Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)

1969-09-12 / nr. 488

r . Cinetică Ţi-ai luat bilet de avion pen­tru Cluj, cu o zi înainte. In ziua plecării alergi la TAROM cu o oră înainte, să nu scapi autobuzul. Acesta te duce la aeroport cu altă oră înainte de plecarea avionului. Ca să nu amorţeşti (sau ca să-ţi omori nervii) te plimbi prin sala de aşteptare alte două ore. în sfîr­­şit, se anunţă la difuzor: „Din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile cursa Bucureşti — Sibiu — Cluj se suspendă. Pa­sagerii sunt rugaţi să poftească în maşină, să se prezinte la a­­genţie pentru a li se înapoia banii“. E ora şaisprezece fără ceva. Fugi la maşină. Cu maşina fugi la Agenţia TAROM. Iţi iei ba­nii fuga. Nimeni nu te infor­mează ce trenuri ai (dacă avio­nul nu mai merge!!). Fugi la Agenţia C.F.R.: „Pleacă un tren la şaisprezece şi optsprezece minute“. Fugi la tramvai. Tramvaiul nu vine. Fugi la un taxi. Taxiul nu opreşte. Fugi pe jos pînă la gară. Dar ... trenul a plecat!! ! Pag. 2 Imagine recentă a fațadei hotelului Bulevard din Sibiu * * *­ • Foto: VICTOR PELGER Statică Vii de la Oradea cu trenul 402. După ce-ai stat vreo şapte ore nemişcat în vagon ajungi în gara Copşa Mică. Aici trebuie să faci schimb ... peste aproa­pe trei ore. Stai şi contem­­pleri ... nocturn­­de la ora două elate, şi ceva la patru treizeci şi ce­va), întocmeşti lista trăsăturilor ce caracterizează această gară: 1. Principal nod de cale fe­rată cu legături foarte proaste; 2. Panoul cu „sosirile şi ple­cările“ e pus undeva la mar­gine in lungă, sau în sala de aşteptare („ascuns“ ca şi biroul de informaţii). 3. Mulţi oameni au sosit de la drum lung şi ar mînca ceva. Dar ce şi unde? Restaurantul e închis. Poate că e bine aşa. Dar bufetul? El n-ar putea fi folo­sit? Cel puţin un geam al aces­tuia prin care să ceri o chifte­­luţă ... 4. Murdărie de te prinde greaţa. Hîrtii, mucuri de ţigară stratificate. Dacă în sala de aş­teptare nu-i nici o scrumieră!? Şi stînd atîtea ore aplici zica­la: „Răbdare şi tutun“. Acustică Adeseori dimineaţa, seara sau la prînz poţi auzi, în gara Sibiu, strigîndu-se prin difuzoarele a­­lea mici instalate printre linii: „Ce dracu face ăla de nu miş­că acolo ... „Mă, eşti surd de ... „Am aranjat eu chestia, ser­­bus ... (Mă rog, se mai spun şi alte chestii ... de serviciu. Princi­palul e că se aude foarte clar) La difuzoarele spînzurate de caieţi, în sala de aşteptare sau restaurant: „Aaatenţiune! Aaatenţiune. Trenul de ... r ... ne ... umă­rul ... Şte ... doi ... n ... goane câlă ... rrr ... ută! „Aaat ... rrr ... Auzi fragmente dintr-un discurs“ acompaniat de­ un hi­at înfiorător. De fapt nu pri­­cpi nimic din cele anunţate. Ce se spune la primele şi nu ascultă nimeni se aude clar. Ce se spune la cele din urmă ascultă toţi şi nu pricepe ni­meni. S. TRAIAN Prodigioasă activitate edilitară la Răşinari Comuna suburbană Răşinari, cu o populaţie de peste 6 000 locui­tori, legată de Sibiu printr-o linie de tramvai şi o şosea recent as­faltată, păşeşte ferm pe calea ur­banizării. Edilii comunei, bucurîndu-se de sprijinul populaţiei, obţin rezulta­te meritorii în acţiunile de între­ţinere a instituţiilor publice, a şco­lilor, străzilor şi drumurilor co­munale. Se poate afirma, pe drept cuvînt, că întreaga localitate este supusă unor operaţii de întinerire şi înfrumuseţare de către însăşi locuitorii săi. Numai în acest an s-au execu­tat la Răşinari lucrări de îmbu­nătăţiri şi modernizări edilitare în valoare de peste 400 000 lei prin munci patriotice, la care au parti­cipat majoritatea cetăţenilor. S-au executat pavaje cu bolovani între Fîntîna Roşea şi Părăul Mare, un gard în lungime de 300 metri la curtea şcolii, s-au împietruit dru­murile Căliniş,Stupu şi strada dintre Hula şi satul Prislop, stră­zile