Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)
1890-10-10 / nr. 266
X .Aq 9h A 1 A ANUL XI No. 266 ABONAMENTELE: In toată tara, pe an . . . 40 lei , pe 6 luni . .0 „ ,, ,, pe 3 luni . . 10 ,, pentru streinatate pe an. . 00 „ ediția a doua MERCURI 10 OCTOMBRE 1890. Abonamentele se primesc la Administrație IN BIEIPLAR10 BANI TIMPUL ) b ■ ZIAR COTIDIAN MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.46 •Reclame pag. III..................1.50 „ „ NI . ... 2.50 ANUNGIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU LE PRIMESC . PROGRAMUL LIBERALILOR PROGRAMUL LIBERALILOR In întrunirea de Duminecă a liberalilor, d. Dim. Brătianu a declarat că «programul liberalilor este trecutul lor.» Pentru ca cetățenii să cunoască acel trecut, pe care colectiviștii își propun a-1 reinvia când vor veni la putere, reproducem aci un manifest al d-lui Dim. Brătianu, apărut la 16 Noembre 1887, in care guvernul liberal este judecat cu deplină imparțialitate de omul pe care partidul liberal la proclamat șeful seu. Cetățeni ! Multe rele au trecut peste această țară. Am avut invaziuni străine. Regimul influențelor din afară,despotismul chiar, nimic insă nu a putut distruge seminta de energie încolțită in pământul strămoșesc. După veacuri de suferințe și de lupte uriașe, poporul român a dobândit ca un patrimoniu sacru egalitatea și libertățile publice înscrise in Constitutiunea de la 1866. Abia au trecut insă 20 de ani de la înființarea Regimului parlamentar, și Națiunea ingenuchiată de Regimul colectivist din noți se află astăzi nu numai sub apărarea guvernului personal, dar incă sub un Regim de destiíit, de venalitate, de conrupțiune, care o demoraliseaza, o sărăcește, o ucide. Libertățile noastre publice nu mai sunt. Cetățeanul e lăsat la discreția Poliției și a bandelor imbătate, asmuțite chiar din înălțimea balconului ministerial. Oameni nevinovați, arestați pentru că și au apărat viața, zac ani întregi in temnițe fără măcar a fi judecați. Ziariștii independenți sunt atacați pe ulițe, redacțiile lor sunt devastate ziua namiaza mare de spirii poliției, întrunirile publice sunt in fapt suprimate. Terorismul depărtează pe mulți de la implinirea datoriei lor, glasul Țorei este năbușit. Administrația colectivistă nu mai este decât o vastă poliție și spionagiul un principiu de Stat. Magistratura este ingenunchiată. Guvernul nu va cruța nimic spre a face dintr’ensa biuroul de inregistrare al ordinelor sale. Judecătorii sunt necontenit siliți să aleagă intre conștiință și posițiunea lor. Românii de sânge au fost alungați din țară. Torturile isgonite ca barbare din legile noastre, s’au introdus fățiș pe cale administrativă. Viața cetățenilor chiar nu mai este asigurată. Sarcinele contribuabililor au sporit in mod spăimântător. Mai mult de jumătate din veniturile țarei se duc in străinătate. Șiroiul de rentă copleșește din zi in zi budgetul Statului. Birurile grele și monopolurile sleesc puterile de producțiune ale țerei. Multe din moșiele strămoșești se înstrăinează pe tot anul, spre a spori cheltuelile de toată ziua. Agiul, hrănit de speculațiuni nerușinate, impinge comerțul nostru către un sigur faliment. Măsuri economice nechibzuite, sub pretext de a crea o industrie națională, sărăcesc țara in folosul câtorva speculatori favoriți ai Regimului colectivist. Mizeria țăranului, exploatat de o administrațiune venală și nepăsătoare, este la culme. Toate măsurile cari, in aparență, erau menite a l ocroti, s'au intors contra lui. Chiar instituția creditelor agricole a devenit pentru dănsul un Hagel. In armată, justiția, bază a disciplinei, este înlocuită prin arbitrar. Gradele, in unele cazuri, nu mai sunt datorite meritului sau muncei, ele au devenit o resplată pentru serviciuli politice. Sacrificiele nenumărate ce face țara pentru apărarea ei nu servesc in mare parte decât la înavuțirea scandaloasă a unor puternici ai zilei. Toate instituțiile sunt falsificate. Toate interesele, toate