Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)
1969-09-12 / nr. 488
Consfătuiri ale cadrelor didactice Dialog între principiile şi practica pedagogică Entuziasmul general şi avîntul creator, stimulate de incandescenţa istoricului Congres al X-lea al P.C.R. cu fundamentalele-i analize şi luminoasele-i prospectări de viitor, au constituit şi constituie trăsătura definitorie a muncii desfăşurate în fiecare sector şi cu atît mai mult în domeniul învăţământului şi culturii, principal izvor de îmbogăţire a minţii, de formare a caracterului şi fizionomiei omuluiconstructor al socialismului. Pregătirile pentru deschiderea acestui an şcolar au debutat în climatul inedit al generalizării învăţămîntului ■— obligatoriu şi gratuit — de zece ani, s-au desfăşurat într-un context de mare efervescenţă social-politică, de larg apel la iniţiativă, la confruntare de opinii, la fructificarea experienţei acumulate. Consfătuirile cadrelor didactice, tradiţională manifestare premergătoare începerii şcolilor, vin să definitiveze, printr-un dialog, între principii şi practică, aceste pregătiri. Ample dezbateri, susţinute competent de cei chemaţi să instruiască tînăra generaţie, consfătuirile au început şi în judeţul nostru sub semnul responsabilităţii faţă de realizarea obiectivelor progresului general al patriei, hotărâte în Congresul al X-lea. Educatori, învăţători şi profesori din municipiul Mediaş şi împrejurimi s-au întrunit, miercuri, 10 septembrie, în sala Teatrului popular din Mediaş pentru acel schimb de opinii necesar oricărui început, pentru reafirmarea hotărârii lor de a munci neobosit pe tărâmul propagării luminii cărţilor, pentru aprofundarea şi precizarea sarcinilor ce le stau în faţă. Problemele complexe ridicate de viaţa şcolii în actuala etapă, abordate pe larg în materialul prezentat de prof. Eugenia Balaş — inspectoare şefă la Inspectoratul şcolar judeţean — s-au concretizat, unele pînă la amănunt, în discuţiile purtate de participanţii la consfătuire. Bilanţul anului de învăţămînt trecut a relevat cu satisfacţie saltul calitativ ce s-a produs în marea majoritate a unităţilor şcolare din judeţ, ca urmare firească a unor măsuri organizatorice mai raţionale şi, în primul rind, ca urmare a dezvoltării bazei materiale, încadrării corespunzătoare cu personal didactic a şcolilor. Amintim doar cîteva din succesele de conţinut obţinute: procentul de promovabilitate ridicat (peste 88 la sută); spor de exigenţă din partea cadrelor didactice (diminuarea decalajului dintre clasele I—IV şi V—XII); în general, o integrare mai severă în disciplina şcolară. Aici, mai putem adăuga: rezultatele examenelor de admitere (în şcoli post generale şi post liceale), superioare anilor trecuţi; maturitatea de gîndire şi bogăţia informaţională a bacalaureaţilor; muncitori calificaţi prin şcolile profesionale mai bine pregătiţi. Toate acestea, bineînţeles, au fost posibile şi ca urmare a mai bunei pregătiri de specialitate şi pedagogice a lucrătorilor de la catedră, promovării mai curajoase a noului, armonizării, în mare parte, S. TRAIAN (Continuare în pag. a IlI-a) DIN INDUSTRIA JUDEŢULUI Şi în finalizarea producţiei se impune o ritmicitate După opt luni de activitate întreprinderile industriale ale judeţului nostru se prezintă cu rezultate bune. Atît planul producţiei globale, cit şi marfă a fost îndeplinit, obţinîndu-se totodată un plus de 198 milioane lei și respectiv 184 milioane lei. Aceste realizări demonstrează hotărîrea fiecărui colectiv de muncă de a-și îndeplini înainte de termen sarcinile anului curent, de a perfecta toate pregătirile în vederea unei bune demarări în anul viitor. Sînt aspecte care se dezbat în aceste zile cu toată competenţa în adunările generale ale salariaţilor. Dar, din datele centralizate la nivelul judeţului, din analizele făcute cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan, a rezultat că în luna august unele întreprinderi au redus ritmul realizărilor, au slăbit exigenţa în privinţa respectării stricte a corelaţiei indicatorilor, a îndeplinirii lor integrale. Este vorba în primul rind de indicatorul care arată în fiecare moment, pulsul activităţii economice şi financiare a unei întreprinderi — producţia marfă vîndută şi încasată. Deşi o centralizare cumulată a realizărilor pe 8 luni atestă o îndeplinire