Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)
1969-09-12 / nr. 488
r . Cinetică Ţi-ai luat bilet de avion pentru Cluj, cu o zi înainte. In ziua plecării alergi la TAROM cu o oră înainte, să nu scapi autobuzul. Acesta te duce la aeroport cu altă oră înainte de plecarea avionului. Ca să nu amorţeşti (sau ca să-ţi omori nervii) te plimbi prin sala de aşteptare alte două ore. în sfîrşit, se anunţă la difuzor: „Din cauza condiţiilor atmosferice nefavorabile cursa Bucureşti — Sibiu — Cluj se suspendă. Pasagerii sunt rugaţi să poftească în maşină, să se prezinte la agenţie pentru a li se înapoia banii“. E ora şaisprezece fără ceva. Fugi la maşină. Cu maşina fugi la Agenţia TAROM. Iţi iei banii fuga. Nimeni nu te informează ce trenuri ai (dacă avionul nu mai merge!!). Fugi la Agenţia C.F.R.: „Pleacă un tren la şaisprezece şi optsprezece minute“. Fugi la tramvai. Tramvaiul nu vine. Fugi la un taxi. Taxiul nu opreşte. Fugi pe jos pînă la gară. Dar ... trenul a plecat!! ! Pag. 2 Imagine recentă a fațadei hotelului Bulevard din Sibiu * * * • Foto: VICTOR PELGER Statică Vii de la Oradea cu trenul 402. După ce-ai stat vreo şapte ore nemişcat în vagon ajungi în gara Copşa Mică. Aici trebuie să faci schimb ... peste aproape trei ore. Stai şi contempleri ... nocturnde la ora două elate, şi ceva la patru treizeci şi ceva), întocmeşti lista trăsăturilor ce caracterizează această gară: 1. Principal nod de cale ferată cu legături foarte proaste; 2. Panoul cu „sosirile şi plecările“ e pus undeva la margine in lungă, sau în sala de aşteptare („ascuns“ ca şi biroul de informaţii). 3. Mulţi oameni au sosit de la drum lung şi ar mînca ceva. Dar ce şi unde? Restaurantul e închis. Poate că e bine aşa. Dar bufetul? El n-ar putea fi folosit? Cel puţin un geam al acestuia prin care să ceri o chifteluţă ... 4. Murdărie de te prinde greaţa. Hîrtii, mucuri de ţigară stratificate. Dacă în sala de aşteptare nu-i nici o scrumieră!? Şi stînd atîtea ore aplici zicala: „Răbdare şi tutun“. Acustică Adeseori dimineaţa, seara sau la prînz poţi auzi, în gara Sibiu, strigîndu-se prin difuzoarele alea mici instalate printre linii: „Ce dracu face ăla de nu mişcă acolo ... „Mă, eşti surd de ... „Am aranjat eu chestia, serbus ... (Mă rog, se mai spun şi alte chestii ... de serviciu. Principalul e că se aude foarte clar) La difuzoarele spînzurate de caieţi, în sala de aşteptare sau restaurant: „Aaatenţiune! Aaatenţiune. Trenul de ... r ... ne ... umărul ... Şte ... doi ... n ... goane câlă ... rrr ... ută! „Aaat ... rrr ... Auzi fragmente dintr-un discurs“ acompaniat de un hiat înfiorător. De fapt nu pricpi nimic din cele anunţate. Ce se spune la primele şi nu ascultă nimeni se aude clar. Ce se spune la cele din urmă ascultă toţi şi nu pricepe nimeni. S. TRAIAN Prodigioasă activitate edilitară la Răşinari Comuna suburbană Răşinari, cu o populaţie de peste 6 000 locuitori, legată de Sibiu printr-o linie de tramvai şi o şosea recent asfaltată, păşeşte ferm pe calea urbanizării. Edilii comunei, bucurîndu-se de sprijinul populaţiei, obţin rezultate meritorii în acţiunile de întreţinere a instituţiilor publice, a şcolilor, străzilor şi drumurilor comunale. Se poate afirma, pe drept cuvînt, că întreaga localitate este supusă unor operaţii de întinerire şi înfrumuseţare de către însăşi locuitorii săi. Numai în acest an s-au executat la Răşinari lucrări de îmbunătăţiri şi modernizări edilitare în valoare de peste 400 000 lei prin munci patriotice, la care au participat majoritatea cetăţenilor. S-au executat pavaje cu bolovani între Fîntîna Roşea şi Părăul Mare, un gard în lungime de 300 metri la curtea şcolii, s-au împietruit drumurile Căliniş,Stupu şi strada dintre Hula şi satul Prislop, străzile Subcostiţa şi