Subcostiţa şi Coada Boacii, s-a prelungit reţeaua electrică cu strada Părăul Mare, s-au construit podeţe­le Iazului, Stezii, Rîul ca­selor, Urdei, Drumul Sibiului, Că­­linişului, Valea Drăgoţii etc. S-au văruit gardurile, arborii şi clădi­rile publice, s-au mărit bazele sportive, locurile de joacă pentru copii şi salariile, s-au reparat şi curăţit fîntînile publice, viiturile aduse de ploi, s-au executat ba­­lastări de străzi şi trotuare cu ba­last şi piatră spartă pe numeroase străzi şi drumuri, răşinărenii ne­­desminţindu-şi hărnicia şi calităţile gospodăreşti. D. S. TRIBUNA SIBIULUI wwwwvwvwvwwwvwwwvvwvwVvwMWWwvwwwwvwwvwwwj, 5 Amenajări pe jumătate Pentru a se înlătura noroaie­le din satul Ghijasa de Sus, Comitetul executiv al Consiliu­lui popular comunal Alţîna a luat iniţiativa pietruirii uliţei principale. Prin contribuţia să­tenilor, pînă în prezent s-a transportat şi împrăştiat piatra doar pe jumătate din uliţă, por­ţiune pe care acum se poate circula bine chiar şi după ploaie. Lucrarea nu a fost în­cheiată — adică nu s-a pietruit toată lungimea uliţei — nu pentru că cetăţenii n-ar fi do­rit acest lucru sau n-ar fi par­ticipat la muncă în acest scop, ci pentru motivul că nu este furnizată piatra necesară. Co­mandă s-a făcut de mult timp pentru 200 vagoane de piatră însă livrarea ei întîrzie. Orga­nele județene competente ar trebui să intervină pentru a afWWWWtfWtfVWWWWW’rfVVWrfl^V^WWtfiftWWVWMWWWWVWWWi Ne scrie postul de cores­pondenţi Din economii In vara acestui an, în Alţîna, la „Piriul Dîrgului“, s-a con­struit un dig din beton. Dato­rită contribuţiei sătenilor s-a realizat o economie de 30 000 lei. Aceasta a permis ca în a­­­­ceste zile să fie terminate lu­crările la un nou dig tot din beton, care a fost prevăzut a fi construit doar în anul viitor. Noul dig a fost construit în ca­drul circumscripţiei electorale nr. 24, deputat Ana Lungu, şi prin munca patriotică , la care s-au evidenţiat Ioan Pe­­trişor, Matei Lungu, Aurel Bir­­san, Traian Petrişor, Ioan Popa şi alţii. S-a realizat o economie de aproape 6 000 lei, sumă ce va fi folosită la efectuarea al­tor lucrări gospodăreşti. GHEORGHE BREGNER putea încheia şi această lucra­re, cît şi­ altele, acum în toam­nă, pînă cînd timpul ne permi­te să facem acest lucru. IGNAT TRAUB O nouă unitate comercială In prezent, în satul Beneşti se află terminate lucrările de construire a unei clădiri unde va funcţiona un bufet al coo­perativei de consum din No­­crich. Prin participarea masivă a sătenilor din Beneşti la mun­că patriotică s-a efectuat lucra­rea într-un timp mult mai scurt decît cel preconizat şi s-a rea­lizat o economie de peste 50 000 lei faţă de prevederile devizu­lui. Urmează instalarea mobilie­rului modern şi încă în cursul acestei luni noua unitate va in­tra în funcţiune. O­­ACHIM Locuințe pentru cadrele didactice In centrul satului Alţîna, se­diul comunei cu acelaşi nume, sînt în curs lucrările de amena­jare a unei clădiri vechi. Lu­crările constau în amenajarea a patru apartamente (compus fie­care din cîte două camere, bu­cătărie şi alte dependinţe) şi a unei garsoniere. Apartamentele, care sunt destinate cadrelor di­dactice, sunt spaţioase, lumi­noase, asigurînd confort noilor locatari. De menţionat că la e­­fectuarea lucrărilor de amena­jare a apartamentelor şi-au a­­dus contribuţia şi părinţii ele­vilor, care au depus fiecare cel puţin cîte o zi muncă patrio­tică. A. OLIMPIU Goluri în gestiune Q Unităţile comerciale deţin recordul 9 La coloniale — „colonie” de lipsuri # Un canal subţire — „ciupeala” Q Plăţi şi drepturi băneşti nelegale în gestiunea unităţilor economice şi bugetare din subordinea Consi­liului popular judeţear­, pe trimes­trul întîi al acestui an, se constată un număr de 523 pagube, din care 381 descoperite de organele