a acestui indicator în proporţie de 102,4 la sută, pe luna august aceasta scade la 96,8 la sută, diminuînd depăşirile anterioare cu peste 29 milioane lei. Această situaţie a fost provocată de 12 întreprinderi din judeţul nostru, întreprinderi care s-au prezentat cu restanţe destul de mari la încasarea producţiei marfă. Intr-un articol precedent acestea au fost în parte enumerate, arătîndu-se şi proporţia în care planul a fost îndeplinit. Ne propunem de această dată să analizăm cîteva cauze care au dus la situaţia prezentă. De modul în care producţia marfă este realizată depinde şi livrarea şi încasarea ei. Cu alte cuvinte, ritmicitatea producţiei marfă fabricată influeţează ritmicitatea facturării şi încasării ei. Din analizele efectuate rezultă că, acolo unde nu s-a obţinut o producţie ritmică, au apărut şi nerealizări la încasarea producţiei marfă. Bunăoară, uzina „Automecanica“ Mediaş a realizat în primele două decade ale lunii august doar cite 6,6 şi 23,6 la sută din plan. Este şi normal că spre sfîrşitul lunii a trebuit să se dea bătălia finisării producţiei, iar în ultimele zile să se înghesuie livrările. I. CREŢU (Continuare în pag. a IlI-a) ORGAN AI3 COMTETuIOIJUDETESN SIBIU rAl. P/C.R. $1 rAU CONSItlUTOI POHJITAR JUDETEAN Anul II, nr. 488 Vineri, 12 septembrie 1969 4 pagini 30 bani Din toamna acestui an, noua şcoală din apropierea Spitalului din Cisnădie va fi dată in întregime in folosinţă • Rubrica de informaţii: AZI ... • NOTE Ne scrie postul de corespondenţi din Antîna Teatrul sibian la început de stagiune (interviu) Locul tractoarelor — în cîmp, nu la „umbra“ ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ In pag. a Il-a secţiilor I.M.A.! In pag. a IlI-a In pag. a IV-a ••••••••••••••••••••••••••••••••a Colocviu internaţional In sala mică a Palatului Republicii au luat sfîrşit joi după-amiază lucrările Colocviului Internaţional cu tema: „Metodologia şi tehnica încercării construcţiilor“, organizat de Reuniunea Internaţională a laboratoarelor de încercări şi cercetări pe materiale de construcţii — R.I.L.E.M., în colaborare cu Consiliul Naţional al inginerilor şi tehnicienilor din România. Timp de trei zile, numeroşi specialişti din 24 de ţări au dezbătut peste 100 de comunicări reprezentînd studiile cele mai recente realizate pe plan mondial în acest domeniu şi au purtat discuţii pe marginea celor trei rapoarte de sinteză privind încercări pe modele mici, încercări pe modele mari şi încercări în mărime naturală prezentate de specialişti din Cehoslovacia, Portugalia şi România. (Agerpres) INFORMAŢIIInformaţii O valoroasă invenţie la Mediaş La Uzina mecanică de gaz metan din Mediaş, se află în experimentare o maşină pentru prelucrarea suprafeţelor de etanşare la robinetele de vană de la 2,8 ţoli şi presiune pînă la 350 kg forţă pe centimetru pătrat. Maşina proiectată în cadrul serviciului tehnolog şef, este brevetată şi înregistrată la O.S.I., ca invenţie a tehnicienilor: Wadyzlaw Szumilas şi Ioan Tonceanu. Invenţia celor doi tehnicieni din Mediaş, bazată pe principii noi de prelucrare a metalelor prin strunjire şi rectificare a suprafeţelor de etanşare, are avantajul că realizează interschimbabilitatea penelor şi corpurilor de robinete, asigurînd totodată o creştere a productivităţii cu 30—40 la sută faţă de procedeele vechi. ÁRPÁD ZSOMBORA Complex de boiangerie şi spălătorie Cooperaţia meşteşugărească in judeţul nostru construieşte,i strada Lemnelor din Sibiu,n complex de boiangerie şipălătorie modern şi de mare opacitate, care va intra, parial, in folosinţă în trimestrul V al acestui an. Noul complex va îngloba toate atelierele de profil din oraş, care lucrează în condiţii improprii şi va realiza anual o producţie valorică de 5,6 milioane lei. Construcţia este într-un stadiu avansat, astfel că în curînd va începe montajul utilajelor. ------------------------------------- INFORMAŢII Asfaltări de trotuare cu contribuţia cetăţenilor Cetăţenii din circumscripţia electorală 104, cartierul Lazaret, în frunte cu deputatul Constantin Ursu şi Ioan Oană, preşedintele comitetului de cetăţeni, desfăşoară o susţinută muncă gospodărească de înfrumuseţare edilitară. Prin contribuţie voluntară, prin prestări de munci pe şantiere au fost pavate şi betonate trotuarele de pe strada Oţelarilor, în întregime, iar în