Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1864-12-03 / nr. 242
Sdgivunna Momini. r - Asenvsta foie ese ne unge ci ie serteșîna. Abonamintele se fasti în Iassi la dighestionep loiei, țdita Tabalagiogiing în Vaeptesti si rghin distghiste la esreditogiile rostelor. Rretini regiumetate annii 72hei. No. 212 Rretiniire ilei Inni 21 ies. pi l.-- s------ -- -- ------- -- - -o lluuli LOCI 3 DECEMGTĂ ALIE Dublă. ANUL IV. în Găluți 3 de chemeegrie. Resultatul alegeriloru din urmă pentru deputați la Adunarea legislativă din partea ținutului și din partea oramului Iașii este acesta: Aleși în colegiulu electoralu pentru districtu, DD. Alecu Vuluță cu 91 voturi, Iancu Alecsandrescu cu 69. Bar aleșii pentru orașul Iașii, DD. Dimitrie Gustea cu 96 de voturi, Costaci Balaișu cu 92, Costachi Negrea cu 91, Dimitrie Zisu cu 90. Pentru Tîrgul Frumosu s'au alesu D. Tudurachi Vasiliu, înse cu căte voturi n'am aflatu, nici Foaia publicturilor oficiale nu arată. Nu știmu de asemene din înformare oficială nici cătu de numeroase anume au fostu colegiele electorale, ci atăta amu aflatu că nici unul dintr'însele nu s'au compusu de 100 de alegători direcți. Nu s'au putut oare a se face lucru absolutu, ori nu s'au luatu măsuri la timpu, aceasta n'o putemu afirma. În numerul nostru din urmă, de la 19 noemvrie, ziceamu, mărginindu-ne a vorbi numai de colegiile electorale ale districtului și orașului Iașii, că s'ar putea întămpla ca nici în colegiul electoral al districtului nici în acel al orașului să nu fie propriu îndestui alegători direcți pentru a se performa alegerile în conformitate perfectă cu spritul și cu litera Așăzămăntului electoral și a Ordinului instructivu de aplicare. Aceasta tocmai s'au și întăn platu aici, atătu cu colegiul rural cătu și cu acelu urbanu. Așa, pentru completarea numărului de 100 alegători de al doile gradu în colegiul districtual s'au cerutu și doi dintre membrii consiliului municipal, și totu nu s'au putut agjunge a se satisface legiuirea; căci, dupre cătu ni sau spusu, n'au fostu față 100 de alegători. De asemenea nu s'au pututu înnumărul de 100 alegători efectiv nici pentru alegerea deputaților din partea Iașului. Jgheba electorală, cumu cere foaea Cuciumul (vezi No. din 26 noemvrie), dar cel puținu o aplicare mai rațională și mai ecuitabilă este un ce de mare urgență. Înseși basele fundamentale ale sistemei se potu compromite urmăndu a se aplica precumu s'au interpretatu și s'au aplicatu. Despre altele, în cătu priivește mai cu samă esecutarea materială, alegerile aceste generale pentru Adunarea legiuitoare s'au făcutu, pe cătu amu liniștea cea mai perpeste totu locul se pare că au eșuu cu totul dupre placul ocărmuirei. Conilorul de gios și de vineri, din săptămăna trecută, adecă din 26 să a celor aleși la 24 și la la 25 noemvrie, pentru districte și pentru orașe, cuprinzăndu unu numeru de 138 de nume, însă, din o depeșă electrică publicată în zonea locală de publicăciuni oficiale de aici, avemu știință că în numerul de sămbătă al Monitorului s'au publicatu încă o listă spre complectarea celor aleși la 25 noemvrie. Ci ăncă pu știmu care suntu acele vreo 20 de nume, și foarte ne îndoimit dacă prin unele dintr'insele s'ar putea preface simțitoriu culoarea și tonurile cadrului general. Precumu amu zis'o, alegerile aceste generale pentru Cameră s'au făcutu generalminte cu cea mai absolută liniște; însă, în conștiință, nu putemu afirma că pretutindene operăciunele electorale s'au condusu și s'au îndeplinitu cu toată prudența administrativă și cu totul actul politicu care se cerea în asemenea ocurență însemnată. Știmu oare-ce, bunăoară, despre tratamenele alegătorilor Romașcani, știmu din bună înformare nu numai că nici acolo, bună oari, colegii electorale de tărgu nu s'au putut compune din numărul de 100 de alegători direcți, dar încă că s'au pătatu resultatul alegerilor într'unu modu gravu. Domnul ministru de interne șcl. are o mie de mijloace promte mi sigure de a descoperi totu adevărul, efactul adevăru, și de a desminți vorbele lățite. Noi, în fața aceasta, nu vomu da pe foaie nimănui, nu voimu a articula nicio arătare în contra cuiva; însă este de datoria unui organu lealu de publicitate, unei foi politice neatărnate, de a deștepta pe cine se cuvine asupra eccesului de zeru, care strică totdeauna mai multu de cătu o prudentă reservă. Această datorie ne o împlinimu aici în cugetu, și cu toată abnegarea. Nimene credemu că nu ne va ține de zeu pentru aceasta. Nu este în cugetul nostru nici macar de a întuneca, ne cumu să denigrămu, meritele persoanelor, dară, dacă ne închinămu principiilor bune