Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-08-07 / nr. 62
Telegraf iu ese de dóue ori pre flepte mana Pumineea si Joi’a. — Prenumeratiunea sei face in Sabiiu la espeditur’a fótei, pre afara lui c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anii 7 fl. v. a. I ear pre o jurietate de anm 3 fl. 50. Pentr. 62. ANULU XXIII. Sabiiu 7 19 Augusta 1875. tra celelalte patrti iile Transilvaniei si pentru provineiele din Monarclia pre ann anu 8 n.iera pre o jinetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tiera sireine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intili’a ora cu 7 er. sirulu, pentru a dou’a ora cu 6 */, cr. si pentru a trei’a repetire cu 31/, cr. v. a. Din’a nascerei Majestatiei Sele Imperatului si Regelui Francisca sosif 1. Sabiiu 6 Augustu. Adi demineti’a la 4 ore bubuituri de tunuri anunciara din’a festiva. Nu multu după aceea mărturisi de din’a acest’a music’a militaria prin stradele principale ale cetatiei. La 7 ore a estu garnisoa’a din locu si din pregiuru pre câmpulu de esercitie in tienuta campestra, unde, concentrata înaintea unui altariu provisoriu, a ascultatu servitiulu divinu seversîtu după ritulu apusenu. La 71/2 ore s’a inceputu servitiulu ddiescu in biseric’a nóstra gr. or. din cetate celebratu de PP. asesori consistoriali Z. Boiu, M. Lasaru si N. Cristea dimpreună cu Par. archidiaconu Nicol. Fratesiu. Pre la 11 consistoriulu archidiecesanu prin o deputatiune a esprimatu înaintea comandantelui generale Escel. Sele Baron, de Ringelsheim felicitările si omagiele, precum si neclatit’a alipire catra Serenissim’a dinastia si Preinabulu tronu din partea bisericei gr. or. din Transilvani’a. Escelenti’a Sea a primitu cu plăcere asecurarile, despre cari a fostu totu deun’a convinsu, si promise a le aduce la préinalt’a cunoscintia a Majestatiei Sele Imperatului si Regelui. La 2. d. m. Escel. S. dlu Comandante da in onórea dîlei prândiu in Hôtel „Neurihrer“, la care suntu invitați toti capii dicasterieloru bisericesci, civile si militarie din locu. Cu ocasiunea alegeriloru dela Sebesiu ce avura locu Luni in 4 16 Augustu se alesera in cerculu I concipientulu de advocatura A. Zag , in cerculu II B. Kallay, redactorulu dela „Kelet népe.“ Este sciutu ca in scaunulu Sebesiului românii suntu in mare majoritate, inse prin o măiestrită compusetiune si cu ajutoriulu de susu in cercului se escamota o majoritate de 40 sasi. Cu tóte aceste sebesianii nu au remasu inapoi’a mercureniloru, ba inca intr’un’a privintia sau si in trecutu. Sebesianii se deosebescu intr’atâta de mercureni, ca ei au luatu masc’a activitatiei, pre cându cei’a si-au facutu mendrele sub masc’a pasivitatiei. Numai totu asiâ iubita inteligintia (!?) nationala (?!) si vomu ajunge la alte tripartite, compilate si aprobate, de care ne va mântui numai mórtea nătiunale. Principele Milanu fu intempinatu de șerbi, la sosirea in tiera, cu mare entusiasmu ; foile serbesci (afara de cele „liberale“) purtau colorile natiunali. — Fiindu resultatulu alegeriloru pentru Scupcina pre partea conservativiloru, ministeriulu serbescu si-a datu demissiunea. In Bonn s’au intrunitu prelați gr. orieni, romani, ruși, serbi si greci, anglicani, luterani si catolici vechi (antiinfailibilisti) pentru încercarea unei uniuni confessiunale. Dlu generalu Florescu si alti oficieri români cari ’lu insotiescu, in missiunea sea de a asistă la manevrele armatei rusesci de la St. Petersburg, continua a fi, inca dela sosirea loru in capital’a imperiului, obiectulu celoru mai afectuóse atențiuni atâtu din partea imperatului, câtu si a tótei curți imperiale, si a inaltiloru demnitari ai statului. Generalului Florescu s’a atasiatu chiaru unu adjutantu alu ministrului de resbelu rusescu, si atâtu la curte câtu si in tabera, generalulu românu, fiinduca este si ministru, are pasulu asupr’a tuturoru celor’alti generali streini. Unu mare prândiu s’a datu in Parisu la Grand Hotel, de câtra agentulu României diplomaticu la Rom’a d. C. Esarcu, tuturoru membril oru italiani ai congresului internatiunalu geograficu si altoru personalități marcante din Italia ce s’au aflatu in Parisu. La acestu prândiu au luatu’ inca parte ministrulu justiției d. Lahovari, ministrulu