Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)

1969-09-12 / nr. 488

Consfătuiri ale cadrelor didactice Dialog între principiile şi prac­tica pedagogică Entuziasmul general şi avîntul creator, stimulate de incandescen­ţa istoricului Congres al X-lea al P.C.R. cu fundamentalele-i analize şi luminoasele-i prospectări de vii­tor, au constituit şi constituie tră­sătura definitorie a muncii desfă­şurate în fiecare sector şi cu atît mai mult în domeniul învăţămân­tului şi culturii, principal izvor de îmbogăţire a minţii, de formare a caracterului şi fizionomiei omului­­constructor al socialismului. Pregătirile pentru deschiderea acestui an şcolar au debutat în cli­matul inedit al generalizării învă­­ţămîntului ■— obligatoriu şi gratuit — de zece ani, s-au desfăşurat în­­tr-un context de mare efervescen­ţă social-politică, de larg apel la iniţiativă, la confruntare de opi­nii, la fructificarea experienţei a­­cumulate. Consfătuirile cadrelor didactice, tradiţională manifestare premergă­toare începerii şcolilor, vin să de­finitiveze, printr-un dialog, între principii şi practică, aceste pregă­tiri. Ample dezbateri, susţinute competent de cei chemaţi să in­struiască tînăra generaţie, consfă­tuirile au început şi în judeţul nostru sub semnul responsabilităţii faţă de realizarea obiectivelor pro­gresului general al patriei, hotă­râte în Congresul al X-lea. Educatori, învăţători şi profesori din municipiul Mediaş şi împre­jurimi s-au întrunit, miercuri, 10 septembrie, în sala Teatrului popu­lar din Mediaş pentru acel schimb de opinii necesar oricărui început, pentru reafirmarea hotărârii lor de a munci neobosit pe tărâmul propagării luminii cărţilor, pentru aprofundarea şi precizarea sarcini­lor ce le stau în faţă. Problemele complexe ridicate de viaţa şcolii în actuala etapă, abor­date pe larg în materialul prezen­tat de prof. Eugenia Balaş — in­spectoare şefă la Inspectoratul şcolar judeţean — s-au concretizat, unele pînă la amănunt, în discu­ţiile purtate de participanţii la consfătuire. Bilanţul anului de în­­văţămînt trecut a relevat cu sa­tisfacţie saltul calitativ ce s-a pro­dus în marea majoritate a unităţi­lor şcolare din judeţ, ca urmare firească a unor măsuri organizato­rice mai raţionale şi, în primul rind, ca urmare a dezvoltării ba­zei materiale, încadrării corespun­zătoare cu personal didactic a şco­lilor. Amintim doar cîteva din suc­cesele de conţinut obţinute: pro­centul de promovabilitate ridicat (peste 88 la sută); spor de exigenţă din partea cadrelor didactice (di­minuarea decalajului dintre clasele I—IV şi V—XII); în general, o in­tegrare mai severă în disciplina şcolară. Aici, mai putem adăuga: rezultatele examenelor de admite­re (în şcoli post generale şi post liceale), superioare anilor trecuţi; maturitatea de gîndire şi bogăţia informaţională a bacalaureaţilor; muncitori calificaţi prin şcolile profesionale mai bine pregătiţi. Toate acestea, bineînţeles, au fost posibile şi ca urmare a mai bunei pregătiri de specialitate şi peda­gogice a lucrătorilor de la cate­dră, promovării mai curajoase a noului, armonizării, în mare parte, S. TRAI­AN (Continuare în pag. a IlI-a) D­IN INDUSTRIA JUDEŢULUI Şi în finalizarea producţiei se impune o ritmicitate După opt luni de activitate în­treprinderile industriale ale jude­ţului nostru se prezintă cu rezul­tate bune. Atît planul producţiei globale, cit şi marfă a fost­ înde­plinit, obţinîndu-se totodată un plus de 198 milioane lei și respec­tiv 184 milioane lei. Aceste realizări demonstrează hotărîrea fiecărui colectiv de mun­că de a-și îndeplini înainte de ter­men sarcinile anului curent, de a perfecta toate pregătirile în vede­­rea unei bune demarări în anul viitor. Sînt aspecte care se dezbat în aceste zile cu toată competenţa în adunările generale ale salaria­ţil­or. Dar, din datele centralizate la nivelul judeţului, din analizele fă­cute cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan, a rezultat că în luna au­gust unele întreprinderi au redus ritmul realizărilor, au slăbit exi­genţa în privinţa respectării stricte a corelaţiei indicatorilor, a îndepli­nirii lor integrale. Este vorba în primul rind de indicatorul care a­­rată în fiecare moment, pulsul ac­tivităţii economice şi financiare a unei întreprinderi — producţia marfă vîndută şi încasată. Deşi o centralizare cumulată a realizări­lor pe 8 luni atestă o îndeplinire a acestui indicator în proporţie de 102,4 la sută, pe luna august a­­ceasta scade la 96,8 la sută, dimi­­nuînd depăşirile anterioare cu peste 29 milioane lei. Această si­tuaţie a fost provocată de 12 în­treprinderi din judeţul nostru, în­treprinderi care s-au prezentat cu restanţe destul de mari la încasa­rea producţiei marfă. Intr-un arti­col precedent acestea­ au fost în parte enumerate, arătîndu-se şi proporţia în care planul a fost în­deplinit. Ne propunem de această dată să analizăm cîteva cauze care au dus la situaţia prezentă. De modul în care producţia marfă este reali­zată depinde şi livrarea şi încasa­rea ei. Cu alte cuvinte, ritmicita­tea producţiei marfă fabricată in­­flueţează