C.I.F. județean. Numai pagubele desco­perite de C.I.F. însumează 523 mii lei. Aceasta înseamnă că numai în primul semestru al acestui an pa­gubele depășesc cu 63 mii lei to­talul pagubelor înregistrate în în­treg anul 1968 (cînd echivalau cu 460 mii lei). Dacă ar fi să ne oprim chiar şi numai la aceste ci­fre, la această comparaţie, raţiona­mentul matematic implică medita­ţii de ordin social şi etic. „Golurile“ financiare reflectă şi goluri de alt ordin: slaba pregătire profesională a celor ce manevrează diverse bu­nuri materiale şi bani, iresponsa­bilitate, neglijenţă, spirit de căpă­tuire pe seama statului. Dar să ne întoarcem la cifre: La 30 iunie 1968, soldul debitelor din pagube a înregistrat o creştere faţă de începutul anului (1120 mii lei) de 649 mii lei (soldul total fiind de 1 769 mii lei). Cea mai serioasă creştere a soldului, ca de altfel şi cel mai mare volum de pagube constatate în cursul semestrului II 1969 se localizează în unităţile subordonate Direcţiei comerciale unde a crescut cu 624 mii lei, iar volumul pagubelor noi stabilite ... se ridică la 1 244 mii lei. (Cifrele din citat se referă la total pagube, nu numai la cele descoperite de C.I.F. judeţean). Creşteri de sold s-au înregistrat (în ordinea mări­mii) şi la Direcţia de industrie lo­cală, Sectorul bugetar, Direcţia a­­gricolă, întreprinderea judeţeană de construcţii montaj ş. a. După cum se vede unităţile co­merciale deţin recordul în păgubi­­rea statului, în fruntea acestora se situează T.A.P.L. Mediaş (613 mii lei=50°/o din totalul pagubelor e­­xistente în comerţul local) iar în fruntea frunţii, Depozitul de colo­niale din Mediaş unde la 4 februa­rie a fost înregistrată o lipsă în ges­tiune de 219 330,14 lei. Gestiona­rul acestei unităţi, Ilie Văcaru, se pare că a confundat gestiunea depozitului cu averea nimănui şi ca atare s-a gîndit că cel puţin o parte a acesteia ar putea fi mane­vrată cum îi cade bine dînsului. Dar pînă la urmă a căzut în pro­­pria-i cursă (pe care credea că o întinde avutului obştesc). Acum, Ilie Văcaru, din gestionar cu mînă lungă şi inimă largă s-a transfor­mat în ceea ce se cheamă un „caz“ cercetat de organele penale. Fără să aducem nici un fel de circumstanţă atenuantă pentru pă­gubitorii gestiunilor, ţinem să sub­liniem un fapt care, indirect, a creat posibilitatea neregulilor co­mise: neexercitarea severă a con­trolului curent şi preventiv de că­tre salariaţii însărcinaţi cu aceasta, lipsa evidenţei tehnico-operative prin care să se dea alarma cuve­nită. Şi trebuie să mai adăugăm aici controlul şi îndrumarea nesa­tisfăcătoare a colectivelor de con­ducere respective. Apoi, volumul însemnat de pagube descoperit la T.A.P.L. Mediaş trebuie corelat în mod obligatoriu cu situaţia total necorespunzătoare în care s-a des­făşurat activitatea revizorilor de gestiune din această unitate. Ast­fel, planul de control gestionar s-a realizat, în semestrul I a. c., nu­mai în proporţie de 11,7 la sută, fapt ce se datoreşte în principal unor cauze subiective ca: utiliza­rea revizorilor pentru definitivarea unui număr de 16 inventare din anul trecut — operaţiune ce tre­buia făcută la timpul­ respectiv; folosirea organelor de control ges­tionar la verificări şi inventare în afara planului — predări de ges­tiuni, ambalaje, bere etc. — lucrări aparţinînd altor salariaţi; existenţa unor posturi vacante de revizori etc. Dacă lipsurile în gestiunile din comerţ deţin ponderea în volumul pagubelor pe ansamblul economiei locale, nu pot fi trecute cu vede­rea nici alte nereguli şi deficienţe, destul de frecvente, care prejudi­ciază avutul obştesc, constatate în alte sectoare de activitate. Consi­liile populare comunale şi orăşe­neşti verificate, aproape fără ex­cepţie, au făcut plăţi nelegale de salarii şi alte drepturi