Transilvania, 1872 (Anul 5, nr. 1-24)

1872-07-01 / nr. 13

Acesta foia ese cate 3 cale pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­­ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate­­ 1 galbeni cu porto V? postei. cst) ra'SVo—-— -------— TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. --------­'isX®, 004 Abonamentulu se ;­ face pumai pe cate 1 anu intregu. Se abonéza la Comi­­ttetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co­lectori *v --­l­r. 13. Brasiovu 1. Iuliu 1872. Alllu­si V. Hyeronimu Savonarola si Pap’a Alessandru VI. Borgia. (Fine.) Indata­ ce Rodrigo Borgia se facu papa, isi pro­puse tare si virtosu a imparti averile cele mari ba­­sericesci intre copiii sei. Duci cardinali, Ioanu de Medicis (mai tardiu pap’a Leo X.) si Iulianu de Ro­vere (mai apoi pap’a Iulius II.) se oppunea; dara celu d’intaiu era prea teneru, de aceea papei nu-i pasa de elu, era Iulianu a scapatu cu fug’a in Francia, pentrucă altumentrea nu era se scape de morte prin veninu, precumu au fostu tramisi pe ceea lume cu venin­u toti cardinalii căti l’au reflectatu mai cu energia la promissiunile făcute înainte de alegere, era pe unii d’in ei ii aruncă in carcere. Asia in fine amutira toti. Cesare inca ajunsese episcopu de Valencia si cardinalu; inse dupa ce omorise pe frate-seu, tata-seu pap’a calcandu preste orice legi, ilu dispensă ca se se lase de popia si se se faca ostasiu, ceea ce s’a si intemplatu totu in 1497. In anulu următorii, tata­­seu tramise pe acesta strengarii f­alu­seu la Franci’a, pentru ca se duca regelui Ludovicu XII. bull’a de divortiu si de dispensatiune spre a’si poté lasa pe soci’a sa Ioanna si a se casatori cu clironom’a pro­vinciei Bretagne. Atunci Ludovicii donă bastardului Cesare ducatulu Valentin’a in provincia f­rancesca Dauph­iné (Delfin’a). In 1499 Cesare luă de socia pe Carolin’a d’Albret, fiic’a unuia d’in celi mai de frunte magnați ai Spaniei. După acesta Cesare in­­soci la Italia pe regele Ludovicu. De atunci inainte bastardulu acela isi propuse a destrona pe cei mai multi duci si domnitori ai Italiei si a se proclama de duce alu acelei parti d’in Itali’a, care era cuno­scuta sub nume de Romagna. Pe cătiva domni de aceia ’i curati prin assasinatu, pe alti’i prinse in ba­­talia, apoi ii sugrumă cu sfora, cumu făcu si turcii, era la Sinigaglia in 31. Dec. 1502 beii sângele că­­toruva d’in domnii celi mai de frunte, totu prin si­cari (assasini), inse dupace au juratu elu si tata-seu ca nu li se va intemplă neci­ unu ren. Perjuriulu a­­deca la Alessandru VI. si la bastardii sei era unu lucru de tote dîrele; nimeni nu putea pune temelia pe vorbele lori. Macelari’a dela Sinigaglia s’a in­­templatu asupra mesei, unde se ospeta pap’a Ales­sandru, Cesare, ducii si baronii confederaţi. Duoi fraţi Orsini Eufreducci et Vittelli fusera strangulaţi, ceilalţi aruncaţi in temnitia. Lucreti’a, fiu­ a lui Alessandru VI. a fostu fe­meia forte frumósa, inse si desfrenata intru atăta, cătu scriptorii contemporani o asemena cu Semiramis, cu Cleopatra d’in Egiptu si cu Messalin’a imperatu­­lui Claudius. Tata-seu o a maritatu mai antaiu după Ioana Sforza, domnu de Pe­sare. Nunt’a aceasta s’a datu in Vaticanu, chiamati fiendu preste trei sute oaspeti, cardinali, episcopi, magnați. Acela inse o prepunea (temea) chiaru si de frații ei, cu care cre­dea că inca’si face de lucru. Asia densa lasă pe Sforza. In a. 1498 Lucreti’a se casatori aduoa-óra cu ducele Alfonsu de Biscaglia, unu filiu totu bas­­tardu ca si ea, alu regelui Alfonsu II, dela Neapole, dara pe acestu barbatu alu Lucretiei ilu omori frate­­seu Cesare in 1501. In acelaşi anu Lucreti­a se mă­rită a trei’a ora după Alfonso d’Este, duce de Ferrara. După mulţime de alte aventure Lucreti’a mori in a. 1520. Este crasi lucru curiosu, că si acesta femeia, pre cătu era ea de corrupta, pre atăta’i placea scien­­tiele si artile, si ajuta pe mulți barbati de talente. De aici apoi se potu esplica multe contradiceri in biografia densei, cumu si estravagantiele poetiloru carii s’au ocupatu de viéti’a si caracterulu ei, cu sub­­jectu, ca tema poetica. Pap’a Alessandru facă cardinalu inca si pe alu treilea filiu alu seu, pe Ludovicu, precumu a ta­­cutu si pe unu nepotu, anume Ioanu. Celui mai teneru, Godefridu, ii câștigă de socia chiaru pe fiic’a regelui Ferdinandu dela Xeapole, anume San­­cia. Cu acea ocasiune pap’a Alessandru luă dispo­­sitiuni preste totu, ca n­oru­ sa se fia primita in tote cetatile „cu solemnitate ce se cu­vene unei fiice de rege si nnora a unui papa.“ Pap’a Alessandru mai avuse unu filiu bastarda, nascutu d’in­susu numit’a Giulia bella Farnese. Lu­creti’a inca avuse unu filiu bastarda, anume Rode­ri­cu, pe care ’lu născuse tardiu, dupace fusese as­sasinatu alu treilea barbatu alu ei, era despre tataiu acestui bastardu se vorbescu mari spurcatiuni. Pap’a Alessandru decisu a inavuti si pe acei bastardi, a’i si înainta la ranguri inalte, se intielesse cu filiu-seu Cesare, ca cu poterea armeloru ajutata de perjuriu si assasinatu se mai rapesca mai multe dominia si ce- Sumarin: Hyeronimu Savonarola si Pap’a Alessandru VI. Borgia. (Fine.) — Proba de limba romaneasca. (Fine.) — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Consemnarea contribuiriloru incurse si subscrise la fondulu acad. — Bibliografia.

Next