prezent sunt în curs de finisare trotuarele de pe strada Plevnei, în lungime de 800 metri liniari. Lucrările de săpături, bordurări, balastări şi betonări au fost executate de către cetăţeni, municipiul punînd la dispoziţie cimentul şi balastul. In aceeaşi circumscripţie s-au extins şi întreţinut în bune condiţiuni zonele verzi, peluzele de flori şi arbori ornamentali. VIZITA IN ROMANIA A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA FRANZ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Bărjeasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat" ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal, Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Ex(continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosire în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpina ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze.) între România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cit şi prin însăşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. în zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Suntem încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece, în condiţiile de azi, cind în diferite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de încordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului internaţional, la promovarea unor relaţii normale între ţări şi popoare , întemeiate pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore şi legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cit mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „Bun venit“ pe pămîntul României! (Aplauze îndelungate.) Cuvintarea preşedintelui FRANZ JONAS Domnule Preşedinte, Va mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cit şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie intre ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în acelaşi timp, o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. întîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. în acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că discuţiile pe care Ie vom avea vor duce la extinderea în cotinuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre. Suntem încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiunilor noastre, ci ne aducem contribuţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate.) VIZITA PROTOCOLARA LA CONSILIUL DE STAT Joi după-amiază, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi preşedintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe şi Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Preşedintele Austriei a fost însoţit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, şi Claus Winterstein, ambasador, şeful protocolului Ministerului Federal al Afacerior Externe. După convorbire, preşedintele Consiliului de Stat a înmînat preşedintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Felicitînd călduros pe preşedintele federal al Austriei pentru înalta distincţie conferită, preşedintele Consiliului de Stat a spus: „Vă ofer această înaltă distincţie ca semn de preţuire a contribuţiei dv. la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Austria şi a relaţiilor prieteneşti dintre popoarele noastre“. „Vă mulţumesc din inimă , a răspuns preşedintele Austriei. Mă bucur in mod deosebit că primesc această înaltă distincţie a Republicii Socialiste România din mina dv. Voi păstra această decoraţie ca un semn al prieteniei care există între poporul român şi poporul austriac“. Preşedintele federal Franz Jonas a înmînat apoi preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, „Marea Stea a Ordinului pentru Merite al Republicii Austria“. „Vă rog, domnule preşedinte, să-mi permiteţi ca în semn al bunelor legături şi al prieteniei dintre ţara dv. şi Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez, Excelenţă, această înaltă distincţie — a spus preşedintele Austriei. In acelaşi timp, vă rog să primiţi şi cele mai bune urări pentru noi succese în dezvoltarea Republicii Socialiste România“. Mulţumind cu căldură, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a subliniat: „Consider această decoraţie ca un simbol al prieteniei dintre popoarele noastre, al dorinţei de dezvoltare în continuare a prieteniei şi colaborării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii şi securităţii în Europa“. (Agerpres)