Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1865-01-14 / nr. 247
ni- Agetiți regimmatisiie annii Z2ei. -- No. 247 -171777 Aseasta fiie vbe ne înve otire sertemîna. Abonamintele se tasii în Iassi la digestionea foiei, ndita Tabalatilogii; iag în Vnepgesti si rgin distgiste la esteclitoghiile rostelog. Rretini re fgei Inni 27 lei. uluuli 7O1 la ZANUACIE 11805. ANGDI IV -- - țizizimi la saie- VOMISINIA A P năzădui 14 ianarie, de a fi priimitu, înaintea tuturor, deosebită, Ponitoriul din 3 ianuariu ne aduse o relăciune despre urările oficiale rostite la Palatu de anul nou. M. 8. Domnul au respunsu, zice, prin cuvinte de asigurări din cele mai binevoitoare. Dâmbovița din 6 ianuariu ne spune că Consiliul de Statu au avutu onoarea în cameră și că s'au retrasu îndată. După aceea în sala Tronului au avutu locu priimirea solemnă a tuturor celoralalte corpuri și autorități. M. 8. Doamna, precumu ne spune foaia oficială, fiindu puținu indispusă și neputăndu fi față la recepțiune, au priimitu felicităciunile din partea consiliului de miniștri prin organul domnului ministru președinte. Din partea Clerului, a Senatului, Camerei elective, a Curței de Casațiune, a Curței de Copturi, a consiliului municipalu din București, a corpului universitariu s'au rostitu cuvăntări de circumstanță la care toate M. 5. Domnul au respunsu, precumu zice Dâmbovița, cu o destinsă convenință. La 3 oare dup'ameazăzi, ne spune Monitorul, Înălțimea Sa au primitu fescitațiunile representaților puterilor străine. Baronul Eder, agentul Austriei, au avut onoarea adresa În. Sale următoarele cuvinte: Ju ocasiunea revoltei anului, corpul diplomaticu și consularii are onoare, Înălțimea Voastră, de a Vă esprima, prin organul meu, prea respectuoasele bale Felicitațiuni și dorințele sale pentru o lungă și norocită durată a domniei Alteței Voastre Serenisime”. La aceasta, Înăltimea Sa au respunsu în următorul chipu: Domnule Baron, sunt foarte simțitori la felicitațiunile ce-mi adresați în numele domnilor agenți și consuli generali. Eu amu priimitu în anul ce s'au sfărșitu numeroase și vederate mărturisiri despre buna voință a augustei Curți Suzerane și a Inaltelor Puteri garante pentru Principatele Unite. Aceste sunt atăte datorii de onoare, pe care Eu Măsilescu de a le plăti, dăndu Romăniei o organisațiune solidă, respectată și potrivită cu trebuințile sale, și înlespindu desvoltarea avuțiilor sale agricole, comerciale și industriale. Spre acestu finitu, Eu amu acordatu străinilor dreptul de a dobăndi proprietăți. Iși place a crede că cugetările Mele vor fi prețuite in deafară cum ele merită de a fi, și în această convicțiune, eu priimescu felicitările și dorințele ce esprimaț pentru Romănia și pentru persoana mea. Imi este particularu plăcutu, domnilor mei, de a vă dori și eu unu anu bunu și fericitu”. După aceasta Înălțimea Sa au bine-voitu a se întreținea în deosebi cu fiecare din domnii agenți și consuli generali. La finilul ceremoniei Inălțimea Sa au primitu pe representanții comunităței israelite. Foria oficială ne spune că M. 8. Domnul au mulțămitu representanților israeliți pentru felicitările lor și le-au promisu că nu va pierde din vedere emanciparea Romănilor de acest cultu... Din nenorocire însă rabinaturele astăzi existende în Romănia suntu departe de a respunde la tendințele unei comunități ce aspiră a fi emancipată. Înălțimea Sa le sfătuește, prin urgare, reforme serioase în această privire”. .. Ne pare foarte reu că n'avemu denaintea ochilor chiar cuvintele care le vor fi rostitu representanții comunităței evreești cătră M. S. Domnul, cum și respunsul întregu al Principelui: atunci poate amu fi puși în stare de a înțelege mai bine ce voru oaspeții postri aceștia care pretindu a fi emancipați! Din cuvintele ce le le-au datu M. 8. Domnul, dreptu respunsu la urările lor de anul nou, înțelegemu bine că principele Romănilor este cu dreptu cuvăntu gelosu de naționalitatea romănă. Voi cereți, zise M. 8. cătră jidani, cereți a vi se da drepturi, și pu faceți nimica spre a le merita". Aceste cuvinte domnești suntu o programă întreagă, pe care toți romănii înțelepți trebue să o înțeleagă și să o aplaudeze. Altă nimica mai de însemnatu, fără numai că și representanții comunității Lipovenilor au fostu admiși a și esprimu urările lor de anul nou, aducăndu, după vechea datină, păne și sare de bunu oguru Domnului țerei. Reproducemu aici propunerea celor 21 de deputați pentru presă, despre care am vorbitu în numerul trecutu. La comisiunea însărcinată cu respunsul tronului s'au presentatu următoarea propunere, pe care credemu de datorie, zice Reforma, a o face cunoscută publicului nostru lectoru. Iată acea propunere: fiindu că publicitatea este basa oricărui sistemu constituționalu. Fiindu că presa urma la 6 dechemvrie să între în starea ei normală, căci ordonanța contra presei, decretată la 2 maiu, au pututu avea