instructiunei publice d. Maiorescu, agentulu diplomaticu alu României in Parisu cu personalulu agenției si alti români de distinctiune. La primulu toastu facutu de d. Esarcu a respunsu d. generalu Menabrea, vechiu ministru alu afaceriloru streine si presidentu alu consiliului de miniștri alu M. S. Regele Italiei, in urm’a carui’a s’au pronuntiatu mai multe discursuri de câtra d. minitru alu justiției Lahovari, d. Amiral Adam, vechiu ministru alu marinei regatului Italiei, dlu ministru alu instructiunei Maiorescu, d. Q Negri, fundatorulu si primulu presiedinte alu societatiei geografice italiane si in fine unu admirabilu discursu de catra actualulu presiedinte alu societatiei dlu Cesaru Correnti. In tóte aceste toasturi si discursuri s’a pronunciatu cu multa distinctiune si onore numele României si suveranului seu. Revista diaristica. Dintre diurnalele din Romania, „Vocea Covurluiului“ este aceea, carea cu o foia bine si cu ratiune redactata, se ocupa in doi numeri mai de aprope cu politic’a nóstra a româniloru din Austro-Ungaria. „Vocea Covurluiului“ recomanda afacerile nóstre politice atentiunei guvernului românu, pentru ca acest’a pre basea buneloru relatiuni intre sine si guvernulu austro-ung, sa intrevina la cesta din urma in favorea nóstra. După ce da espressiune mai pre larga acestei bune vointte adauge inca urmatórele : In zadaru cauta diplomatii unguri, sub firma, ca aceste mesuri suntu luate pentru a asigura integritatea regatului contr’a agitatiuniloru esterne din partea româniloru si a serbiloru. Astadi cându Romani’a a pasîtu intr’o era de moderatiune si stabilitate, cându guvernulu românu a datu probe de o inttelepta politica si plina de tactica, acele acusatiuni nu mai potu avea nici o valore. Si apoi tocmai acele mesuri esceptionale, in fatia caror’a românii, déca n’aru fi legati de acelu pamentu prin suvenirile trecutului si prin osemintele mosiloru si stramosiloru loru, aru pute recită cuvintele plebeiloru refugiați pre muntele sacru, sdruncina si amerintia esistinti’a regatului S-tului Stefanu , caci popórele ca si individii, cându suntu îndestulate in cas’a loru propria, nu alérga la vecini. Apoi diplomații unguri, cari cunoscu situatiunea Europei, si compara starea esceptionala a Ungariei cu alte tieri, trebuie sa inttelega, ca situatiunea actuala nu póte, de câtu a provocă mai curend lu sau mai târziu peirea Ungariei. Pre câtu de utopica eră ideea proclamata in 1848 de unguri „de a rumpe cu coron’a Habsburga si a proclamă Ungari’a de independenta“, totu atâta de utopica si funesta pentru ei este idei a de a estermină cu 4/1 milionre 11 milióne fia prin contopire, fia prin tocu si prin sabie ! Omenii prudenți inse nu se lasa a fi târiti de pasiuni si fantasii intr’ unu ce necunoscutu , de acea sustie nemu, ca barbatii politici ai Ungariei trebuie sa se ocupe cu seriositate si calmitate de a delatură o conflagratiune iminenta, care aru pune in pericolu regatulu Ungariei si neam amenintiă si linistea nóstra. Positiunea geografica obliga pre români si pre unguri a trai că buni amici, a com plană ori-ce diferintie mici pre teremi pacinicu. Amiciti’a acestora dóue popóre va produce multe si mari binefaceri atâtu natiunei ungare câtu si româniloru, înainte de a termină, fie ne permisu a ne pronuntiă convicțiunea nóstra si asupr’a conduitei diareloru române transcarpatine. Nu voimu a atinge câtusi de putiemu modulu cum sustiemu interesele loru natiunale fatia cu națiunea ungara ; ne marginimu a desaprobă conduit’a loru fatia cu Romani’a. Diarele transcarpatine române, diriginte de nisce barbati de-o seriositate si romanitate necontestata, făcu după noi o mare greseala, ca se amesteca in cestiuni de partide in afacerile României. Cei ce stau neintreruptu lângă cazanulu, unde se ferbe politica la noi, inca suntu adeseori in erori in aprecierile personeloru politice — si specialu asupr’a partideloru. La noi mai totudeun’a se face o positiune de portofolii ministeriale, fara nu de principiu ... si dîarele române transcarpatine, cari n’au interesa de portfoliele ministeriali dela noi, n’aru trebui nici odata sa se înroleze in opositie: forti’a loru acolo, in aperarea drepturiloru loru, va fi cu multu mai mare, déca ele voru merge cu moderatiune si nu se voru declară de oposante guvernului românu ; caci astadi forte lesne le potu strigă ungurii : „apoi voi urmați politic’a unei minorități, pre care insusi guvernulu românu o combate, cum amu putea noi ascultă plângerile vóstre ?