Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)

1890-10-10 / nr. 266

X .A­q 9h A 1 A ANUL XI No. 266 ABONAMENTELE: In toată tara, pe an . . . 40 lei , pe 6 luni . .­­0 „ ,, ,, pe 3 luni . . 10 ,, p­entru streinatate pe an. . 00 „ ediția a doua MERCURI 10 OCTOMBRE 1890. Abonamentele se primesc la Administrație­­ IN BIEIPLAR10 BANI TIMPUL ) b­ ■­ Z­I­A­R COTIDIAN MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.46 •Reclame pag. III..................1.50 „ „ NI . ... 2.50 ANUNGI­URILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU LE PRIMESC . PROGRAMUL LIBERALILOR PROGRAMUL LIBERALILOR In întrunirea de Duminecă a liberalilor, d. Dim. Brătianu a declarat că «programul liberalilor este trecutul lor.» Pentru ca cetățenii să cunoască acel trecut, pe care colectiviștii își propun a-1 reinvia când vor veni la putere, reproducem aci un manifest al d-lui Dim. Bră­­tianu, apărut la 16 Noembre 1887, in care guvernul liberal este ju­decat cu deplină imparțialitate de omul pe care partidul liberal la proclamat șeful seu. Cetățeni ! Multe rele au trecut peste această țară. Am avut invaziuni străine. Regimul influențelor din afară,despotismul chiar, nimic insă nu a putut distruge se­minta de energie încolțită in pământul strămoșesc. După veacuri de suferințe și de lupte uriașe, poporul român a dobândit ca un patrimoniu sacru egalitatea și li­bertățile publice înscrise in Constitu­tiunea de la 1866. Abia au trecut insă 20 de ani de la înființarea Regimului parlamentar, și Națiunea ingenuchiată de Regimul co­lectivist din n­oți se află astă­zi nu numai sub apărarea guvernului per­sonal, dar incă sub un Regim de des­­tiíit, de venalitate, de conrupțiune, care o demoraliseaza, o sărăcește, o ucide. Libertățile noastre publice nu mai sunt. Cetățeanul e lăsat la discreția Poli­ției și a bandelor imbătate, asmuțite chiar din înălțimea balconului minis­terial. Oameni nevinovați, arestați pen­tru că­­ și au­ apărat viața, zac ani întregi in temnițe fără măcar a fi ju­decați. Ziariștii independenți sunt atacați pe ulițe, redacțiile lor sunt devastate ziua namiaza mare de spirii poliției, întrunirile publice sunt in fapt su­primate. Terorismul depărtează pe mulți de la implinirea datoriei lor, glasul Țorei este năbușit. Administrația colectivistă nu­ mai este de­cât o vastă poliție și spiona­­giul un principiu de Stat. Magistratura este ingenunchiată. Gu­vernul nu va cruța nimic spre a face dintr’ensa biuroul de inregistrare al ordinelor sale. Judecătorii sunt necon­tenit siliți să aleagă intre conștiință și posițiunea lor. Românii de sânge au fost alungați din țară. Torturile isgonite ca barbare din legile noastre, s’au introdus fățiș pe cale administrativă. Viața cetățenilor chiar nu mai este asigurată. Sarcinele contribuabililor au sporit in mod spăimântător. Mai mult de jumătate din veniturile țarei se duc in străinătate. Șiroiul de rentă copleșește din zi in zi budgetul Statului. Birurile grele și monopolu­rile sleesc puterile de producțiune ale țerei. Multe din moșiele strămoșești se înstrăinează pe tot anul, spre a spori cheltuelile de toată ziua. Agiul, hrănit de speculațiuni neru­șinate, impinge comerțul nostru către un sigur faliment. Măsuri economice nechibzuite, sub pretext de a crea o industrie națională, sărăcesc țara in folosul câtor­va spe­culatori favoriți ai Regimului colec­tivist. Mizeria țăranului, exploatat de o administrațiune venală și nepăsătoare, este la culme. Toate măsurile cari, in aparență, erau menite a l ocroti, s'au intors contra lui. Chiar instituția cre­ditelor agricole a devenit pentru dănsul un Hagel. In armată, justiția, bază a discipli­nei, este înlocuită prin arbitrar. Gra­dele, in unele cazuri, nu mai sunt datorite meritului sau muncei, ele au devenit o resplată pentru serviciuli politice. Sacrificiele nenumărate ce face țara pentru apărarea ei nu ser­vesc in mare parte de­cât la înavu­țirea scandaloasă a unor puternici ai zilei. Toate instituțiile sunt falsificate. Toate interesele, toate activitățile, cen­tralizate