Tribuna Sibiului, august 1968 (Anul 1, nr. 140-166)
1968-08-02 / nr. 141
r r * A »I Baraţi calea refuzurilor pentru calitate necorespunzătoare! In semestrul I al acestui an s-au înregistrat 289 refuzuri. Uzina mecanică Mîrşa deţine „recordul“ — 1 299 000 lei Bfl MUR MUS H II MSB ■•■■HKKiaiaHi Judeţul Sibiu, a cărui configuraţie economică este prin excelenţă industrială, se situează în ierarhia valorică, a ţării printre judeţele fruntaşe. Succesele incontestabile obţinute de întreprinderile din judeţ sunt rodul consumării „atomilor“ de inteligenţă şi pricepere ai oamenilor muncii. Dar se vede treaba că apariţia unor discrepanţe vine să umbrească realizările. In acest sens am făcut investigaţii pentru a descoperi eventualele „pete“. Verificînd surse demne de încredere — situaţia refuzurilor de plată pentru calitatea necorespunzătoare — am văzut că, la sfîrşitul semestrului I a.c., s-au înregistrat, la nivel de judeţ, 289 refuzuri a căror valoare se ridică la 5 661 000 lei. Refuzurile se datorează calităţii necorespunzătoare a produselor livrate beneficiarilor. Astfel, printre „recordmani" se numără Uzina mecanică Mîrşa, care a plătit 1 299 000 lei pentru recondiţionarea produselor necorespunzătoare calitativ şi I.I.S. „8 Mai“ Mediaş, care a plătit 1 093 000 lei. O analiză mai adîncă a refuzurilor de la „8 Mai“ Mediaş ne-a permis să vedem şi cauzele lor. Numai în luna iunie a.c. „8 Mai“ a înregistrat 9, refuzuri în valoare de 267 000 lei. Astfel, I.C.R.T.I. Tg. Mureş a refuzat 276 perechi pantofi pentru femei, feţe din piele de porc softit în valoare de 91 000 lei, care prezentau căptuşeli nelipite corect şi paspelul ondulat. I.C.R.T.I. Botoşani a refuzat 402 perechi pantofi, feţe porc softit, în valoare de 25 000 lei, cu tendinţe de dezlipire a tălpii şi căptuşeală ondulată. Bineînţeles, exemplele nu se opresc aici. întreprinderea industrială a municipiului Sibiu a avut 16 refuzuri în valoare de 364 000 lei. Pentru numai 3 refuzuri, Uzina mecanică Sibiu, a plătit 234 000 lei. Evident, indexul întreprinderilor care au avut refuzuri este mai mare. Ne-am oprit aici, pentru a vedea care sunt cauzele ce condiţionează apariţia acestor refuzuri. Bineînţeles că în astfel de situaţii se caută să se argumenteze prin existenţa unor cauze „obiective“, care, chipurile, ar scuti de răspundere. Pe una din situaţiile avute la îndemînă am citit: refuzurile din luna mai de la fabrica de confecţii „Steaua roşie“ Sibiu — 200 costume în valoare de 142 000 lei, I.C.R.T.I.-ului Bacău (aveau tighelele descusute şi necurăţate) şi 200 raglane bărbăteşti Timişeni (au fost mai scurte cu 10 cm) — s-au remediat şi au fost relivrate în luna iunie a.c. Din această cauză, producţia globală pe luna mai a fost diminuată cu valoarea acestora. Să fie într-adevăr aceasta soluţia cea mai bună? Credem că este o dovadă a lipsei de interes manifestată din. nartea. conducerii fabricii „Steaua roşie“ Sibiu în luarea şi asigurarea celor mai bune măsuri pentru înlăturarea greşelilor de execuţie. Este o rezolvare formală, menită să scutească de răspundere factorii de conducere. In ce măsură efectele organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii şi-au găsit materializare aici, nu putem vorbi. Culmea refuzurilor a atins-o întreprinderea forestieră Sibiu, care a înregistrat 4 refuzuri la produsele destinate exportului, devieri calitative între 6—10 la sută la cheresteaua de fag. Comentariile sunt de