activitățile, centralizate in mașina puternică a Statului, sunt ocrotite sau strivite după bunul plac al stăpânirei. Punga fiecăruia este in mâna adunăturii care deține cârma Statului. Țara toată este dată pradă favoriților slugarnici. Cumulul induce caracterele. Averile scandaloase realizate de politicianii zilei sunt o sfidare adusă onestităței și sărăciei publice. La contactul acestui Regim de imburbați, generațiunile tinere se veștejesc. Guvernul colectivist este o adevărată primejdie națională. Resturnarea lui este o datorie pentru toți. Nu este cea mai mică îndoială că, Țara lăsată liberă in expresiunea voinței sale, ar asvârli de pe dânsa rușinosul despotism sub care geme. Dar indrăsneala criminală a guvernanților noștrii, organizați in vastă bandă de exploatare, depărtează, prin mijloacele cele mai desperate, era grea a răspundere și îngrijitoarea cercetare a socotelelor. Arbitrariul domnește pretutindeni, controlul nu se află nicăiri. Corupțiunea, demoralizarea și mai presus de toate presiunea fără frig, o presiune care merge până la fals, până la asasinat, au pus țara in imposibilitate de a-și da asupră le sentința sa. Dovadă sângele vărsat la Buzău, la Iași, la Severin, la Botoșani, la București, la Teleorman, dovadă luptele sîngeroase de la Vâlcea, de la Galați, unde cetățenii au fost nevoiți să-și apere prin arme siguranța vieței primejduită de sbirii Regimului. Țara pare astfel, asvârlită in grozava alternativă de a alege intre Despotism și Revoluțiune. Voâ cetățeni, vă aducem aminte vechiul cuvânt al românului in ceasuri de primejdie supremă, înainte ca Dumnezeu ! Să scăpăm patrimoniul nostru comun. La luptă cu toții. La luptă fără preget, ca să repunem țara in posesiune de ea insă’șî, și să facem ca Constituțiunea să nu mai fie o minciună ! Dumitru Brătianuu, Nicolae Fleva, Petre Brădișteanu, G. S’alladi. TELEGRAME Serviciu Agentiei Române Republica Argentină Buenos Ayres, 20 Octombre. — S’a ținut un meeting foarte numeros; el a cerut darea in judecată a fostului președinte Ceman și a partizanilor săi din causa uneltirior lor. Bulgaria Sofia, 20 Octombre — Principele s’a intors aseară la Sofia împreună cu Principesa Maximilian de Bavaria, venind de la Filipopoli. Știrile date de unele ziare streine despre sărritarea d-lui Stambuloff sunt exagerate. Primul ministru suferă numai de o oftalmie care îl silește să stea in casă incă câteva zile. Din zi in zi merge mai bine, și azi a putut primi pe mai mulți funcționari inalți. ALEGERILE COMUNALE La București Partisanii actualului consiliu comunal din Capitală, au întocmit o lista in care se mențin mai toți cei ce au făcut parte din consiliul comunal actual, exceptându-se partizanii d-lui Dim. Brătianu cari au făcut numai politică și oposiție sistematică, de doii ani, la comună. . In locul lor s'au pus diferite persoane cu greutate din capitală și mai ales comercianți. La Craiova Colectiviștii voind a face o manifestație politică din alegerile comunale, aflăm că toate nuanțele conservatoare s'au unit pentru a face in comun o listă comunală. La Iași Ni se scrie din Iași: « Sa hotărât definitiv ca primul număr al gazetei liberaliloruniți să apară la 10 Octombrie. Cu chiü cu val s'am putut aduna sumele necesare pentru a se asigura aparițiunea ziarului, cel puțin până după alegeri. Principele Grigore M. Sturdza care era cotat cu o sumă destul de bunicică, a refuzat concursul său bănesc, zicând că nu aprobă campania întreprinsă de colectiviști. Aflător, Mascaraflejolecleste Așadar colectiviștii au hotărât să se ducă cu jalba in proțap la Vodă. Dupe unirea fraților liberali, dupe constituirea comitetului de luptă și procesiunea caraghioasă in cabinetul dlui General Manu, dupe manifestația in favoarea pălăriei d-lui Palladi, această nouă mascaradă este in nota sitim țiuitei. Această scenă nu putea să lipsească. Pecat numai că colectiviștii nu s’au gândit să delege pe d. Dumitru Brătianu, ca să expue Majestăței Sale «îngrijirile ce apasă