in mașina puternică a Sta­tului, sunt ocrotite sau strivite după bunul plac al stăpânirei. Punga fie­căruia este in mâna adu­năturii care deține cârma Statului. Țara toată este dată pradă favori­ților slugarnici. Cumulul induce ca­racterele. Averile scandaloase realizate de politician­ii zilei sunt o sfidare a­­dusă onestităței și sărăciei publice. La contactul acestui Regim de im­­burbați, generațiunile tinere se vește­jesc. Guvernul colectivist este o adevă­rată primejdie națională. Resturnarea lui este o datorie pen­tru toți. Nu este cea mai mică îndoială că, Țara lăsată liberă in expresiunea vo­inței sale, ar asvârli de pe dânsa ru­șinosul despotism sub care geme. Dar indrăsneala criminală a guvernanților noștrii, organizați in vastă bandă de exploatare, depărtează, prin mijloacele cele mai desperate, era grea a răs­pundere­ și îngrijitoarea cercetare a socotelelor. Arbitrariul domnește pretutindeni, controlul nu se află nicăiri. Corupțiunea, demoralizarea și mai presus de toate presiunea fără frig, o presiune care merge până la fals, până la asasinat, au pus țara in imposibi­litate de a-și da asupră­ le sentința sa. Dovadă sângele vărsat la Buzău, la Iași, la Severin, la Botoșani, la Bu­curești, la Teleorman, dovadă lup­tele sîngeroase de la Vâlcea, de la Galați, unde cetățenii au fost nevoiți să-și apere prin arme siguranța vieței primejduită de sbirii Regimului. Țara pare ast­fel, asvârlită in gro­zava alternativă de a alege intre Des­potism și Revoluțiune. Voâ cetățeni, vă aducem aminte vechiul cuvânt al românului in cea­suri de primejdie supremă, înainte ca Dumnezeu ! Să scăpăm patrimoniul nostru comun. La luptă cu toții. La luptă fără preget, ca să repunem țara in posesiune de ea insă’șî, și să facem ca Constituțiunea să nu mai fie o minciună ! Dumitru Brătianuu, Nicolae Fleva, Petre­­ Brădișteanu, G. S’alladi. TELEGRAME Serviciu A­ge­ntiei Român­e Republica Argentină Buenos Ayres, 20 Octombre. — S’a ținut un meeting foarte numeros; el a cerut darea in judecată a fostului președinte Ce­man și a partizanilor săi din causa uneltiri­or lor. Bulgaria Sofia, 20 Octombre — Principele s’a intors aseară la Sofia împreună cu Principesa Maximilian de Bavaria, venind de la Filipopoli. Știrile date de unele ziare streine despre sărritarea d-lui Stambuloff sunt exagerate. Primul ministru suferă nu­mai de o oftal­mie care îl silește să stea in casă incă câte­va zile. Din zi in zi merge mai bine, și azi a putut primi pe mai mulți funcționari inalți. ALEGERILE COMUNALE La București Partisanii actualului consiliu comunal di­n Capitală, au întoc­mit o lista in care se mențin mai toți cei ce au făcut parte din con­siliul comunal actual, exceptân­­d­u-se partizanii d-lui Dim. Bră­­tianu cari au făcut numai poli­tică și oposiție sistematică, de doi­i ani, la comună. . In locul lor s'au pus diferite persoane cu greutate din capitală și mai ales comercianți. La Craiova Colectiviștii voind a face o ma­nifestație politică din alegerile co­­­munale, aflăm că toate nuanțele conservatoare s'au unit pen­tru a face in comun o listă comunală. La Iași Ni se scrie din Iași: « S­a hotărât definitiv ca pri­mul număr al gazetei liberalilor­­uniți să apară la 10 Octombrie. Cu chiü cu val s'am putut aduna sumele necesare pentru a se asi­gura aparițiunea ziarului, cel pu­țin până după alegeri. Principele Grigore M. Sturdza care era co­tat cu o sumă destul de bunicică, a refuzat concursul său bănesc, zicând că nu aprobă campania întreprinsă de colectiviști. Aflător, Mascaraflejolecleste Așa­dar colectiviștii au hotă­rât să se ducă cu jalba in proțap la Vodă. Dupe unirea fraților liberali, dupe constituirea comitetului de luptă și procesiunea caraghioasă in cabinetul d­lui General Manu, dupe manifestația in favoarea pălăriei d-lui Palladi, această nouă mascaradă este in nota sitim țiu­itei. Această scenă nu putea să lipsească. Pecat numai că colectiviștii nu s’au gândit să delege pe d. Du­mitru Brătianu, ca să expue Ma­­jestăței Sale «îngrijirile ce apasă