Coada Boacii, s-a prelungit reţeaua electrică cu strada Părăul Mare, s-au construit podeţele Iazului, Stezii, Rîul caselor, Urdei, Drumul Sibiului, Călinişului, Valea Drăgoţii etc. S-au văruit gardurile, arborii şi clădirile publice, s-au mărit bazele sportive, locurile de joacă pentru copii şi salariile, s-au reparat şi curăţit fîntînile publice, viiturile aduse de ploi, s-au executat balastări de străzi şi trotuare cu balast şi piatră spartă pe numeroase străzi şi drumuri, răşinărenii nedesminţindu-şi hărnicia şi calităţile gospodăreşti. D. S. TRIBUNA SIBIULUI wwwwvwvwvwwwvwwwvvwvwVvwMWWwvwwwwvwwvwwwj, 5 Amenajări pe jumătate Pentru a se înlătura noroaiele din satul Ghijasa de Sus, Comitetul executiv al Consiliului popular comunal Alţîna a luat iniţiativa pietruirii uliţei principale. Prin contribuţia sătenilor, pînă în prezent s-a transportat şi împrăştiat piatra doar pe jumătate din uliţă, porţiune pe care acum se poate circula bine chiar şi după ploaie. Lucrarea nu a fost încheiată — adică nu s-a pietruit toată lungimea uliţei — nu pentru că cetăţenii n-ar fi dorit acest lucru sau n-ar fi participat la muncă în acest scop, ci pentru motivul că nu este furnizată piatra necesară. Comandă s-a făcut de mult timp pentru 200 vagoane de piatră însă livrarea ei întîrzie. Organele județene competente ar trebui să intervină pentru a afWWWWtfWtfVWWWWW’rfVVWrfl^V^WWtfiftWWVWMWWWWVWWWi Ne scrie postul de corespondenţi Din economii In vara acestui an, în Alţîna, la „Piriul Dîrgului“, s-a construit un dig din beton. Datorită contribuţiei sătenilor s-a realizat o economie de 30 000 lei. Aceasta a permis ca în aceste zile să fie terminate lucrările la un nou dig tot din beton, care a fost prevăzut a fi construit doar în anul viitor. Noul dig a fost construit în cadrul circumscripţiei electorale nr. 24, deputat Ana Lungu, şi prin munca patriotică , la care s-au evidenţiat Ioan Petrişor, Matei Lungu, Aurel Birsan, Traian Petrişor, Ioan Popa şi alţii. S-a realizat o economie de aproape 6 000 lei, sumă ce va fi folosită la efectuarea altor lucrări gospodăreşti. GHEORGHE BREGNER putea încheia şi această lucrare, cît şi altele, acum în toamnă, pînă cînd timpul ne permite să facem acest lucru. IGNAT TRAUB O nouă unitate comercială In prezent, în satul Beneşti se află terminate lucrările de construire a unei clădiri unde va funcţiona un bufet al cooperativei de consum din Nocrich. Prin participarea masivă a sătenilor din Beneşti la muncă patriotică s-a efectuat lucrarea într-un timp mult mai scurt decît cel preconizat şi s-a realizat o economie de peste 50 000 lei faţă de prevederile devizului. Urmează instalarea mobilierului modern şi încă în cursul acestei luni noua unitate va intra în funcţiune. OACHIM Locuințe pentru cadrele didactice In centrul satului Alţîna, sediul comunei cu acelaşi nume, sînt în curs lucrările de amenajare a unei clădiri vechi. Lucrările constau în amenajarea a patru apartamente (compus fiecare din cîte două camere, bucătărie şi alte dependinţe) şi a unei garsoniere. Apartamentele, care sunt destinate cadrelor didactice, sunt spaţioase, luminoase, asigurînd confort noilor locatari. De menţionat că la efectuarea lucrărilor de amenajare a apartamentelor şi-au adus contribuţia şi părinţii elevilor, care au depus fiecare cel puţin cîte o zi muncă patriotică. A. OLIMPIU Goluri în gestiune Q Unităţile comerciale deţin recordul 9 La coloniale — „colonie” de lipsuri # Un canal subţire — „ciupeala” Q Plăţi şi drepturi băneşti nelegale în gestiunea unităţilor economice şi bugetare din subordinea Consiliului popular judeţear, pe trimestrul întîi al acestui an, se constată un număr de 523 pagube, din care 381 descoperite de organele C.I.F. județean. Numai pagubele descoperite