Tribuna Româna, 1864 (Anul 6, nr. 164-197)
1864-04-20 / nr. 193
Stiunna Momi Bretini regimnmătate a anii Fiolei. NO. 193. Asepota făie ese de mnoe otire sertemîna. Abonamintele se fasii în Iassi la dighstionea foiei, udita Tabalagilogii; iag în Vnepgesti si rghin distghiste la esteditoghiile rostelog.o-îniii f Rretini re filei Inni 21 lei. F Glul1 DVUMI 70 ARCILIE IVVA. AMINUL R. Eg vu sus:1. BULETINU PARLAMENTARIUU. Ședința de la u aprilie. Asupra desbaterei ordinei zilei de primariu au venitu iarăși cu rugămintea de atătea ori repetită ca Adunarea se iee în descrtere proiectulu de lege pentru acordarea celoru u8 milioane în trebuința lagărului find de cea mai mare urgință. eară Adunarea și de astă dată au isbutitu a l amăna puindu înapu este tipăritu și îm D. ministru iate că încă raportulu părțitu domnilor deputați, primaru l'au cerutu ca să'lu dea spre a se tipări pănă în seară, atîtu este de grăbitu sau pare a fi grăbit”. D. ministru de finanțe au adusu între alte proiecte de lege prin care cere credite de bani pentru funcționari și pentru 33 de pensionari și acelu relativu la înființarea unei bance de circulațiune și de scumptă. Privilegiulu ce se cere este pe 30 de ani pentru o bancă cu 30 milioane franci capitalu, putăndu a se sui la 60 milioane și cu dreptul de a emite în bilete de trei ori capitalul ce va ave în cassă. Proiectul acesta au fost primit cu mare mulțămire de Adunare, elu este de natură a înlesni împroprietărirea țeranilor fără a se mai vinde domenurile Statului. Cererea este făcută de domnii Herți. și Jacson în numele bancei otomane, și îndeosebi a companiilor celora mai însemnate ce o au fondatu, adecă a creditului mobiliaru din Francia esecutatu cu capitalurile englese representate de d. Herțu. Acestu proiectu de lege s'au trimisu la secțiuni spre a se cerceta de urgință. Proiectulu de lege promisu în ședința trecută s'au adusu în această de astăzi de d. miniutru alu cultelor pentru a se desschide unu creditu de 168.000 lei ce sunt a se trimite tinerilor din streinătate pe trimestrul lui aprilie. Adunarea au luatu in dată în desbatere acestu proiectu de lege și cu 59 albe contra 9 negre au priimitu propunerea de a se autorisa ministerulu dispune pentru cheltuelile arătate în marginile trimestrului trecutu alu anului curentu. Adunarea au luatu în desbatere proiectulu de lege pentru organisarea judecătorească și au priimitu noua clasificare a judecătoriiloru în care întră și judecătorii de pace numiți judecători de plăși sau ocoale, judecătorii de pace voru fi nu numai in plăși dar și în tărguri. Asemine au priimitu și judecătoriile de județe alcătuite fiecare din căte trei judecători ca și pănă acumu, la cele de plăși fiindu numai căte unulu. Afacerile comerciale se vor judeca adăogăndu-se la judecătorii luați din clasa comersanților. După judecătoriile de județe, Adunarea au priimitu pe acele de apelu și au împărțitu jurisdicțiunea fiecărei curți de apelu, cumu și dispărțirea lor în camere. Pe lăngă fiecare curte de apelu Adunarea au priimitu a se înființa și jurații care vor judeca pricinile criminale, însă pedeapsa după sentința jurațiloru are a se plări de trei membri judecători ai curței de apelu care vor lua parte la judecata juraților. În fine Adunarea au încuviințatu și ministerul publicu cercetănd astfeliu în ședința de astăzi 7 capitule cu 125 de article. Discuțiunea cea mai însemnată au fost asupra formulei de jurămintu ce are se depue fie-care judecătoru la întrarea lui în funcțiune. Guvernulu au stăruitu cu deosevire de a se intercala în acestu jurămăntu și credință cătră domnitoru; înse Adunarea, considerănd că magistratura este una din cele trei puteri ale Statului, rea obsecutivă, iau încuviinși că ea nu este atărnată de p au respinsu cererea miniștrilor țaru următorulu jurămăntu: Juru în numele lui Dumnezeu și declaru pe onoarea și consciința mea că voiu respecta și aplica cu sfințenie legile și instituțiunile țerei mele și nu mă poiu avate de la datoriile prescrise funcțiunei mele. Ședința de la 10 aprilie Avăndu a se vota în totalu proiectulu de lege pentru concesiunea drumului de feru de dincoace de Milcovu, ședința Adunărei s'au deschisu cu desbaterea generală asupra acestui proiectu de lege. Cei ce compăteau, precumu domnii Al. C. Golescu, Ioan și Teodor Brăteanu, ziceu că linia de la Slatina la București nu înfățoșază greutăți care să justifice prețul acordatu de 215.000 franci de kilometru, precumu ar costa căndu ar trece pe sub poalele munților adecă pe la Pitești, că ne trecăndu linia pe la Pitești se benefică concesionarul cu căteva milioane fără nici unu folosit pentru țeară, că ne trecăndu linia pe la Pitești să iasă afară de circulațiune 5 distincte de cele care au mai mare nevoie de a-și strecura productele, adecă a treia parte a Romăniei, care