Transilvania, 1874 (Anul 7, nr. 1-23)
1874-07-01 / nr. 13
? -----------Acesta foaia ese cate 3 cale pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate I galbenii cu porto v postei. cfy /tflÎVu-----------------5 Foaia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura a poporului romanu. ---------tuvg® (i Abonamentulu se ^ ' face numai pe cate i 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetuln asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii coe lectori. y,v, (o- ¥ /C'^V-v---------Xr. 12. Brasiovu 15. Iuniu 1874. AVllllll VII, Sumarii: Studiu asupra dialectului macedo-romanu paralelit cu celu daco-roxuani. (Urmare.) — Comerciu si codicele comerciale. (Fine.) — Vechiulu Apulum si ruinele lui. (Fine.) — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Table mari de părete din istorici naturale a animaleloru sugatorie. Studiu asupra dialectului macedo-romanu paralelu cu celu daco-romanu. (Urmare dela Nr. 10.) Inchiaiamu oserbarile nóstre despre sustantivele m.-romane si flesiunea lora cu una peculiaritate dein cele mai remarcabili. Astea ni-o oferescu nimenele proprie de urbi si locuri, cari candu stau in construitiune ca tient’a unei misicari, ori ca puntulu unei esisteri, scurtu, la întrebarea unde? pana unde? nemidiulocitu după verbu se punu tara vreuna pre pusetiune; buna era ca in latiu’a, totu la numenele proprie de urbi si alte locuri, genetivuiu, au acusativulu, au ablativulu locului, p. e. Scipiu Emiliulu fece Rom’a unu judeiu, d.-r. in Rom’a seu la Rom’a; nu fusi Geting’a? d.-r. in Geting’a; disgusta om’ lu se vina Got’a; eu fui Got’a magipsitu, d.-r. io fui iu Got’a farraecatu. Alesăndru se nascu Pel’a, mori Babilonu, se ingropk A le sandri’a.*) Se esceptiunedia totusi: in Pole (Constantinopole), in Seara, si alte cateva. IV. Adjectivulu calitativu in dialectulu aureliano-romanu nu face mari si multe esceptiuni dela celu traiano-romanescu. Terminatiunea a vre patru cinci ajective cade inainte de tóte in numerulu acestoru esceptiuni. Anume ajectiveloru greu, reu, femininulu caroru, cumu se sei, urmédia declinatiunea sustantiveloru apocopate, in dialectulu m.romanu se adauge unu alu treile ajectivu: u ou, formandu si elu multamulu femeiescu după norm a apocopata, noale seu nale.**) Era ajectivulu limpede e la dinsii mai corectu limpidu, limpida, lat. limpidus-a; dein conti’a forte alu nostru lat. fortise, la eli mai reu, fortu, forta. Almintre declinarea loru, de sene ca si in legătură cu vre unu sustantivu, se templa totu cât in limb’a nóastra cisdanubiana; adeca ajectivulu poate sta înainte ori după sustantivu, in ambe casurile articlulu numai la unu nume se acatia. Dara si acést’a nu fbra una mica abatere in dialectulu cestiunatu; pentru ca déca intre sustantivu si ajectivu se asiédia asia numitulu articlu secundariu celu, acelu, in atare casu geniulu dialectului m.-romanu pare a concede acaiiarea articlului la amendaue numenele, jp. e. feti ori li aceli mici-li cadea unu după a 1a nu pre nare,*) d.r. baiatii celi mici cadeau unulu după altulu pre nasu. Cui nu i vinu aici in mente trase cu „Ddieu cel’a bunulu“ dein Bibli’a de Brasiau, tradusa de diaconulu Coresi? Nu cumva Coresi, insusi au cu pariatii sei, imnigrase in Transilvania dein tienuturile m.romane? . . . Cu privire la comparatiunea afectiveloru e de însemnata, cu particul’a gradului comparativii in m.roman’a e ma, d.-r. mai, era cea a superlativului cama (cd lat. quam magis, quam maxime, perquam p. e. fili’a ma vruta, ca-ma vruta, d.-r. fii’a mai iubita, cea mai iubita, cucot’lu ma musiatu, ca-ma musiatu, d.-r. cocosiulu mai frumosu, celu mai frumosu. Numai câtu ca deinaintea lui ma iu superlativu nu se omite nece atunci, candu in construitiune vine pusu înaintea superlativului demustrativulu celu, acelu, cea ce noi d.romanii adi nu potemu face, p. e. nece acea cama mica casa,**) d.r. nece cea mai mica casa. VII. Afectivulu determinativu, care adeca insocindu unu sustantivu, nu ne spune o calitate a acestui, ci diferite alte idee, in dialectulu romanescu transdanubianu manifesta mai numeroase însușiri divergenti dela alu nostru. Asia diferescu nu intr’unu puntu ajectivele determinative numerali, si anume ordinali, cardinali, multiplicative, proportionali si nedefinite; asia si afectivele determinative posiesive. Se le lukmu in ordine. a) La numeralile cardinali prima desclinire e femininulu una, care nece odata nu se contrage in o ca in dialectulu d.romanu; asemenea in mii ia numai se moaia, era nu despare de totu ca in mi’ a d.-romana. Alta desclinire e, ca frații m.romani si dela deuedieci pana la treidieci unitatea cu diecimea e împreuna prin midiulocirea prepuse tiunei spre ori spra; asia dara unsprevinvici — 21, doisprevinvici — 22, nuuesprevinviciu 29, era dela treidieci incolo numeratura e ca la noi. A treia desclinire privesce natura interna a cardinali *) Boiadgi o. c. pag. 206 si urm. **) Același o. c. pag. 37. 23 *) Același pag. 166. **) Același pag. 221.