de C.I.F. însumează 523 mii lei. Aceasta înseamnă că numai în primul semestru al acestui an pagubele depășesc cu 63 mii lei totalul pagubelor înregistrate în întreg anul 1968 (cînd echivalau cu 460 mii lei). Dacă ar fi să ne oprim chiar şi numai la aceste cifre, la această comparaţie, raţionamentul matematic implică meditaţii de ordin social şi etic. „Golurile“ financiare reflectă şi goluri de alt ordin: slaba pregătire profesională a celor ce manevrează diverse bunuri materiale şi bani, iresponsabilitate, neglijenţă, spirit de căpătuire pe seama statului. Dar să ne întoarcem la cifre: La 30 iunie 1968, soldul debitelor din pagube a înregistrat o creştere faţă de începutul anului (1120 mii lei) de 649 mii lei (soldul total fiind de 1 769 mii lei). Cea mai serioasă creştere a soldului, ca de altfel şi cel mai mare volum de pagube constatate în cursul semestrului II 1969 se localizează în unităţile subordonate Direcţiei comerciale unde a crescut cu 624 mii lei, iar volumul pagubelor noi stabilite ... se ridică la 1 244 mii lei. (Cifrele din citat se referă la total pagube, nu numai la cele descoperite de C.I.F. judeţean). Creşteri de sold s-au înregistrat (în ordinea mărimii) şi la Direcţia de industrie locală, Sectorul bugetar, Direcţia agricolă, întreprinderea judeţeană de construcţii montaj ş. a. După cum se vede unităţile comerciale deţin recordul în păgubirea statului, în fruntea acestora se situează T.A.P.L. Mediaş (613 mii lei=50°/o din totalul pagubelor existente în comerţul local) iar în fruntea frunţii, Depozitul de coloniale din Mediaş unde la 4 februarie a fost înregistrată o lipsă în gestiune de 219 330,14 lei. Gestionarul acestei unităţi, Ilie Văcaru, se pare că a confundat gestiunea depozitului cu averea nimănui şi ca atare s-a gîndit că cel puţin o parte a acesteia ar putea fi manevrată cum îi cade bine dînsului. Dar pînă la urmă a căzut în propria-i cursă (pe care credea că o întinde avutului obştesc). Acum, Ilie Văcaru, din gestionar cu mînă lungă şi inimă largă s-a transformat în ceea ce se cheamă un „caz“ cercetat de organele penale. Fără să aducem nici un fel de circumstanţă atenuantă pentru păgubitorii gestiunilor, ţinem să subliniem un fapt care, indirect, a creat posibilitatea neregulilor comise: neexercitarea severă a controlului curent şi preventiv de către salariaţii însărcinaţi cu aceasta, lipsa evidenţei tehnico-operative prin care să se dea alarma cuvenită. Şi trebuie să mai adăugăm aici controlul şi îndrumarea nesatisfăcătoare a colectivelor de conducere respective. Apoi, volumul însemnat de pagube descoperit la T.A.P.L. Mediaş trebuie corelat în mod obligatoriu cu situaţia total necorespunzătoare în care s-a desfăşurat activitatea revizorilor de gestiune din această unitate. Astfel, planul de control gestionar s-a realizat, în semestrul I a. c., numai în proporţie de 11,7 la sută, fapt ce se datoreşte în principal unor cauze subiective ca: utilizarea revizorilor pentru definitivarea unui număr de 16 inventare din anul trecut — operaţiune ce trebuia făcută la timpul respectiv; folosirea organelor de control gestionar la verificări şi inventare în afara planului — predări de gestiuni, ambalaje, bere etc. — lucrări aparţinînd altor salariaţi; existenţa unor posturi vacante de revizori etc. Dacă lipsurile în gestiunile din comerţ deţin ponderea în volumul pagubelor pe ansamblul economiei locale, nu pot fi trecute cu vederea nici alte nereguli şi deficienţe, destul de frecvente, care prejudiciază avutul obştesc, constatate în alte sectoare de activitate. Consiliile populare comunale şi orăşeneşti verificate, aproape fără excepţie, au făcut plăţi nelegale de salarii şi alte drepturi băneşti. Spre exemplu: plăţi de salarii pentru precumul