asupra țerei». Ar fi fost un adevăr mai hazliu­, să auzim pe fostul șef al disi­denților, cari acum dupî ami striga: «Jos regimul minei unei și al co­rupții­rnei» cerând Regelui să re­cheme la putere pe acela care a fost sufletul acestui regim. Ar fi fost interesant, cum ar fi explicat Majestății Sale grosolana contra­zicere in care a căzut la sfârșitul carierei sale politice. In alegerile comunale de la 1888, el a luptat alături cu noi in contra colecti­viștilor, consiliul comunal ales atunci și a cărui disolvare el o cere astă­zi, a eșit dintr’o listă patronată de densul. Ce­va mai mult. Chiar in alegerile legisla­tive, in mai multe localități, amicii d-sale s’au unit cu amicii noștrii in contra colectivităței. Așa d-nnî Pallade el­iXicorescu au fost aleși cu concursul conservatorilor din Berind, și conservatorii au fost aleși cu concursul lor. Disidenții sunt clar și ei, până la un punct, oare­care, autorii situațiunei ac­tuale, pe care o denunță ca plină de pericole pentru țară. Atitudinea lor nu se poate explica de­cât prin necazul ce simt de a nu fi fost chemați la putere, aceasta insă nu ajunge pentru ca cea­ ce a fost ieri alb să devie azi negru, și cea­ ce a fost negru să devine alb. Dar setea de puuere le-a luat cu desevârșire mințile. Ast­fel ei au fost conduși să insceneze acea mascaradă, in care «mergerea cu jalba in proțap la Vodă» e numai un episod. Trebue să recunoaștem insă colectiviștilor oare­care origina­litate in țesătura presei și multă artă in modul cum au pus pe scenă mascarada lor. Ei au organizat mai interfi o presă unică in felul ei, care po­vestește zilnic publicului cai verzi pe pereți. Ai crede că ziarele lor sunt scrise de niște epilep­tici, incbișî in niște case de să­nătate unde sunt feriți cu de­­s­everșire de contactul lumei din afară. Ca acei romancieri, cari au­ obiceiul, după ce și-au publicat romanul in volum să extragă din acel roman o piesă de teatru, co­lectiviștii s’au hotărît acum să i*ue pe scenă cele ce scriu ei in Voința Națională. Poveștile fantastice din ziarele colectiviste cată a fi acum puse in acțiune. ..■•.•• Gând d. Barbu Ștefănescu dela­­vrancea declară in Voința Națio­nală, că «teroarea e la culme», membrii clubului liberal trebue imediat să pună pe scenă pentru publicul bucureștean, piesa «Te­roarea la culme». Când Telegraful publică un roman de sensație datorit cola­­borațiunei d-lor Fundescu-Ar­­bore-Bibicescu, sub titlul Regi­mul bandelor, imediat articolul e pus pe scenă sub forma unei feerii jucată pe stradele Bucu­reștilor, cu subvențiunea clu­bului liberal, cu concursul a­­genților fostei poliții azi desti­tuiți și cu ajutorul bețivilor cari se bat noaptea prin cărei vii, pre­­simtațî ca victime ale guvernului. Până acum ni s’a jucat deja din repertoriul colectivist: Pălăria lui Palade și Mascarada cu tră­surile. Eri seară am avut prima re­­presintație din Jalba in proțap. * * * NORI ÎNTREVEDERI POLITICE Cancelarul german și lord Salisbury. Rolul d-lui Crispi in întreita ali­anță.—Știrile de sensație ale ** * presei rusești și dezmin­țirile presei austro­­ungare. Ziarele engleze aduc vestea că după întrevederea cancelarului german ge­neral Ca­privi cu primul ministru al Italiei, va urma imediat o întâlnire a d-lui de Caprivi cu lordul Salis­bury, împăratul german, se zice, dorește foarte mult ca d. de Caprivi, cancelarul său, să facă personală cu­noștință cu primul ministru englez. După părerea presei austro-ungare, in această întrevedere se va afirma poziția prietenească pe care o are Englitera față de alianța păcii, a cărei putere s’a manifestat de cu­rând iar, prin, primirea ce a avut-o discursul d-lui Crispi in cercurile hotărîtoare din Austro-Ungaria și Germania. Nu aceasta e părerea ziarului ru­sesc «Novoie Vremia», cel care col­portase deunăzi vestea sensațională că imperatul german ar fi propus, ca rezolvare a chestiei bulgare, u­­niunea personală a României cu principatul de peste Dunăre. Acest ziar are să facă și acum des­tăinuiri de politică înaltă, tot atât de

Next