băneşti. Spre exemplu: plăţi de salarii pentru pre­cumul în perioadele cînd nu există activitate de predare la ca­tedră (septembrie—octombrie, cînd elevii claselor V—VII, din mediul rural, efectuează practică în agri­cultură, pe timpul concediului de odihnă sau de studii). Plăţile amintite, echivalînd cu pagube de 150 000 lei, datorate fie nerespectării actelor normative în vigoare, fie necunoaşterii acestora, sau interpretării lor greşite, trebuie să constituie un semn de întrebare pentru organele de conducere ale unităţilor şcolare (în speţă Inspec­toratul şcolar judeţean). Şi se mai cere înlăturarea formalismului ma­nifestat de către consiliile populare cu ocazia controalelor preventive. De asemenea, instruirea în această direcţie a contabililor este o ce­rinţă de primă urgenţă. Fără doar şi poate că neglijenţa şi necunoaşterea generează nea­junsuri care, aşa cum s-a văzut, devin nocive pentru bunul mers al lucrurilor. Există insă şi aspecte mult mai grave. Bunăoară pentru contabila Spitalului unificat Dum­brăveni, Ileana Sancu, disciplina financiară reprezintă un cod scris in limba sanscrită, sau mai bine zis nu reprezintă nimic. Abuzînd de funcţia sa a trecut pe statul de plată pe sora medicală Elena Mol­dovan, neîncadrată în schemă, îm­părţind lunar cu aceasta suma de circa 900 lei (total 7 431 lei). In plus, respectiva a găsit de cuviin­ţă să-şi achite ratele, pentru di­verse bunuri cumpărate, din con­tul spitalului (alte 2 676 lei). Alt ins care și-a umplut golurile financiare personale cu banii sta­tului este Nicolae Cristea, angajat al întreprinderii industriale a municipiului Sibiu. Acesta solicita foarte des avansuri spre deconta­re pentru procurarea de imprima­te „scrisori de trăsură“ de la C.F.R., pentru a-şi însuşi o parte din bani prin întocmirea unor de­conturi fictive. Practica „acest sport“ de ... trei ani, timp în care s-au scurs spre buzunarele sale, prin „ciupeli“, 9 900 lei. Mai putem însera aici şi cazul altui „specialist“, gestionar al ba­lastierei de la Cariera Sebeş Olt, care plătea (adică îşi plătea) trans­porturi fictive. Căruţaşii fantomă s-au dovedit „nerecunoscători“ şi respectivul, Dumitru Stăvaru, nu va mai putea beneficia de cei 47 739 lei, deoarece a fost desco­perit şi dat spre cercetare organe­lor de miliţie. Deficienţe au apărut cu o­­cazia controalelor, şi la con­siliile populare comunale, mai ales de natura neconstituirii garanţiilor materiale prevăzute de H.C.M. nr. 1918/1957 (Aţei, Biertan, Brădeni, Cîrţa, Cîrţişoara); neefectuarea sau efectuarea defectuoasă a inventa­rierilor periodice (Bazna, Iacobeni, Jina, Poiana Sibiului); nestabilirea sau neîncasarea la timp a chiriilor pentru imobilele proprietate a consiliilor populare (Aţei, Cirlos, Miercurea Sibiului); nereţinerea de la angajaţii titulari de contracte, cumpărări în rate a sumelor sca­dente (Aţei, Bazna, Dîrlos ş.a.); neconducerea corectă şi la zi a e­­videnţelor contabile şi tehnico­­operative (Bazna, Apoldu de Jos, Chirpăr, Jina, Păuca ş.a.). Faţă de cele arătate se impune, cu necesitate, nu numai luarea de măsuri sancţionate după constata­rea lipsurilor ci, în primul rînd, sprijin, îndrumare şi control din partea organelor competente şi, implicit, o susţinută muncă de e­­ducare a celor ce mînuiesc banii statului. TRAIAN SUCIU TIMPUL Soarele răsare la 5 h și 50 m și apune la 18 h și 33 m. Vreme fru­moasă, dar răcoroasă noaptea, cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-est. Temperaturile minime vor oscila între 6—8 grade, iar maximele în­tre 21—23 grade. CINEMA Tigrul 16,30;­­orele 19,00 SIBIU: PACEA: 9,00; 11,30; 14,00; 21,00); ARTA: Roşii şi Albii (ore­le 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Sherlock Holmes (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEM­BRIE: Vremuri