prisos. (Continuare la pag. a 11-a) MINODOR GEORGESCU Motoarele zumzăiau monoton. Oamenii dirijau forţa nevăzută a maşinilor după planurile dinainte stabilite. Scîrndurile intrau, una ■ este una, în angrenajul maşinilor. Ieşeau netede ca oglinda, numai bune pentru mina harnică a lui Dumitru Păştea sau Ştefan Guia sau Nicolae Căpăţină sau .. oricare dintre cei opt cooperatori care lucrează la atelierele cooperativei agricole din Cîrţişoara. — Gata eşti, Ştefane? — Mai rabdă şi tu un minut! — Hai, că azi parcă n-am făcut tot ce ni s-a dat! — Nu-i nimic! Nu vezi că ceasu-i abia jumătate la unşpe? — Fii mai mult cu ochii la maşină, nu la ceas, Ştefane! Dumitru Paştea, nea Mitică, cum îi spun consătenii stătea ca pe jar. I se părea lui că astăzi productivitatea la maşina de geluit „bate pasul pe loc". El avea nevoie de cit mai multe scînduri de fag frumos feţuite, pentru a închega, după un plan bine pus la punct, lopeţi de brutărie. De aceea îşi tot batea gura, ba cu Ştefan Guia, ba cu Nicolae Căpăţină, ba cu un alt cooperator. Alături de coechiperii săi, şeful de atelier Ilie Trîntor aranja lopeţile gata făcute în pachete, pregătea materialele pentru expediere, în hala largă se mai găseau depozitate, în aşteptarea drumului către Constan- Admirabila forţa a hărniciei la, Galaţi, Craiova, Suceava sau alte puncte de pe harta ţării, cozi de lopeţi de brutărie, scări duble, lăzi pentru pîine etc. Aparent, contemplarea fugitivă a acestor materiale crea impresia unui haos. Dar totul era etichetat, ordonat, catalogat. Oamenii de la ateliere se mișcau cu agilitate printre stivele de materiale. — Aici, în hală, păstrăm doar numai ce n-am putut transporta la depozit, ne-a spus șeful de atelier. Nici acolo însă materialele nu zăbovesc prea mult. Comenzile sunt presante, beneficiarii au nevoie de materiale, noi (de ce n-am recunoaște-o?) avem nevoie de bani. Interesele noastre coincid cu ale lor. N-avem nici un motiv să nu fim operativi. In depozitul de lingă hala principală a atelierului domnește ordinea. Nu trebuie să exagerăm. Nu e ordine de farmacie. Dar ordinea care există în depozit permite manevrarea uşoară a materialelor, depistarea operativă a cutărui sau cutărui lor, după destinatar. Contabilul şef al unităţii, Traian Solomon, ne vorbeşte despre greutăţile întîmpinate în producerea uneltelor pe care sincer le admirăm. — Procurăm greu materialul lemnos pentru prelucrare. Ar trebui ca UJ.C.A.P. să ne sprijine mai mult (Continuare în pag. a Il-a) GH. GRĂDINARU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU SIBIUL Tovarăşe director, cele ce urmează vă interesează ... Sibiul deschide pe zi ce trece noi perspective cetăţenilor lui şi turiştilor. Frumuseţi nebănuite apar de după barierele demontate ale schelelor, de după paravanele ce delimitează incintele şantierelor. Se asfaltează străzi, se delimitează trotuare, apar noi spaţii verzi împodobite cu flori, şi totuşi... ... pe strada Abatorului, o clădire înălţată în roşu, cu geamurile pe stoicuri nleinate, dar deja sparte îşi dezvăluie o faţă nedorită de după mormanele de nisip trîntite pe întreaga parte carosabilă, laolaltă cu cărămizile ce se degradează. Materialele sunt strivite şi împrăştiate de roţile autovehiculelor. Constructorii nu se văd nicăieri, iar găurile din ziduri dau impresia unui lucru prost conceput. Pe aceeaşi stradă, schelele împînzesc de multă vreme o aripă exterioară a întreprinderii „Libertatea“, fără