vine în garanțirea procentului de 6 și trei patrimi la sută fără ca să se folosească cu ceva, că s'au datu concesiunea orbește, adecă fără se știe nici țeara ceea ce dă nici concesionarul ceea ce iea, și că mai bine ar fi să se amăe sau să revie asupra votului datu în traseul liniilor. Domnii Vernescu, Costaforu, Iorgu Ghica, Dimitrie Ghica au combătutu aceste cuvinte fără de argumente plausibile, și d. Ioan Ghica care combătea au fostu sili să recunoască că concesiunea se dă fără să se fie făcutu studii, că linia pe la Ploești este cea mai folositoare terei, dară în fața urgenței de a prinde noi mai întăiu punctul Orșovei, susțîne concesiunea și votează pentru dînși, sigurâind că așteptăndu amu pute ave reduceri, înse aceste n'ar compensa timpulu ce l'am perde. La 2 ore după amează-zi s'au închisu discuțiunea și legea s'au priimitu cu 78 albe contra 9 negre din 87 de votanți, afară de care 5 s'au absținutu și aceștia au fostu domnii C. A. Roseti, Brătenii Ioanu și Dimitrie și Goleștii Alecsandru și Neculai. De la 2 și pănă la 4 oare Adunarea au desbătutu asupra ordinei zilei! D. ministru primaru au cerutu ca să se iee în desbatere creditulu de 8,180,427 lei pentru lagăr fiindu,zise, urgență ca să se știe dacă Adunarea dă sau nu dă pentru o cestiune națională în care este în jocu ospitalitatea și neutralitatea noastră pentru a cărora apărare guvernulu este responsabilu înaintea țerei. Adunarea au plăritu prin votu cererea, respingăndu-o cu 53 negre contra 38 albe. Dacă au căzutu cererea de a se lua acumu în desbatere concentrarea trupeloru, apoi celu puținu Adunarea seotărască a o lua după sfărșirea proiectului de organisarea judecătorească. Nouă desbatere și asupra acestei cereri. D. Lascar Catargiu propune a se cerceta mai întăiu cestiunea rurală, d. Florescu propune ca se fee lagărul și apoi cestiunea rurală, d. Grădișteanu propune a se cerceta mai întăiu cestiunea rurală și apoi a lagărului. D. prim ministru declară că amăndoue cestiunile sunt urgente, amăndouă sunt aduse și cerute de dănsul și că dintr'amăndoue face cestiune ministerială! Căderea sa, sau disolvarea Adunărei! De acolo apoi discuțiunea se întinse asupra însemnătăței acestor cestiuni și d.M. C. Iepureanu arătă că tu de mare este pentru Romănia cestiunea rurală. Adunarea otări a duoa oară totu prin votu ordinea de zi și respinse prepunerea ministeriului carea n'au avutu de cătu 19 votanți priimind pe aceea a d-lui Grădișteanu. Așa dară cestiunea rurală are a se lua mai ăntăiu în desbatere. La terminarea votului (4 re) se împărți și contra proiectul elaborat ca amendament la proectul de lege rurală adus de minister. Contraproiectul propune:împroprietărirea facultativă pe pămăntul ce are pălmașul adică nici macaru arăta stabilitate cătă presenta pentru comună legea făcută de Barbu Catargiu și nesancționată de M. Sa. Plata pămăntului 40 de galbeni pentru 4 pogoane și 15 prăjini în Muntenia și 60 galbeni pentru 2 și giumatate fălci în Moldova osebitu de 2 galbeni de fie-care clacașu pentru casa sa, iar pentru plata palmașului țeranii voru respunde Sitatului pe anu căte 3 galbeni aice și 4 și giumătate dincolo!! Statulu va vinde pe totu anulu căte 150,000 pogoane proprie- Ce jafu organisatu în averea publică în folosulu proprietarilor și în paguba țerei întregi! Proiectul dreptei Adunărei din estu-timpu este mai asupritor țeranilor și mai ruinătoru Statului tarilor care le vor plăti cu obligațiuni, de cătu acelu din anulu trecutu. Proprietarii mergu din ce în ce mai multu în spre interesulu lor în paguba țeranilor. La pretențiunile opusu exagerate din anulu trecutu M. Sa au domnesculu seu veto, ce va face acumu dacă acestu proiectu i se va presenta în condițiuni mai înrăutățitoare stărei țeranilor decăt proiectulu lui Barbu Catargiu? Pentru ca să agreveze posițiunea țeranilor au cerut oare propriproiectulu de ca se lu etarii lege rurală modifice? Noi credemu că modificarea se cerea spre a se face în bine, dar nu din rău în mai rău. Partida liberală nu au luatu parte la această abominabile lucrare: coalițiunea s'au spartu; d. Ioan Brăteanu s'au retrasu dincomitetul delegaților și proprietarii au remasu cumu au fostu, mai reu de cătu au fostu, căci acumu n'au pe unu Barbu Catargiu care să'i conducă și să'i păzească de a da în gropi. Ioan Ghica este cu dreapta Adunărei, din preună cu d. Boerescu, Lascaru Catargiu și D. Cornea carii au elaboratu frumosulu acestu contra proiectu pentru despoierea nu numai a țeraniloru dară și a Statului, sperămu că M. Sa nu va da în prada boerilor averea ce au desrobit-o de la Brâncoveanu și călugării greci. Actulu boerilor s'au îndreptatu acumu cu o lăcomie neauzită și asupra averei Statului și asupra muncei țeranilor; și pentru ca să se poată îmbuiba cu una și cu alta nu vădu altă pedecă de cătu că- ministru