asupra țerei». Ar fi fost un adevăr mai hazliu, să auzim pe fostul șef al disidenților, cari acum dupî ami striga: «Jos regimul minei unei și al corupțiirnei» cerând Regelui să recheme la putere pe acela care a fost sufletul acestui regim. Ar fi fost interesant, cum ar fi explicat Majestății Sale grosolana contrazicere in care a căzut la sfârșitul carierei sale politice. In alegerile comunale de la 1888, el a luptat alături cu noi in contra colectiviștilor, consiliul comunal ales atunci și a cărui disolvare el o cere astăzi, a eșit dintr’o listă patronată de densul. Ceva mai mult. Chiar in alegerile legislative, in mai multe localități, amicii d-sale s’au unit cu amicii noștrii in contra colectivităței. Așa d-nnî Pallade eliXicorescu au fost aleși cu concursul conservatorilor din Berind, și conservatorii au fost aleși cu concursul lor. Disidenții sunt clar și ei, până la un punct, oarecare, autorii situațiunei actuale, pe care o denunță ca plină de pericole pentru țară. Atitudinea lor nu se poate explica decât prin necazul ce simt de a nu fi fost chemați la putere, aceasta insă nu ajunge pentru ca cea ce a fost ieri alb să devie azi negru, și cea ce a fost negru să devine alb. Dar setea de puuere le-a luat cu desevârșire mințile. Astfel ei au fost conduși să insceneze acea mascaradă, in care «mergerea cu jalba in proțap la Vodă» e numai un episod. Trebue să recunoaștem insă colectiviștilor oarecare originalitate in țesătura presei și multă artă in modul cum au pus pe scenă mascarada lor. Ei au organizat mai interfi o presă unică in felul ei, care povestește zilnic publicului cai verzi pe pereți. Ai crede că ziarele lor sunt scrise de niște epileptici, incbișî in niște case de sănătate unde sunt feriți cu deseverșire de contactul lumei din afară. Ca acei romancieri, cari au obiceiul, după ce și-au publicat romanul in volum să extragă din acel roman o piesă de teatru, colectiviștii s’au hotărît acum să i*ue pe scenă cele ce scriu ei in Voința Națională. Poveștile fantastice din ziarele colectiviste cată a fi acum puse in acțiune. ..■•.•• Gând d. Barbu Ștefănescu delavrancea declară in Voința Națională, că «teroarea e la culme», membrii clubului liberal trebue imediat să pună pe scenă pentru publicul bucureștean, piesa «Teroarea la culme». Când Telegraful publică un roman de sensație datorit colaborațiunei d-lor Fundescu-Arbore-Bibicescu, sub titlul Regimul bandelor, imediat articolul e pus pe scenă sub forma unei feerii jucată pe stradele Bucureștilor, cu subvențiunea clubului liberal, cu concursul agenților fostei poliții azi destituiți și cu ajutorul bețivilor cari se bat noaptea prin cărei vii, presimtațî ca victime ale guvernului. Până acum ni s’a jucat deja din repertoriul colectivist: Pălăria lui Palade și Mascarada cu trăsurile. Eri seară am avut prima represintație din Jalba in proțap. * * * NORI ÎNTREVEDERI POLITICE Cancelarul german și lord Salisbury. Rolul d-lui Crispi in întreita alianță.—Știrile de sensație ale ** * presei rusești și dezmințirile presei austroungare. Ziarele engleze aduc vestea că după întrevederea cancelarului german general Caprivi cu primul ministru al Italiei, va urma imediat o întâlnire a d-lui de Caprivi cu lordul Salisbury, împăratul german, se zice, dorește foarte mult ca d. de Caprivi, cancelarul său, să facă personală cunoștință cu primul ministru englez. După părerea presei austro-ungare, in această întrevedere se va afirma poziția prietenească pe care o are Englitera față de alianța păcii, a cărei putere s’a manifestat de curând iar, prin, primirea ce a avut-o discursul d-lui Crispi in cercurile hotărîtoare din Austro-Ungaria și Germania. Nu aceasta e părerea ziarului rusesc «Novoie Vremia», cel care colportase deunăzi vestea sensațională că imperatul german ar fi propus, ca rezolvare a chestiei bulgare, uniunea personală a României cu principatul de peste Dunăre. Acest ziar are să facă și acum destăinuiri de politică înaltă, tot atât de