situatiunea nóstra politica ? întrebarea este forte usioru pusa. Ea dovedesce, acum cu totudéun’a, ca intrebarile se făcu cu multu mai usioru de cum se potu da si respunsurile la densele. Resfoindu diurnalele unguresci cu deamenuntulu si cu atentiune, dâmu preste semnificativ’a impregiurare, ca e forte multa indoiala intr’ensele. Multe dintr’ensele dicu: „sa asteptamu faptele ministeriului celui nou“ si numai putiene, cele din stâng’a, se predau optimismului, prin care viitoriulu se depinge cu colori aurie, cu colori, cari déca nu se voru pali, aru fi identice cu fericirea cea mai perfecta, ce aru ave sa urmeze de aci înainte pentru poporele Ungariei. După ceste din urma n’amu avè acum decâtu sa iubirumu, sa damu espressiune bucuriei, ca amu intratu in er’a de auru si ca de aci incolo au sa se netediasca tóte încrețiturile de pre frunțile tuturoru barbatiloru politici. Marturisimu, ca nu aru fi nimenea mai aplecatu ca noi a intra in corulu celoru incantati de bucuri’a prefaceriloru, candu amu ave séu nu s’aru pute da convingerea ca s’au secatu tóte isvórele de ingrijire si ca acum au sa curgă bunatatile popóreloru Ungariei din cornulu abundantiei, fara de intrerumpere. Ba noi amu sei sa fimu si mai modesti. Amu fi multiumiti, déca amu vedé, ca se deschidu orecari prospecte macaru pentru ameliorarea sortiei nóstre nationali. Sa nu precipitamu lucrurile. Sa ne diemu si noi: „sa asteptamu faptele si ale ministeriului celui nou si ale constelatiunei celei noue din Budapest’ a.“ Sa asteptamu sa vedemu „partid’a cea liberale“ ce s’a constituitu in septamân’a acest’a, fi va mai largitiósa decâtu avar’a sea antecesore, carea a totu promisu până ce prin legile posteriori ni-a luatu ce ni-a fostu datu prin cele anteriori. Speranti’a este o virtute mai multu decâtu cetatienésca. Ea da de multe ori anticipatiuni de consolatiune din sumele cu cari ne remane pentru totudeun’a datoria. Cându inse cetatienii traiescu numai din faramituri de sperantie anticipate, ei nu potu ajunge la o avuția solida politica, din carea se desfaca prisose pentru timpuri, in cari, pre lângă bratie si bani, li se cere si puterea inteligintiei si a culturei. N’amu voi nicidecum sa coloramu asta de posomoritu prospectele din viitoriu. Dara noi cunoscemu deja unu cantecu, care ni s’a cantatu in multe variatiuni până acum si care lu audirumu si in dilele aceste si ni e téma, ca in alta varianta lu romu audi iérasi, mâne poimâne, spre a ne alunga tóte sperantiele si a le trece pre tóte in regiunile ilusiuniloru. Ni se va spune adeca iérasi, ca in Franci’a, Germani’a si in Angli’a pate si in Russi’a si Uniunea nordamericana inca suntu mai multe nationalitati, dara consecuinti’a logica acolo a adusu cu sine, ca minoritățile din tierile acele sa ceda majoritatei in ceea ce privesce limb’a si funcțiunile statului si prin urmare, ca ce este acolo logica sau consecuintia logica trebuie sa fia si la noi acasa. Sa tacemu de legislativa, carea de altmintrea nu aru pute da baremu traduceri autentice despre legi; justiti’a, administratiunea, se va dice, ca si până acum, ca trebuie sa fia numai si numai in limb’a statului, ca si cum limb’a statului, aru fi numai pentru statu, dara nu pentru cetatienii cari au sa se folosesca de justitia si de administratiune. Si déca va cuteza cine va a indigna la referintiele populatiuniloru din statulu nostru si va voi sa deducă alta consecuintia logica, atunci i se va areta usi’a si va fi stigmatisata de agitatoriu contr’a intregitatiei statului. Daca asemenarile atinse nu voru fi eschise dintre possibilitatile erei celei noue, respunsulu la intrebarea din fruntea acestoru sire este data. Program’a regimului celui nou póte fi inca odata asta de pompasa, ea nu va înduplecă pre nationalitatile nemagiare la imnele intonate in o parte a diurnalisticei unguresci, caci situatiunea fatia cu densele romane un’a si aceeași, ca si până acum. Periodulu legislativu de acum este scurtu. Elu se va termină fara de a se puteaduce din partea ministeriului celui nou proiecte noue, cari sa