“ R. Din Erzegovin’a. N’avemu inca sciri sigure despre stadiulu in care se afla lupt’a inversiunata dintre turci si insurgenții din Erzegovin’a. Atâtu iu se putemu afirmă, ca rescul’a se intinde totu mai tare si trage in vertegiulu seu si pre alte poporatiuni de pre insul’a balcanica, cari se tienu de semenii’a slava. S’au intemplatu si in alte locuri multe demonstratiuni contr’a autoritatiloru turcesci refusanduli-se acestora solvirea contributiuniloru, care fu ans’a insurectiunei in Brzegovin’a. „Pol. Coresp.“ ne spune, ca bar. Herbert, care conduce ambasad’a austro-ungara in Constantinopole in absenti’a ambasadorului Zichy, s’a infatistatu dilele trecute înaintea sublimei Porti si a conferitu mai multu tempu cu marele veziru Essad pasi’a si cu ministrulu de esterne, Aarifi pasi’a. După cum se vorbesce in cercurile mai intime din Constantinopole, baronulu de Herbert a relevatu in modu formalu, ca Austro-Ungari’a va observă cea mai stricta neutralitate in afacerea Brzegovinei. Noi, dice acestu organu, nu ne indoimu de visit’a aceștia, dara ni se pare lucru putieru de credintu, cându ni se spune, ca dechlaratiunile multumitorie ale unui portatoriu de afaceri suntu de a se consideră că o apromisiune de neutralitate stricta. De regula neutralitatea se observa de catva o a trei’a potere fatia de dóue poteri beligeranți, dara nu se scie, ca Austro-Ungari’a aru privi séu aru recunosce pre insurgenți de beligeranți. Austro-Ungari’a considera insurectiunea din Brzegovin’a de o afacere interna a Porției si dechlaratiunile ce se referescu la acest’a afacere voru fi corespunsu acestui punctu de vedere. Ce se atinge de împărtășirile oficiase din Constantinopole, cum ca in taberele insurgentiloru lupta corpuri formale de dalmatini, observa „P. C. “ ca o trecere directa de înarmați din Dalmati’a in Plertiegovin’a nu e usioru cu putintia, fiindu ca sentinelele austriace pazescu fruntariele cu rigore. Dalmatinii cari suntu astazi in Hertiegovin’a, mai cu sema bochezi, au trecutu acolo preste Muntenegru. Comunicatiunea intre Bocche di Cattaro si Muntenegru e libera. In tota din’a vinu muntenegrenii in Bocc’a, spre a cumperă sau vinde virtualii, si asemenea afli totu deun’a pre bochhezi înarmați in munții negri, cea ce se póte explica din comercialu loru reciprocu. Cumca intre atari impregiurari au pututu străbate vr’o câteva sute de bocchezi preste Muntenegru in Hertiegovin’a, fara de a se pute opri, e lesne de esplicatu. „Pol. Coresp.“, după o scrisore ce o primesce din Constantinopole ni spune mai departe, ca starea critica a lucruriloru in Hertiegovin’a se dovedesce prin mișcarea cea viu a pre terenulu militariu. In Top-Chane se începe montarea de baterii si in arsenalu se diregu in fug’a mare naile de resbelu. Intrega putere a turciloru in districtele corpuriloru de arme din Constantinopole, Siuml’a si Monastiru face 35,000 infanteriști, 6000 cavaleriști si trei regimente de artilerie. Chiamându-se concediații si reservistii puterea armata in trei septamâni s’aru urcă la 60,000 soldați“. După unele foi afacerea aru fi intratu in stadiulu „diplomaticii“. O impressiune plăcută făcu foile rusesci, cari se esprime asupr’a miscariloru sudu-slavice cu o fieserva demna de situatiunea cea critica. „Golos“ recunosce, ca esiste motivulu de revoltare si adeca in ticalos’a administratiune a dregatoriloru turcesci si in apesarea ce o eserciéza aristocrati’a musulmana dela tiéra. De multu, dice organulu acestia — poporatiunea acestei provincii nenorocite nu mai are altu remediu decâtu revoltarile periodice. Organele administrative domnescu in modu arbitrari afara de a fi pedepsite. La aceștia mai vine si alui doilea momentu , in Brzegovina s’a formatu o clasa de posesori de pamentu, unu feliu de aristocrația feudale, cum nu se mai afla pre airea in tienuturile musulmane. Predecesorii acestora posesori au fostu creștini si stă in fruntea poporatiunei slavice, dara sub domni’a musul-