cuvăntul ei de a fi numai pănă la 6 dechemvrie; iar de atunci încoace, restabilinduse starea normală a lucrurilor, urma ca legea suspensă, la 2 maiu, să reintre în vigoarea sa la 6 dechemvrie; sau, dacă guvernul credea că împrejurările pu lu iartă a face aceasta, urma să presinte Camerei unu proiectu de lege prin care să ceară continuarea ordonanței de presă. Fiindcă chiar decretul prin care s'au restabilitu ordonanța nu abroga, de presă, „ci suspenda provisoriu, legea Fiind că, cu ordonanța presei, azi, cănd Camera este deschisă, organele de publicitate nu pot discuta liber lucrările Camerei și ale guvernului, nici alegătorii noștrii nu potu a ne comunica, în toată libertatea, prin canalul presei, dorințele și păsurile lor. Pentru aceste motive propuneau ca, pentru onoarea Camerei și a regimelui constituționalu, să se ceară de la Domnitoru, în respunsulu la mesagiulu tronului, ca presa să reintre cel puținu în starea ei normală, adică, ca ordonanța contra presei să fie înlocuită azi cu legea de presă, pănă cănd Domnitorul, care totdeauna au patronatu libertatea presei, va găsi momentul oportuni spre a da presei toată libertatea ei, aceasta fiind singura garanție temeinică celor constituționale. a instituția Această propunere este subscrisă de domnii deputați: H. Tell, C. Aritencu, C. Cjevari, C. Mărgășitescu, Forumnușanu, G. Brătășanu, D. Negulici, A. Depridheanu, C. Borăniucu, Aghiciu, V. Georgu, Gavrilbucu, I. Vălăneucu, H. Poribiulnu, G. Orăhivscu, N. Dobricibanu, P. Tetorvanu, P. Peruțu, Ioan Mareșu, Petre Aurbliu, P. Stăncucu. celui ca i-au adusu o greutate serioasă, constatări necomplectate, chestii pendente și complicate, lucrări neespeduite, iată situația în care s'au priimitu. Departe de a atribui neglijenții cuiva mă grădescu a mărturisi că secularizarea moșiilor zise închinate, brăncovenești, chinoviale, nedumeririle și conflictele născute din acestă secularizare, absența actelor autentice constatătoare dar averilor foștilor egumeni cu arendașii, toate acestea grămădite asupra unui personal creatu numai pentru singura administrație a imobililor monastirilor pămăntene neînchinate, explică în destul situația în care s'au găsitu serviciul în chestie și pe care o și delimitarea pămănturilor ce noua lege rurală acordă foștilor clăcași, mai împovărează astăzi alegerea Arenzi de moșii, închirieri de ecarete. Această greutate apasă mai cu osebire asupra serviciului de constatări și de administrație, garanțiile ce dau arendatorii, proprietăți căutate în regie, vănzări de obiecte mișscătoare ale monastirilor și ale schiturilor chinoviale, constatarea embaticurilor și a chiriei ce plătescu emfitecții și pregătirea lucrărilor pentru rescumpărarea lor; în fine delimitația pămănturilor rurale, aceste toate erau concentrate la o singură secție cu două biurouri. Au trebuitu dar a se mai spori personalul serviciului, și de aceea s'au adăogatu, în budgetul de la 11 iulie, unu șefu de secție pentru embaticuri cu unu ajutoru și duoi scriitori precum și unu biurou de comptabilitatea domeniilor, compusu de unu șefu și unu ajutor. Experiența dovedindu că această adăogire nu este suficientă, prin budgetul propusu pentru exercițiul anului 1865, amu regulat zisul serviciu în două secțiuni complecte, una cuprinzindu serviciul de embaticuri și constatările în genere, și celalaltă însărcinată cu administrația veniturilor constatate și cu delimitarea pămănturilor cuvenite foștilor clăcași. Conservarea și cultura pădurilor Statului Devastările de care ele au suferitu în trecutu nu numai au micșoratu valoarea fondului și rereclamă osebita atențiune a guvernului. nitul ce ne poate da, dar au mai avut o vătămătoare înmurire asupra condițiilor noastre atmosferice, și explică desele inundații, slabele recolte, epidemiile etc. periodica țeara. Aceste considerații vor justifica, speru, restatornicirea, în budgetul curent, a serviciului de silvicultori ce s'au fost suprimat de ministeriul cultelor dintr'unu motivu de economie. Serviciul silvicu esterioru este împărțit în zece circonscripții, fiecare sub privigherea unui silvicultor-șeflu, peste care, la șapte circonscripții mai importante, amu găsitu de de finanțe, nevoe a mai adăoga, căte unu ajutoru. desele escursii țarea în țeară pe lună pentru spesele trei și ce sunt obligația unei ce întristează în budgetul proiectatu, Osebitu s'au alocatu și unora și altora o justă indemnitate patru districte. Pănă cănd împrejurările vor erta lei de căte 100 de transportu a face la încăte înfiin scoli de econoșie sil- Espunere de motive a profetului de lege relativu la ficuiirea budgetelui generalu al Siciului pentru exercițiul 1805. S(Urmare și încheere”). Direcția domeniilor Văiaiului. Sunt puține luni de cănd administrația domeniilor Statului, adrnată mai înainte de ministerul cultelor, au trecutu în atribuțiile a- 5). Vezi Tribuna No. 245, 246. ull cți MESZAULULAo