schimbe pusetiunea deja creata de supusetiunile de mai susu. Ne aru multi ami deocamdată inse si décad.e. legea nationalitatiloru s’aru aplică mai acomodatu impregiurariloru date de natur’a lucrului, de referintiele populatiuniloru. Vomu vedé. „Diu’a buna se cunosce de diminetia“, dice românulu, si déca in adeveru se va cunosce de buna, vomu spera si mai departe in periodulu legislativei viitórie. Până un’a alt’a sa mai speramu dara, inse lucrându cu sperantiele sa se si realiseze odata ! In fruntea diurnalului oficiale si după densulu in multe foi de ser’a si de dimineti’a, oficiase si neoficiase, s’au vechiutu biletele de mâna ale Majestatiei Sele, prin cari se demissioneza foștii ministri si prin cari se denumescu noii ministri. Din cuprinsulu bileteloru pentru cei demissiunati se vede mai multu decâtu este usu incosuri de aceste. Monarhulu nu se arata numai ca supremulu si preinaltulu indeplinitoriu a unei îndatoriri constitutionale, ci si simte situatiunea si simtiementulu acest’a transpare mai multu sau mai putiemu din tóte biletele. Pressedintele fostului cabinetu Bitta si fostulu ministru de justia Pauler, suntu, cu ocasiunea acést’a, distinsi cu decoratiunea crucei celei mari a ordinelui Leopoldini, fara tacla. Intempinarea ce a avutu ministeriulu Wentheim-Tisza indata la ivirea lui este de asta, incâtu, déca nu va fi adusu cabinetulu insusi o dosa buna de curagiu, dieu, din intempinăre nu lu va capeta. înainte de tóte foile dealtiste suntu forte reservate fatia cu ministeriulu celu nou. In colonele acestoru foi re suna din tóte partile : „sa asteptamu sa vedemu faptele ministriloru.“ De totu descuragatoria pentru cabinetulu celu nou e atitudinea pressei nemtiesci din Cislaitani’a Sa adunamu unu buchetu mititelu din foile cislaitane si indata ne vomu convinge despre rosele care au inceputu sa infloresca pentru noulu cabinetu dincolo de Lait’a; „N. fr. Presse“ la boteza dicendul: „ministeriulu nulitatiloru“ ; face inse o esceptiune cu Tisza, dela care se astepta nimicirea pactului intre Ungari’a si Austri’a; „Presse“ si „Vorst Zig“ sustienu ca regimu si parlamentu (in Ungari’a) se voru insui a câstiga folose noue din referintiele cu Austri’a. „Presse“ dice mai departe, ca miniștrii, scotindu afara preszeli, suntu numai diletanți in celu mai nefavorabile intielesu alu cuventului. „Fremdenblatt“ dice despre cabinetu, ca este creatiunea perpressitatiei. După „Tagblatt“ din Viena, prin denumirea cabinetului celui nou, isolarea Ungariei de Cislaitania si de ministeriulu comunu este fapta împlinita. „Morgenpost“ si „Deutsche Zug“ prorocescu viatia scurta cabinetului. „Neues Blatt“ fu debiara de nascutu mortu. Uniculu diurnalu, „N. Fremdenblatt“ este satisfacutu de fusiunea partideloru in Ungari’a. Partid’a din centrulu stângu sau a lui Tisza, este dreptu, ca are cele mai bune sperantie si intempina si cu cea mai mare încredere si incuragiare pre noulu cabinetu. Mercuri pre la 5 ore de catra séra a evenitu, séu după cum mai dîcemu, s’a intemplatu ceva forte remarcabile in Budapest’a. Dóue numiri oficióse voru dispare si din raporturile nóstre si din cele ale multoru altoru diurnale, pentru ca nu mai exista, celu putieru, oficiosu nu, substratulu pentru densele. „Partid’a lui Deák“ sau „Deakisti“, partid’a lui Tisza“ sau „Tiszaisti“ se dicea si se cetea adeseori. Cine pute ceti unu articulu de diurnale până la alu treilea siru si sa nu fia cetitu de vr’o câte-va ori acele numiri ? De aci incolo aceste se voru ceti numai din bunavointt’a redactoriloru, pentru ca la datulu de mai susu aceste doue partide au incetatu de a fi. Cluburile partideloru decisese inca mai denainte desfiintiarea loru si intr’unirea intrunulu comunu si botezarea celoru intr’uniti cu unu nume nou. Foștii dealtisti, după incheiarea celei de pre urma siedintie a clubului s’au dusu cu totii la „Grand hotel“, unde se aflau Tiszaistii adunați. Aci, după salutări si imbratisiuri reciproce si după presentarea regimului celui nou, se alege Gorove de pressedinte alu clubului, Varady vicepres si Jókai de notariu si se decide ca partida întrunită in clubulu acest’a sa se numesca „Partida liberale.