și estimămu probitatea publică, cu atătu mai multu suntemu datori a căuta ca aceste bunuri nestimate să se poată fecunda în sinul poporului, și aceasta nu se poate fără de ajutoriul oamenilor cu bunu simțu. Oamenii cu integritate morală sunt totul; căci instituciunile cele mai bune și perfecte nu folosescu omenirea decăt numai prin Dacă ar fi lucrul acesta de altmintrele, cumu ar fi căzut în lume atătea popoare care'și apropriaseră destul de bune instituciuni? La oameni, dară, să căutămu mai ăntăiu de toate, căci omulu își face și numele și totu. Intre aleșii de la 24 și 25 noiemvre vor fi mulți, de bună samă, trebuie să fie mulți cari nu'și au făcutu păn'acumu unu nume politicu Pindu Unu cu o reputăciune politică stabilită, și căruia alegerile din unsinguru nume ni se pare că i-au adaus o nouă illustrare: Costachi Negrea. Numele D-lui Costachi Negri se vede eșitu în mai multe locuri, anume în județul Dolcă le-au lipuitu ocasiunea. nu, în capitala București, în orașele Galați, timpului nostru; ea trebuie deci să și aibă însemnarea sa caracteristică. Ne pare foarte reu că împregiurările critice și regimele excepționale în care se află astăzi pressa la noi nu ne permitu de locu a apreția în voie în cincita alegere a D-lui Costachi Negrea, acestu faptu unicu și semnificativu, care desigrează pe vechiul și venerabilul representantu din Adunarea consultativă din anul 1857 ca pre omul zilei, ca figura parlamentarie cea mai în vază în viitoarea Adunare, că acestuia va avea a spune ca protagonistulu politicei domnitoare, sperămu că celu puținu istoria timpului cu toată cuviința că integrul patriotu romănu, care, la 4u și la 57, s'vau rostitu cu meritoriu curagiu pentru împroprietărirea sătenilor, nu va fi elu astăzi care în o Adunare legiuitoare, purceasă mai cu seamă din alegeri țerănești, să lase în voia întămplărei și pe căutate interesele cele mai mari ale țeranului Romănu. Nu știmu căți anume representanți au eșuu din sinul locuitorilor emancipați prin decretul M. S. Domnului din 14 augustu; înseamu înțelesu că pretutindene această mare au fostu causa generală și eficiente care au asiguratu triumful candidaților prode prefecți. Fie ca representanții aleși sub asemine auspicii să se arate credincioși principiului din care au purcesu! Fie ca semnulu în numele căruia au învinsu candidaturile administrăciunei să fie ca unu botezu liberalu și ca o conversiune democratică acei mai mulți dintre aleșii pentru numiți prin voturile popularie și pe credința însufată de susu. Această urare de bine din partea noastă o faci mu astăzi din adăncul inimei; și dacă ne va fi datu cănduva a o motiva în libertate de cugetu și cu toată demnitatea, atunci vomu spune cumu se cuvine că cuvăntulu nostru acestu bunu nu este o binecuvîntare adulătoare nici o laudă interesată la adresa politiciloru zilei. Ameni bine Adunărei viitoare este, în adevăru, pentru toaia aceasta o a plăti datorie de sentimentu. După ce atătu de multu amu doritu o lege electorală pe baze popularie și cătu mai întinse și mai înrădăcinate în poporu, acum nici nu ne-aru lăsa inima să augurămu Și vede-o rătăcinduse pe urmele Adunărei trede rău Adunărei noue, pănă nu vomu și din gură numai de bine. Așa, deși alegerile aceste nu s'au ne ținemu noi, adică cu o presă liberă și cu toată libertatea consfătuirilor publice, cu toate aceste Adunarea legiuitoare ce vine poate de căzu Adunarea trecută. Această curată din partea noastră credemu că se va și și doctorul În respectul cesta, n'abemu păn'acumu înformări exacte mai de departe decătu de cele petrecute cel multu la unu sau două din districtele vecine districtului nostru, însă atăta este deagiunsu ca să ne puie pe gănduri despre soartea nou-li sisteme electorale esperimentată acum pentru prima oară în alegerile unei Camere a Comunilor la noi. Dreptu aceasta caută să spunem că, în concursul oamenilor de omenie, adevăru, dacă nu o mică modificare în legea înțelesu, fectă, fură șișcare, toată țeara, sultanu, și, cu și din 27 noemvrie (numerile 264 și 265) de Tecuciu și lași. Asemene alegere încincită aduse aici, pănă patăzi, lista autentică și oficial este fără exemplu în analele electorale ale fără agitare, fără lupte, în că nu se atinge de pemăsură pași câte, nu vomu înceta de realisa de îndată ce precum arti tudiunilor libere, otismului liberalu se înalțe pune din precum capulu locului, și înainte de a'i ura și cu găndul Adunarea a revizui legea electorală viitoare făcutu se va toate fi plăcutu tuturoru amicilor instila o autoritate morală mare ar fi plăcutu patriIa sa și foaia 5 de școala politică de care mai să dorință