să fie întrebuinţate la finisarea care întîrzie, întîrzie... Pe malul drept al Cibinului, în spatele uzinei „Independenţa“ s-a săpat un şanţ pentru introducerea unei conducte pe acelaşi foc unde vreme de un an au stat părăsite nişte vane ale întreprinderii comunale. Locul vanelor, ridicate în urma criticii făcute de ziar, îl ocupă acum pămîntul aruncat peste o porţiune de 50 m de trotuar, pămînt care, spălat de ploi, se împrăştie pe asfalt îngreunînd circulaţia pietonilor şi a autovehiculelor. Pe şantierul întreprinderii „7 Noiembrie“ materialele de construcţie aruncate in dezordine şi descărcate la întîmplare sunt distruse parcă intenţionat. Intr-una din zile aici s-a aprins un vas cu bitum pe care nu s-a sinchisit nimeni să-l stingă. întreg cartierul a fost astfel umplut cu fum greu, înecăcios. Risipă, neglijenţă, slabă gospodărire. „Avem conducte, dar n-avem apă* L J •n v. I - I - • Blocurile din cartierele Terezian, Gheorghiu-Dej şi Trei stejari nu au apă suficientă. în sesizările sosite la redacţie se arată foarte adesea că cetăţenii acestor cartiere iau apa pentru băut din străzile învecinate. Cit despre apă pentru baie sau pentru spălat, nici nu poate fi vorba! Foarte curios, chiar atunci cînd plouă, anumite străzi sunt udate și cu autostropitoarea... Praful este îa ei acasă ... pe strada Cimpului. Străbătută la intervale destul de rare de cite un autovehicul cu doi-trei ani in urmă, această stradă a devenit în prezent o arteră destul de aglomerată datorită atît unităţilor economice care au luat fiinţă în această parte a oraşului, cit şi tranzitului ne timpul verii în^t'vo sr?.fior?n -balneară Ocna Sibiului. Deși această stare de lucruri este cunoscută de edili din sesizările locatarilor străzii, încă nu s-a luat nici o măsură pentru ca să se facă (Continuare în pag. a II-a) GEORGE CIOBANU — MAI FRUMOS -MAI BINE GOSPODĂRIT Parbrize curbate securizate pentru autocamioane produse de Fabrica de geamuri din Mediaș. Foto: Fred MSS TTTTTTTTTTTTTT Gamă largă de obiecte casnice Din depozitele I.C.S. „Metalochimice" au fost livrate magazinelor de specialitate o largă gamă de obiecte de uz casnic din care amintim: aspiratorul de praf marca „Record“ la prețul redus de 600 lei, pus în vînzare începînd cu data de 1 august a.c., 50 de maşini de cusut, televizoare tip „Dacia 3“, variate obiecte din porţelan de import, precum şi bogate sortimente de mobilă de diferite tipuri şi cu funcţiuni multiple. C. LĂCĂTUŞ fiPfiBBonKBssmomi ANUL I Nr. 141 Vineri 2 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI Bilanţ edificator In după amiaza zilei de 31 iulie, la Casa de cultură din Cisnădie, şi prezenţa a peste 330 delegaţi, reprezentanţi ai salariaţilor Uzinelor textile Cisnădie, tovarăşul Andrei Vurpăreanu, director general, a prezentat darea de seamă a comitetului de direcţie pe semestrul I. Totodată a fost prezentat şi planul de măsuri menit să ducă la realizarea sarcinilor ce stau în faţa colectivului uzinelor în semestrul II. Din darea de seamă prezentată s-a desprins faptul că sarcinile de plan la producţia globală şi marfă pe semestrul I au fost îndeplinite înainte de termen, dîndu-se peste plan o producţie în valoare de 3,76 milioane lei. , Cu această ocazie colectivul uzinei s-a angajat să livreze peste planul anual 150 000 mp ţesături, din care pe primul semestru au realizat deja 100 000 mp. I. ANDREI, coresp. Noi ateliere la Cisnădie Orientîndu-şi activitatea