“ Sennyey si Lonyay nu erau de fatia la întrunirea acest’a. Despre celu dintâiu se si scie positivu ca cu ai sei vr’o 30—40 va forma o partida propria, carea de si loiala, dara va fi opusa „partidei liberale“ si guvernului. Majestatea Sea Regele este de Mercuri in Vien’a. In aceeasi zi s’au redeschisu si siedinttele dietali. Ministeriulu celu nou s’a presentatu dietei si si-au propusu program’a, pre carea o vomu comunică si noi per estensum cu unu actu momentuosu politicu. Pericîiniln comunelorn nóstre rurali! Este cunoscuta acea trista impregiurare la noi in scaunulu Sabiiului, cum ca națiunea sasesca prin feliurite forme de procesu pretinde averile si pamenturile comuneloru nóstre, pre cari le-au confundatu in sume de procese, asia Universitatea sasesca asupr’a comuneloru scauneloru Salistei si Talmaciului, asia cetatea Sabiiului asupr’a comuneloru Resinari si Poplac’a. Déca inse pre calea legei nu-si ajungu scopulu acei pretendenti, apoi incli. Magistratu alu cetatiei Sabiiului, care apare in procesele legali cu representante de partida a cetatiei, pasiesce cu deregatoria politica in caus’a sea, si déca comun’a nu se supune orbesce mandatului magistratualu, celu efeptuesce prin inspectorulu seu, apoi cu organu politicu recuita si tramite esecutiune militaria asupr’a comuneloru. Asia s’au intemplatu in anulu 1872 cu comun’a Resinari, mai intr’unu tardiu cu comun’a Talmacelu, adi inse cu comun’a Poplac’a, unde s’au tramisu 2 compagnii de soldati esecutiune, cu inspectorulu in frunte, pentru ca poplacenii si-au eserciatu posessiunea loru seculara in muntele Poplacei, cu tote ca procesele intentate de catra cetatea Sabiiului pentru posessiuni pre carea legei civili suntu inca in cursu la judecătoria. Ore ce sigurantta mai póte avea vre-o comuna rurala, carea are nenorocirea sa fia cercata de câtra frații sasi pentru posessiune ? Ore ce groza si ce daune face o esecutiune militaria asupr’a unui poporu — nu scie oricine ? Ore ce simtiu de dreptate póte sa se nasca in inim’a poporului, cându vede, ca partid’a sea contraria ’si face astfeliu singura satisfactiune ? O esecutiune militaria se póte esmite acolo, unde s’au nascutu atari turburari mari, cari pericliteza ordinea si siguranti’a publica, până cându inca justiti’a nu póte ajunge a delibera pre calea legei. Cumca sa fiu fostu in Poplac’a vre-o atare turburare, nimenea pre lume, nici poplacenii insii nu au solutu si nu au auditu. Numai in „Tageblatt“ amu cetitu înainte cu vr’o câte-va saptamâni provocări, de a se pasi in atare modu asupra poplaceniloru si pentru ce ? pentru ca poplacenii si eserciaza posessiunea loru seculara, si se apera in contr’a acuseloru Sabiiului pre calea legei,si pentru ca până acii nici prin vre-o esecutiune nici prin vre-o secuestratiune judecatoresca nu s’au luatu acea posessiune dela poplaceni. Unde concede legea, a se lua dara asta posessiune cu esecutiune militară din mân’a loru ? Dara ce pericula inca face in acea abnormitate, ce esista inca numai in fundulu regiu, cându unu magistratu cu representante de partida alu cetatiei in procesulu ei, face satisfactiune aceleiași cetati ca organu politicu, si alu comuneloru rurali. „Stadt und Stuhlsmagistratu“ elu este alesu si platitu de cetate si apera interesele ei ; elu este inse si organu politicu alu scaunului si alu comuneloru rurali pre care le administreza prin senatorii lui. Deci cându vinu colisiuni intre cetate si comune, apoi se desface „ Stadt“-magistratulu de „Stuhls“-magistratu si celu dintâiu apera pre cetate, iéru celu din urma sbiciuesce pre comuna. Ieta reulu, de care amu suferitu aici de secuii, eata urmările acelei institutiuni politice alonorme privilegiate, pre carea legislatiunea Ungariei nici până aci nu o au mai delaturatu. Credemu dieu si pricepemu, pentru ce frații sasi dela „Tagblatt“ apera mortis in acestea institutiuni a Sachsenlandului. Interesulu publicu alu poporului contribuitorii inse cere cu in-