ritmicitatea facturării şi încasării ei. Din analizele efectuate rezultă că, acolo unde nu s-a obţi­nut o producţie ritmică, au apărut şi nerealizări la încasarea produc­ţiei marfă. Bunăoară, uzina „Auto­­mecanica“ Mediaş a realizat în pri­mele două decade ale lunii august doar cite 6,6 şi 23,6 la sută din plan. Este şi normal că spre sfîrşi­­tul lunii a trebuit să se dea bă­tălia finisării producţiei, iar în ul­timele zile să se înghesuie livrările. I. CREŢU (Continuare în pag. a IlI-a) ORGAN AI3 COMTETuIOI­­JUDETESN SIBIU rAl. P/C.R. $1 rAU CONSItlUTOI POHJITAR JUDETEAN Anul II, nr. 488 Vineri, 12 septembrie 1969 4 pagini 30 bani Din toamna acestui an, noua şcoală din apropierea Spitalului din Cisnădie va fi dată in întregime in folosinţă • Rubrica de informaţii: AZI ... • NOTE Ne scrie postul de corespondenţi din Antîna Teatrul sibian la început de stagiune (interviu) Locul tractoarelor — în cîmp, nu la „umbra“ ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ In pag. a Il-a secţiilor I.M.A.! In pag. a IlI-a In pag. a IV-a ••••••••••••••••••••••••••••••••a Colocviu internaţional In sala mică a Palatului Repu­blicii au luat sfîrşit joi după-amia­­ză lucrările Colocviului Interna­ţional cu tema: „Metodologia şi tehnica încercării construcţiilor“, organizat de Reuniunea Internaţio­nală a laboratoarelor de încercări şi cercetări pe materiale de con­strucţii — R.I.L.E.M., în colaborare cu Consiliul­ Naţional al inginerilor şi tehnicienilor din România. Timp de trei zile, numeroşi spe­cialişti din 24 de ţări au dezbătut peste 100 de comunicări reprezen­­tînd studiile cele mai recente rea­lizate pe plan mondial în acest domeniu şi au purtat discuţii pe marginea celor trei rapoarte de sinteză privind încercări pe mode­le mici, încercări pe modele mari şi încercări în mărime naturală prezentate de specialişti din Ce­hoslovacia, Portugalia şi România. (Agerpres) INFORMAŢIIInformaţii O valoroasă invenţie la Mediaş La Uzina mecanică de gaz metan din Mediaş, se află în experi­mentare o maşină pentru prelucrarea suprafeţelor de etanşare la robinetele de vană de la 2,8 ţoli şi presiune pînă la 350 kg forţă pe centimetru pătrat. Maşina proiectată în cadrul serviciului teh­nolog şef, este brevetată şi înregistrată la O.S.I., ca invenţie a tehnicienilor: Wadyzlaw Szumilas şi Ioan Tonceanu. Invenţia celor doi tehnicieni din Mediaş, bazată pe principii noi de prelucrare a metalelor prin strunjire şi rectificare a suprafeţe­lor de etanşare, are avantajul că realizează interschimbabilitatea penelor şi corpurilor de robinete, asigurînd totodată o creştere a productivităţii cu 30—40 la sută faţă de procedeele vechi. ÁRPÁD ZSOMBORA Complex de boiangerie şi spălătorie Cooperaţia meşteşugărească in judeţul nostru construieşte,­i strada Lemnelor din Sibiu,­n complex de boiangerie şi­pălătorie modern şi de mare opacitate, care va intra, par­ial, in folosinţă în trimestrul V al acestui an. Noul complex va îngloba toa­te atelierele de profil din oraş, care lucrează în condiţii impro­prii şi va realiza anual o pro­ducţie valorică de 5,6 milioa­ne lei. Construcţia este într-un sta­diu avansat, astfel că în curînd va începe montajul utilajelor. -------------------------------------­ INFORMAŢII Asfaltări de trotuare cu contribuţia cetăţenilor Cetăţenii din circumscripţia electorală 104, cartierul Laza­ret, în frunte cu deputatul Constantin Ursu şi Ioan Oană, preşedintele comitetului de ce­tăţeni, desfăşoară o susţinută muncă gospodărească de înfru­museţare edilitară. Prin contri­buţie voluntară, prin prestări de munci pe şantiere au fost pa­vate şi betonate trotuarele de pe strada Oţelarilor, în între­gime, iar în prezent sunt în curs de finisare trotuarele de pe strada Plevnei, în lungime de 800 metri liniari. Lucrările de săpături, bordu­­rări, balastări şi betonări au fost executate de către cetăţeni, municipiul punînd la dispoziţie cimentul şi balastul. In aceeaşi circumscripţie s-au extins şi întreţinut în bune con­­diţiuni zonele verzi, peluzele de flori şi arbori ornamentali. VIZITA IN ROMANIA A PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA FRANZ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Bărjeasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, membri ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centra­le, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, pre­cum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor di­plomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Bă­­neasa erau arborate drapelele de stat" ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portre­tele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintelui federal, Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui fe­deral al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască priete­nia dintre popoarele român şi austriac“. La ora 11, avionul oficial, es­cortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, pre­şedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşe­dintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de ca­binet al preşedintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasa­dor extraordinar şi plenipoten­ţiar, şeful protocolului Ministe­rului federal al Afacerilor Ex­(continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosire în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noas­tre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpina ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze.) între România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cit şi prin însăşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti stimulate continuu de năzuinţa co­mună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legă­turile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. în zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vi­zitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Suntem­ încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece, în condiţiile de azi, cind în diferite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de încor­dare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătă­ţirea climatului internaţional, la promovarea unor relaţii normale între ţări şi popoare , întemeiate pe respectarea independenţei şi suveranităţii na­ţionale, pe deplina egalitate în drepturi şi avan­taj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore şi legitime ale popoare­lor continentului nostru, ale omenirii contempo­rane. Cu dorinţa de a vă simţi cit mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşe­dinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „Bun venit“ pe pămîntul României! (Aplauze îndelungate.) Cuvintarea preşedintelui FRANZ JONAS Domnule Preşedinte, Va mulţumesc pentru cuvintele amicale de sa­lut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cit şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continu­are relaţiile de prietenie intre ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele m­ai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi eco­nomice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîn­cirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în acelaşi timp, o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbu­curător. întîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esen­ţial la evoluţia acestor relaţii. în acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că discuţiile pe care Ie vom avea vor duce la extinderea în cotinuare a relaţiilor de priete­nie statornicite între ţările noastre. Suntem­ încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiunilor noastre, ci ne aducem con­tribuţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul m­eu personal și al poporului austriac Dumnea­voastră și poporului român. (Aplauze îndelun­gate.) VIZITA PROTOCOLARA LA CONSILIUL DE STAT Joi după-amiază, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită pro­tocolară preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gar­dă militară a prezentat onorul. Intre preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi preşe­dintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, Constantin Stătes­­cu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe şi Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Preşedintele Austriei a fost în­soţit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Aus­triei la Bucureşti, Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, şi Claus Winterstein, am­basador, şeful protocolului Ministe­rului Federal al Afacerior Ex­terne. După convorbire, preşedintele Consiliului de Stat a înmînat pre­şedintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia“ clasa I. Felicitînd călduros pe preşedin­tele federal al Austriei pentru înalta distincţie conferită, preşe­dintele Consiliului de Stat a spus: „Vă ofer această înaltă distincţie ca semn de preţuire a contribuţiei dv. la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Austria şi a relaţiilor prieteneşti dintre popoarele noas­tre“. „Vă mulţumesc din inimă , a răspuns preşedintele Austriei. Mă bucur in mod deosebit că pri­mesc această înaltă distincţie a Republicii Socialiste România din mina dv. Voi păstra această deco­raţie ca un semn al prieteniei care există între poporul român şi po­porul austriac“. Preşedintele federal Franz Jonas a înmînat apoi preşedintelui Con­siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, „Marea Stea a Ordinului pentru Merite al Republicii Austria“. „Vă rog, domnule preşedinte, să-mi permiteţi ca în semn al bunelor legături şi al prie­teniei dintre ţara dv. şi Repu­blica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez, Excelenţă, această înaltă distincţie — a spus preşedintele Austriei. In acelaşi timp, vă rog să primiţi şi cele mai bune urări pentru noi succese în dezvoltarea Republicii Socialiste România“. Mulţumind cu căldură, preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a subliniat: „Consider a­­ceastă decoraţie ca un simbol al prieteniei dintre popoarele noastre, al dorinţei de dezvoltare în con­tinuare a prieteniei şi colaborării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii şi securităţii în Europa“. (Agerpres)

Next