în direcţia satisfacerii nevoilor crescînde ale populaţiei, cooperativa „Tehnica nouă“ a deschis recent la Cisnădie o unitate de reparat maşini textile, un atelier de reparat obiecte de uz casnic. Incepînd cu ziua de 1 august a.c. funcționează un atelier foto, având ca mandatar pe Iosif Pavelescu, un priceput şi apreciat fotograf. TTTTTTTTTTTTTT Lucrări de amenajare Angajaţii întreprinderii de reparaţii şi construcţii Sibiu, efectuează în prezent lucrări de lărgire şi amenajare pe şoseaua Alba-Iulia, în cartierul Hipodrom, pe Bulevardul 23 August, precum şi lucrări de modernizare a străzii Cibin. în această perioadă sunt intr-un stadiu avansat reparațiile capitale la pavilionul central al stațiunii balneo-climaterice Ocna Sibiului. ei Noua centrală automată din Mediaş, dată în exploatare la sfîrşitul lunii iunie a c., este dotată cu aparatură produsă în ţară, avînd o capacitate de 1400 linii cu posibilităţi de extindere. Fotografia noastră (de la stînga la dreapta): tehnicienii Gheorghe Holerga şi Constanţa Homeag, împreună cu șeful centralei, Gheorghe Matei, efectuînd controlul la rama de verificare automată a circuitelor. 0TTTTTTTTTTTTT Peste plan Cooperatorii din Mediaş au reuşit să recolteze griul de pe 108 hectare, faţă de suprafaţa de 110 hectare cit ocupă această cultură în unitatea lor. De pe suprafaţa de 80 hectare treierate s-a realizat o producţie medie mai mare cu 300 kg boabe la hectar decit planificarea. Dovedind o înaltă conştiinţă patriotică, membrii cooperatori din Mediaş au predat în întregime cantitatea de grîu contractată şi muncile I.M.A. plus uiumul. Importante venituri In atelierele C.A.P. Cîrţa au fost produse, în primul semestru al acestui an, peste 3 000 cozi pentru ciocane, peste 6 000 cozi pentru sape, peste 1 400 lădiţe pentru cuie şi alte asemenea materiale prelucrate din lemn. Din valorificarea lor, unitatea a realizat în această perioadă aproape 90 000 lei. DIN SUMAR: • Note • Azi... azi... azi... • Sport in pag. a Il-a • Infractor invizibil • O expoziție şi cîteva nedumeriri în pag., a III-a / Cu artistul poporului INDA GEZA despre: Minunatul nostru tezaur de creaţie artistică populară Mii de generaţii de artişti anonimi au zămislit de-a lungul istoriei ceea ce numim arta populară şi folclorul, particularizînd intr-un mod impresionant marile calităţi spirituale proprii poporului român. A privi cu un înalt simţ de răspundere valorificarea acestui inestimabil tezaur naţional, reprezintă o îndatorire de rezonanţă patriotică. Ce aspecte ridică în prezent chestiunea conservării creaţiei artistice populare? Ce modalităţi de valorificare a geniului popular tradiţional se dovedesc mai eficiente? în legătură cu o astfel de temă am consultat opinia sculptorului VIDA GEZA, artist al poporului. — Perspectiva pătrunderii mai rapide a elementelor de civilizaţie modernă în viaţa satelor prejudiciază inevitabil domeniul creaţiei şi conservării formelor de artă populară? — Epoca socialistă a dezvoltării poporului român se înscrie în cartea de aur a istoriei ca o perioadă de realizări fără precedent pe toate tărîmurile creaţiei materiale şi spirituale. în acest context, apare pe deplin firesc să cunoască o amploare crescîndă, opera de valorificare a artei şi tradiţiilor noastre populare, ca parte integrantă a eforturilor partidului pentru mobilizarea naţiunii la estimarea şi îmbogăţirea celor mai autentice tradiţii culturale progresiste autohtone. Condiţiile