în perioadele cînd nu există activitate de predare la catedră (septembrie—octombrie, cînd elevii claselor V—VII, din mediul rural, efectuează practică în agricultură, pe timpul concediului de odihnă sau de studii). Plăţile amintite, echivalînd cu pagube de 150 000 lei, datorate fie nerespectării actelor normative în vigoare, fie necunoaşterii acestora, sau interpretării lor greşite, trebuie să constituie un semn de întrebare pentru organele de conducere ale unităţilor şcolare (în speţă Inspectoratul şcolar judeţean). Şi se mai cere înlăturarea formalismului manifestat de către consiliile populare cu ocazia controalelor preventive. De asemenea, instruirea în această direcţie a contabililor este o cerinţă de primă urgenţă. Fără doar şi poate că neglijenţa şi necunoaşterea generează neajunsuri care, aşa cum s-a văzut, devin nocive pentru bunul mers al lucrurilor. Există insă şi aspecte mult mai grave. Bunăoară pentru contabila Spitalului unificat Dumbrăveni, Ileana Sancu, disciplina financiară reprezintă un cod scris in limba sanscrită, sau mai bine zis nu reprezintă nimic. Abuzînd de funcţia sa a trecut pe statul de plată pe sora medicală Elena Moldovan, neîncadrată în schemă, împărţind lunar cu aceasta suma de circa 900 lei (total 7 431 lei). In plus, respectiva a găsit de cuviinţă să-şi achite ratele, pentru diverse bunuri cumpărate, din contul spitalului (alte 2 676 lei). Alt ins care și-a umplut golurile financiare personale cu banii statului este Nicolae Cristea, angajat al întreprinderii industriale a municipiului Sibiu. Acesta solicita foarte des avansuri spre decontare pentru procurarea de imprimate „scrisori de trăsură“ de la C.F.R., pentru a-şi însuşi o parte din bani prin întocmirea unor deconturi fictive. Practica „acest sport“ de ... trei ani, timp în care s-au scurs spre buzunarele sale, prin „ciupeli“, 9 900 lei. Mai putem însera aici şi cazul altui „specialist“, gestionar al balastierei de la Cariera Sebeş Olt, care plătea (adică îşi plătea) transporturi fictive. Căruţaşii fantomă s-au dovedit „nerecunoscători“ şi respectivul, Dumitru Stăvaru, nu va mai putea beneficia de cei 47 739 lei, deoarece a fost descoperit şi dat spre cercetare organelor de miliţie. Deficienţe au apărut cu ocazia controalelor, şi la consiliile populare comunale, mai ales de natura neconstituirii garanţiilor materiale prevăzute de H.C.M. nr. 1918/1957 (Aţei, Biertan, Brădeni, Cîrţa, Cîrţişoara); neefectuarea sau efectuarea defectuoasă a inventarierilor periodice (Bazna, Iacobeni, Jina, Poiana Sibiului); nestabilirea sau neîncasarea la timp a chiriilor pentru imobilele proprietate a consiliilor populare (Aţei, Cirlos, Miercurea Sibiului); nereţinerea de la angajaţii titulari de contracte, cumpărări în rate a sumelor scadente (Aţei, Bazna, Dîrlos ş.a.); neconducerea corectă şi la zi a evidenţelor contabile şi tehnicooperative (Bazna, Apoldu de Jos, Chirpăr, Jina, Păuca ş.a.). Faţă de cele arătate se impune, cu necesitate, nu numai luarea de măsuri sancţionate după constatarea lipsurilor ci, în primul rînd, sprijin, îndrumare şi control din partea organelor competente şi, implicit, o susţinută muncă de educare a celor ce mînuiesc banii statului. TRAIAN SUCIU TIMPUL Soarele răsare la 5 h și 50 m și apune la 18 h și 33 m. Vreme frumoasă, dar răcoroasă noaptea, cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab din sectorul nord-est. Temperaturile minime vor oscila între 6—8 grade, iar maximele între 21—23 grade. CINEMA Tigrul 16,30;orele 19,00 SIBIU: PACEA: 9,00; 11,30; 14,00; 21,00); ARTA: Roşii şi Albii (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Sherlock Holmes (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Vremuri minunate la Spessart (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: O chestiune de onoare (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Asasinatul s-a comis luni (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Război şi pace — seria I—II (orele 10,00; 14,00; 17,00; 21,15). CISNADIE: POPULAP: Dragoste la Las Vegas (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA: 8 MAI: La Est de Eden (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE. Noaptea e făcută pentru a visa (orele 18,00; 20,00). RAZNA BAI: Minunata călătorie a lui Nils Holgerson (orele 17,00; 19,00). OCNA SIBIULUI: Bună ziua Contesă (orele 17,00; 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: Cea mai lungă noapte (orele 17,00; 19,00). TELEVIZIUNE 10,00 Limba rusă (reluare). 10,25 Limba spaniolă (reluare). 10,50 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17,30 Buletin de ştiri. 17,35 Lanterna magică — filme pentru copii. 18.05 Nuntă în Maramureş. Emisiune pentru tineret realizată cu concursul Ansamblului artistic al U.T.C. Solişti Maria Butaciu-Dragu, Titiana Pop, Nicolae Sabău. 18.35 Seară de balet. Chore-studio — Timişoara. 19.00 Transmisiune de la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale — România 1969. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Film artistic. „O poveste ca în filme“ Comedie muzicală cu Cliff Richard şi Susan Hampshire. 21.20 Reflector. 21.35 Muzică uşoară. 22.05 Mult e dulce şi frumoasă. — emisiune de limba română de conf. dr. Sorin Stati. 22.30 Telejurnalul de noapte, şi buletinul meteorologic. 22.45 Publicitate. 22.50 Varietăţi pe peliculă. Ploaie de vară. — producţie a studiourilor de televiziune din Leningrad. 23.20 închiderea emisiunii. T——*----'-----17 ■ / A, ''K'.IH&L Cadru din filmul „Asasinatul s-a comis luni“ MUZEE Muzeul Brukenthal cu Expoziţia permanentă din „Turnul Sfatului“. Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului. Deschise între orele 10,00—18,00. Palatul Brukenthal cu „Galeria de artă Brukenthal“. Anul II, nr. 48. Fabrica de osii şi boghiuri Balş angajează imediat: — ingineri electronişti; — tehnicieni electronişti; — electricieni electronişti cu practică în producţie Se asigură locuinţă imediat la prezentare în apartamente noi cu 2, 3 sau 4 camere. Se acordă transferul în interes de serviciu conform Codului muncii art. 16/2. Pentru informații suplimentare vă puteți adresa la telefon 26 falș. Şantierul 1015 Mediaş str. Gheţii nr. 5 angajează imediat pentru şantierul Fabricii de geamuri din Mediaş: — ŞEF GARAJ MECANIC AUTO; — ELECTRICIENI INSTALAŢII; — INSTALATORI ÎNCĂLZIRE; — INSTALATORI SANITARIŞTI — SUDORI ELECTRICI; — SUDORI AUTOGENI; — ŞEF DEPOZIT; — MAGAZINER PRINCIPALE TEHNICIENI INSTALAȚII. Agenţia judeţeană O. N. T. Sibiu şi filial eliberează bilete individuale cu 25°/# reducere pe C.F.R. PENTRU VIZITAREA E.R.E.N. ’69 înscrieri şi informaţii la Agenţia O.N.T. Sibiu şi filiala O.N.T. Mediaş. INSTITUTUL DE PROIECTĂRI PENTRU INDUSTRIA CHIMICĂ ANORGANICĂ ȘI A ÎNGRĂŞĂMINTELOR „I.P.R.A.N.“ FILIALA SIBIU angajează de urgenţă: — ingineri constructori; — ingineri mecanici; — proiectanţi. (Angajăm şi ingineri fără vechime). Doriți,nu se vor adresa pentru informaţii la sediul institutului nostru din Sibiu, str. Dr. I. Raţiu nr. 4 telefon 14492. Cooperativa „îmbrăcămintea” Sibiu trimite pentru şcolarizare pe durata de 2 ani: — TEHNICIAN PROIECTANT ÎMBRĂCĂMINTE DIN ŢESĂTURI ŞI TRICOTURI. CONDIŢII: — şcoală medie cu diplomă de bacalaureat — băieţii cu stagiul militar satisfăcut înscrierile se fac pînă sîmbătă, 13 septembrie 1969, la sediul cooperativei, biroul personal. Mica publicitate Caut cameră mobilată la persoană singură. Răspuns la redacția ziarului. Vind motor Deutz 6—8 c. p. pentru tăiat lemne. Sibiu str. Fragilor 7.