minunate la Spes­sart (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: O chestiune de onoare (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Asasinatul s-a comis luni (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Război şi pace — seria I—II (orele 10,00; 14,00; 17,00; 21,15). CISNADIE: POPULAP: Dragos­te la Las Vegas (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: La Est de Eden (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Noaptea e făcută pentru a visa (orele 18,00; 20,00). RAZNA BAI: Minunata călăto­rie a lui Nils Holgerson (orele 17,00; 19,00). OCNA SIBIULUI: Bună ziua Contesă (orele 17,00; 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Cea mai lungă noapte (orele 17,00; 19,00). TELEVIZIUNE 10,00 Limba rusă (reluare). 10,25 Limba spaniolă (reluare). 10,50 închiderea emisiunii de di­mineaţă. 17,30 Buletin de ştiri. 17,35 Lanterna magică — filme pentru copii. 18.05 Nuntă în Maramureş. Emisiune pentru tineret rea­lizată cu concursul Ansam­blului artistic al U.T.C. So­lişti Maria Butaciu-Dragu, Titiana Pop, Nicolae Sabău. 18.35 Seară de balet. Chore-studio — Timişoara. 19.00 Transmisiune de la Expozi­ţia Realizărilor Economiei Naţionale — România 1969. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Film artistic. „O poveste ca în filme“ Comedie muzicală cu Cliff Richard şi Susan Hampshire. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică uşoară. 22.05 Mult e dulce şi frumoasă. — emisiune de limba română de conf. dr. Sorin Stati. 22.30 Telejurnalul de noapte, şi buletinul meteorologic. 22.45 Publicitate. 22.50 Varietăţi pe peliculă. Ploaie de vară. — producţie a studiourilor de televiziune din Leningrad. 23.20 închiderea emisiunii. T——*----'-----17 ■ / A, ''K'.IH&L Cadru din filmul „Asasinatul s-a comis luni“ MUZEE Muzeul Brukenthal cu Expozi­ţia permanentă din „Turnul Sfa­tului“. Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului. Deschise între orele 10,00—18,00. Palatul Brukenthal cu „Galeria de artă Brukenthal“. Anul II, nr. 48. Fabrica de osii şi boghiuri Balş angajează imediat: — ingineri electronişti; — tehnicieni electronişti; — electricieni electronişti cu practică în producţie Se asigură locuinţă imediat la prezentare în aparta­mente noi cu 2, 3 sau 4 camere. Se acordă transferul în interes de serviciu conform Codului muncii art. 16/2. Pentru informații suplimentare vă puteți adresa la telefon 26 falș. Şantierul 1015 Mediaş str. Gheţii nr. 5 angajează imediat pentru şantierul Fabricii de geamuri din Mediaş: — ŞEF GARAJ MECANIC AUTO; — ELECTRICIENI INSTALAŢII; — INSTALATORI ÎNCĂLZIRE; — INSTALATORI SANITARIŞTI — SUDORI ELECTRICI; — SUDORI AUTOGENI; — ŞEF DEPOZIT; — MAGAZINER PRINCIPAL­E TEHNICIENI INSTALAȚII. Agenţia judeţeană O. N. T. Sibiu şi filial eliberează bilete individuale cu 25°/# reducere pe C.F.R. PENTRU VIZITAREA E.R.E.N. ’69 înscrieri şi informaţii la Agenţia O.N.T. Sibiu şi filiala O.N.T. Mediaş. INSTITUTUL DE PROIECTĂRI PENTRU INDUSTRIA CHIMICĂ ANORGANICĂ ȘI A ÎNGRĂŞĂMINTELOR „I.P.R.A.N.“ FILIALA SIBIU angajează de urgenţă: — ingineri constructori; — ingineri mecanici; — proiectanţi. (Angajăm şi ingineri fără vechime). Doriți,nu se vor adresa pentru informaţii la sediul insti­tutului nostru din Sibiu, str. Dr. I. Raţiu nr. 4 telefon 1­44­92. Cooperativa „îmbrăcămintea” Sibiu trimite pentru şcolarizare pe durata de 2 ani: — TEHNICIAN PROIECTANT ÎMBRĂCĂMINTE DIN ŢESĂTURI ŞI TRICOTURI. CONDIŢII: — şcoală medie cu diplomă de bacalaureat — băieţii cu stagiul militar satisfăcut înscrierile se fac pînă sîmbătă, 13 septembrie 1969, la sediul cooperativei, biroul personal. Mica publicitate Caut cameră mobilată la persoană singură. Răspuns la redacția zia­rului. Vind motor Deutz 6—8 c. p. pentru tăiat lemne. Sibiu str. Fragilor 7.

Next