sociale noi dau un conţinut superior datoriei ce ne revine în faţa istoriei şi a generaţiilor viitoare de a păstra nealterat, a cultiva şi valorifica pe o treaptă mai înaltă tot ceea ce a zămislit mai valoros geniul nostru popular. Dezvoltarea economică, socială şi culturală a localităţilor rurale în anii care vin, reliefează unul dintre cele mai importante procese calitative pe care le va cunoaşte societatea românească în drumul spre comunism: apropierea treptată a vieţii satului de aceea a oraşului. Elementele acestui proces sunt de pe acum sesizabile. Organizarea socialistă a agriculturii, tabloul satului cu agricultura mecanizată, beneficiarăa multora dintre avantajele ştiinţei şi tehnicii, schimbările intervenite în caracterul muncii, diferenţierea structurii profesionale etc., nu sunt lipsite de consecinţe pe planul culturii materiale şi spirituale a satului, care acumulează treptat elementele urbanizării. Asistăm, aşadar, la acumularea unor condiţii materiale care pot duce la pierderea unor tradiţii ale folclorului şi artei populare. Dar, dici, prezentarea acestuiproces, nu trebuie să desprindem concluzia că orice efort de păstrare şi valorificare a tezaurului creaţiei populare este inevitabil sortit eşecului. Am în vedere faptul că nu trebuie impus ceva amorf ci, dimpotrivă, trebuie să creăm climatul favorabil menţinerii unor elemente de suprastructură pe deplin vii şi viabile. în acest context, indicaţiile conducerii de partid ni se dezvăluie ca un înalt model nu numai de abordare teoretică, ci şi de acţiune practică. — Care dintre modalităţile practice de protejare a creaţiei populare pot asigura rezultate maxime? — Mi-aş îngădui să „clasific“ aceste modalităţi în două grupe mari, vizind categorii corespunzătoare de factori care le pot da viaţă. Un priim grup se referă la îndrumarea nemijlocită a creaţiei artistice şi a creatorilor înşişi. Se impune o minuţioasă muncă de depistare a meşterilor populari şi de reactivare a lor, conjugată cu selectarea producţiunilor artizanale, atent, potrivit cerinţelor criteriului de autenticitate, organizarea prezentării lor în expoziţii sau valorificarea lor prin Fondul plastic, prin magazine specializate etc. Pe de altă parte, ar da rezultate fructuoase preocuparea mai consecventă faţă de culegerea, păstrarea şi difuzarea folclorului literar şi muzical-coregrafic de semnificaţie capitală, definitorii pentru fiecare zonă etnografică, acţiune care să antreneze efectivul larg entuziast al specialiştilor caselor judeţene de creaţie şi al pasionaţilor culegători locali, înarmaţi organizat cu competenţa corespunzătoare. Nu mai puţin eficientă mi se pare generalizarea iniţierii unor „cercuri“ care să grupeze în jurul artiştilor populari pe cei mai talentaţi tineri ai satului. în acest sens, un aport însemnat pot aduce cooperaţia meşteşugărească, muzeele şi Fondul plastic prin încheierea unor contracte de durată, a unor comenzi ferme de producţii artizanale, lucrate la domiciliu, cu obligaţia celor care comandă lucrările de a asigura o aprovizionare materială tc/gsplriteîtosice pintris mirttei populari. în legătură cu această formă de îndrumare a creaţiei populare, aş aminti faptul că unele încercări sporadice de pînă acum nu au dat rezultate care să ne mulţumească pe deplin tocmai pentru că cei care lansau comenzi se lăsau „furaţi“ de gustul îndoielnic al .(continuaca în pag. a 111-a) Convorbire realizată de I. RAŢIU