Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-08-02 / nr. 24
Sghiopna Moșina. În numerul nostru din 16 iuli, amu publicatu o corespondență din Bărladu în care, între altele, se spunea în ce proastă stare se află tărgul împlivirea materială mai cu samă. D. Iacov frătu, presidentul municipalităței, ne adresează, cu data din 25 iulie, o lungă scrisoare, în care caută a arunca deasupra administrației municipale imputările făcute de corespondentul nostru, nu pregetăm, fiindcă ne place ca lumina să se facă căt mai mare, de a pune sub ochii cetitorilor noștri pasagiele principale din întimpinarea D-lui Fătu. Bărladu 25 iuli. e Dacă cele zise despre municipalitatea de Bărladu, ar fi îmbrăcate în vestmintulu puru al adevărului, nu a și ave zice D. presidentu, decătu să mă grăbescu a depune mulțemirile mele și a le colegiloru mei domnului raportatoru; dumnialui însă, aruncă blame municipalităței împutăndui lipsă de bună-voință întru a lucra pentru îmbunătățirea orașului și aceasta din dupe puncte de vedere: 1. Că ea ar ave mijloace și nu le-ar întrebuința în binele comunu, determinăndu cifra venituriloru eforiei la 7000 galbini; și D. că la neagiungere, nu ar voi să profite de bunele plecări ale orășeniloru de a da îndemănări, mijloace de îmbunătățire. Cifra totală a venituriloru acestei case abia se suie la 214,481 lei 80 bani, iar aceea a neînlăturateloru sale cheltuiele la 207,636 lei, 20 bani (vezi bugetulu anului trimisu ministeriului cu raportul nr 35). Substrăgăndu condeiulu din urmă din acelu dintăiu, ramăne o reservă de 6.845 lei, 60 bani, în care privește: plata a 1,500 lei impuși a se plăti nedreptu domnului colonelu Afendule, în contra voinței comunităței și a nătăngei opuneri din partea representanților ei, membrii municipalităței, (vezi raporturile n. 254, 312 și 432); 2. plata a 777 lei adaosului la îmbrăcămintea pompieriloru peste suma asignuită în bugetulu comănzei; 3. plata a 3.288 lei neajunsulu la furajulu cailoru pompierești, idem peste suma din bugetu; și 4 plata a mai multoru mărunte estraordinare cheltuiele neprevăzute de bugetulu formatu pentru anulu curentu. Iată, domnule redactor, în puține cuvinte, starea Din acestu esacu somrte ghendp vor vede și pematerială a municipalităței Bărladului, siniștii că municipalitatea este lipsită de mijloace pentru a esecuta toate îmbunătățirile de care orașul simte nevoie” Pre cătu mijloacele și împregiurările iau iertatu, nu s'au lăsatu să rămăe în urmă (vorba e de membrii actuali ai municipalităței), ei au pusu unu pasu înnainte, lăsăndu a zice despre celelalte amănunte, ei au stăruitu pentru replicarea a două înbunătățiri, reclamate de necesitatea comună și de spiritulu progresului; clădirea unoru încăperi pentru o aduca comandă de pompieri și întroducerea iluminației (a d. eclerajulu) cu gaze fotogenu deși astă din urmă nu este pe placulu domnului din umbră (așa numește D. fătu pre corespondentul nostru) și aceasta pentru singurulu rezonu că se face cu gazu de acela ce se fabrică în țeară cu care se luminează capitala și mai multe orașe ale Moldovei!” Acumu, cănd am demonstratu matematica că municipalitatea nu are (mijloace), să ne întoarcemu a le căuta acolo unde domnulu scriitoriu alu articulului ne policitează, la promptitudinea cu care concetățenii d-sale s'ar grăbi a'și da concursulu. Dacă n'ași voi să cruțu amoriulu propriu al domnilor orășeni, a'și zice încă odată Domnului din umbră, Vino de observează lucrările atingătoare de interesu comunu; cetește adresele n” 752. și 819, îndreptate comunităței chiar în altă materie a reparației uliților; cetește chiemările n” 618 și 655. spre a se delibera asupra mijloaceloru pentru înființarea ținterimiloru, cetește, în fine, zecimele de chiemări adresate comunităței în diferite cazuri, și vei vide multa indiferință sau puținulu interesu ce noi luămu în totu ce se atinge de noi înșine, prin urmare, eroarea în care te ai găsitu, domnule, cănd ai zisu Spre lauda concetățeniloru noștri bărlădeni, cată să mărturi„simți că ei nu se arată greoi a da îndemănări, mijloace de înbunătățire” ”Din aceste va dă și plărească opiniunea publică dacă apreciațiile domnului autoriu alu articulului menționatu au vr'unu fundămintu în ceea ce atinge de municipalitate, și dacă membrii acesteia au pututu face radicala în Departe de a zice că membrii actuali ai acestei case sunt o bunătățire pretinsă de d-lui, orășenii cei mai cu bună vroință, sprijina însă că buna voință, oricîtu ar fi de mare, se stinge totudeauna în sufletulu omului și rămăne infructuoasă cănd lipsește putința, mijloacele de realisare, care suntu condiția Sinega non, a toată întreprinderea ominească. mcov fătu. CG C'TR'Ă REDACTOR. Domnul meu, legalitate Eu ca liberalu în a căruiea inimă este unu sentimentu de și cu dritu de candidatu eforiei Botoșenii alesu de obștiea tărgului pentru anulu 1859, pe speranța de dreptate a noului guvernămăntu amu supusu la cunoștința ministeriului interior, mai multe mancuri și abuzuri uneltite de duei din membrii eforiei în paguba casei la o valoare de 90.000 lei. Ministeriul au rănduit o comisie care, în loc de a se interesa de averea ruinată au lucrat în favoarea abuzatorilor, și pe sine n'au făcut cle vetitoriu arestăndu mă încă cu 8 jandarmi fără să critice că suntem constituționali, că avem convenție și ne ocărmuim de legi fiindumă în arestare ca să se caute pricina în neființare. La 6 ale curentei s'au cercetat pricina și de ministeriu și după ce parte din puncturi se găsescu adevărate, parte se dă din nou în cercetare, apoi pe mine spre răsplătire că am arătat mă dă în critica giudecătorească, fără să știu pentru ce. La giudecătorie vădu că mi se pregătește o mai mare resplată că presidentulu Bobeică, care f-iu au cercetat sămile eforicești ce le-amu contestat de nelegale, care al 2-le, au fost membru cercetătoriu, al 3-leaă și giudecă, că pe parte au întins lucrări cătră prefectură. În unire cu membrii M. Vasilievici, ginere de nepoată a unuea din abuzatori ca să mă aresteze. Iar pe de alta cătră ministeriul Justiției cerănd învoire fără să considereze că după legi ambii nu pot cerceta pricina și au rebuii singuri a se recuza, fără să critice că sunt proprietariu a unui fondu de vreo 800 galveni, că amu speculă de 6000 galbeni chiar cu eforia, nechil a 20,000 galbeni și familie ar cu 72 copii care ar pute fi destulă dovadă că nu m'ași înlătura din fața legii cum giudecătoria să încearcă a aduce pe ministeriu încredere. Iată dreptatea ce am așteptat, iată legile cum ni seczecutează în țeară fără știrea guvernului, iată giudecătorii cum se povățuesc de litera convenției pe cari nici nu o cunoscu, povățuindusă tot de arbitrajurile trecutului, iată cum pe cel drept se osăndește și pe cei dovediți în abuzuri, să înstalează în posturile lor. Iată pentru ce fiecare să facu sudiția vreunei jurisdicții străine lepădănduse de protecția guvernului părințiloru săi și patriei unde sau născut, iată pentru ce pe acest loc sfănt domnează corupția, nedreptatea și necredința, iată pentru ce abuzurile nu să mai sfărșesc și nici să vor sfărși pănă cănd ele vor fi ocrotite. ăt pentru mine nu mă îndoesc că ministeriulu dreptății și legea imi va încuviința a recuza atăt pe D. Bobeică căt și pe Vasidar apeleza la giudecata populară vroind a ști dacă macar numai unulu din puncturile arătate de mine, s'ar fi dovedit. Atuncea crezu că membrii municipalității n'ar mai pute fi pe scaunele lor, cari n'au trebuit dați giudecății ca unii ce au abuzat de datorii și de încredirea obștească în vreme cănd sau descoperit mai multe puncturi, și ei ocupă posturile, care presidentul giudecătorei cari fățișu să silește a agiuta pe părăți, nu este părtașit la vinovăția de 4 ori că au înbunătățit sămile fără să le cerceteze după legi că au cercetat ca membrii comisiei, tot acei ce singuri au încuviințat. Că au îndrăsnit a calea convențiea de au pretinsu a mă aresta și acum că nu s'au recuzat și mă giudecă, oare mai meritează a sta pe scaunul giudecăței unde își bate gioca de sparta oamenilor? Cu dreptul este ca să mă deie în giudecătorie, cănd parte s'au descoperit și parte are a se cerceta, cu dreptul au fost să stau 5 zile arestat, ca să se cerceteze pricina în neființare, care cu dreptul au fost ca abuzatorii se stere în slujbă în timpul cercetării de s'au adunat dovezi prin influința posturilor și au dispozatu de arhivă în cari ămi era toate lucrările. Aceasta este resplătirea mea. Da, frumoasă răsplătire nevăzută nici în trecut! Iată și hotărărea ministeriului asupra căruia am reclamat la sfatu și hotărărea ce va eși voiu arăta pe viitoriu. C. VASILIEVICU Ilievici, Copie de pe fotăratoprea poroncă a ministeriului interior nr 15457 din 6 luli 1859, urmat să coteră prefectura districtului Botoșanii. Observănduse acta înființată la ministeriu după denonsațiile făcute de d-lui Costachi Vasiliu, fostul candidat la municipalitatea de Botoșani, asupra prezidentului acei municipalități, D. Vasile Neculescu și asupra membrului D. Aronovici, pentru că ar fi săvărșit mai multe mâncuri și abuzuri în paguba casei municipale pe care denonsatorul Vasiliu anume le-au arătatu în 18 puncturi, cuprinse în memuarul seu, observănduse acta lucrărilor cercetării făcute de cătră comisia ce au fost rănduită Intru aceasta, observănduse punct cătru punct jurnalul Indiieei denumita comisie după descoperirile sale, local, s'au văzut, că espresiile și acuzațiile lui Vasiliu în contra d-sale D. Neculcscu și Aronovici au fost cu totul ecsagerate, descrise cu o față greu apasată spre învinovățiri și făcute prin obligațiea sa conform a 62, din codul penal, de a le dovedi pre toate așa precum le-au arătat. S'au văzut apoi că departe de a dovedi el la cercetare aseminea mari denonsații, comisiei le-au descoperit pe unele false, altele netemeinice și nici unul din cazuri nu s'au constatatu a fi întocmai după cum le-au arătat denansatorul prin grelele sale cuvinte, s'au văzut în fine că după aseminea împregiurări, 2