Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)

1969-10-18 / nr. 519

Pag. 2 Secvenţă din biblioteca Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş Foto: FRED M­SS CAMPANIA AGRICOLĂ De TOAMNĂ 5 tractoare stau la soare (Urmare din pag. I) Ce-i bine că ne punem recolta la adăpost, da întrebarea-i ce facem cu însămînţările? Din 11 tractoare, cite avem la Șeica Mică, 3—4 stau în fiecare zi. — Parcă se văd acolo în șesul Tîmnavei niște semănători ... — Alea-s­are micăsăşenilor, nu-s ale noastre. La ei merge cu se­mănatul mai bine. Am plecat mai departe către sediul C.A.P. împreună cu tovară­şul Petru Hermann, preşedintele C.A.P. am trecut în revistă acti­vităţile zilei: — In afară de cei care sunt cu atelajele la transportul coletelor, toată lumea se află la recoltatul porumbului. Am început de miercuri cu 160 de braţe de mun­că! Azi este a doua zi la porumb şi au venit tot 160 de oameni. Intr-adevăr în tarlaua numită „Burch" şi „In groapa Şoroştinu­­lui“, pe distanţa de aproximativ un kilometru se lucra intens. Rit­mul de recoltare a porumbului este de 20 hectare pe zi. In trei zile , aceste două tarlale (80 hectare) vor fi complet eliberate, urmînd ca te­renul să fie arat şi însămînţat cu grîu. Şi totuşi în „Burch" imaginea muncii însufleţite a cooperatorilor avea să sufere din cauza unei se­mănători ... La cîteva sute de metri de porumbişte, pe un teren arat şi semănat, „se odihnea“ o semănătoare părăsită. De două zile adastă în cîmp, cu toate că la însămînţări situaţia este departe de a fi ideală, din planul de 340 hectare grîu s-au realizat pînă vi­neri, 17 octombrie, doar 199! Dar, de bună seamă, așa cum remarca preşedintele, răul trebuie căutat în altă parte, nu aici în apropierea lanului de porumb, unde hărnicia oamenilor a fost de atîtea ori dovedită. Adevăratele cauze pentru care cooperatorii din Şeica Mică, me­reu în fruntea tuturor campaniilor agricole, apar astăzi într-o lumină destul de neplăcută în ce priveşte însămînţarea griului se descoperă cu uşurinţă la secţia I.M.A. din acest C.A.P. Cinci tractoare stau la soare! „Nu cinci, tovarăşe", obiectează Victor Slutu, îndrumă­torul contabil trimis aici de con­ducerea I.M.A. Tîrnava să ajute la evidenţa muncii. „Numai patru stau“. Da, este adevărat nu stau cinci, numai patru. O ironie a si­tuaţiei din această secţie face ca cei vinovaţi de starea de fapt să aibă o scuză, unul dintre tractoa­re fiind în rodaj nu poate fi in­trodus la numărătoare. Să ne re­ferim deci „numai“ la cele patru. Este oare admisibil ca în plină zi (şi ce zi?!) în plină campanie de însămînţări, cînd fiecare minut, fiecare oră cîntăreşte greu în ba­lanţa recoltei anului viitor, să ţi­nem la sediul secţiei I.M.A. — dintr-odată­­— patru tractoare de­fecte?! Care este randamentul a­­cestei unităţi dacă din 11 tractoare patru nu lucrează? Se pune iarăşi întrebarea: Cum pot fi justificate în evidenţele în­drumătorului contabil orele fizice de staţionări şi stagnări? Au venit aici în ajutorul sec­ţiei doi tractorişti elevi de la Miercurea Sibiului. Ce fel de prac­tică pot să efectueze aceştia cînd, în loc să are şi să semene, sunt ţinuţi la sediul acestei secţii pen­tru ... reparaţii? în continuarea acestei stări de lucruri am notat în carnet conver­saţia (dacă se poate numi astfel) avută cu inginerul Liviu Pleşca, şeful sectorului reparaţii al I.M.A. Tîrnava. — De ce nu lucrează patru tractoare la Şeica Mică? — Patru? —Eu ştiu numai de două. — Sunt patru, acum venim de la secţie. —• Nu vă necăjiţi, nu trebuie să transpiraţi, ne-a răspuns degajat inginerul. Dacă acesta este punctul de ve­dere al şefului sectorului de re­paraţii, dacă chiar el care răs­punde direct de funcţionarea uti­lajului agricol, manifestă „răbda­re“ şi „înţelegere" cînd treaba merge aşa cum merge, atunci co­mentariul nostru nu mai este ne­cesar.. Dar, cum orice fapt trebuie ex­plicat nu numai prin el însuşi, ci prin condiţiile care le-au generat sîntem nevoiţi să concluzionăm astfel: nu tractoarele, nu semănă­torile se defectează la Şeica Mică mai des ca în altă parte. Cauzele adevărate trebuie căutate în felul cum se munceşte aici, în felul cum se respectă legile nescrise ale eticii profesionale. Să nu uităm că zilele frumoase, aşa cum au venit se vor duce, că această campanie agricolă nu trebuie prelungită, tă­răgănată. Trebuie găsită şi aici, la secţia I.M.A. din Şeica Mică „maneta de acceleraţie“ în scopul intensificării ritmului la însămîn­țări. Atenţie la depo­­zitarea recoltei! La Micăsasa am fi dorit să dis­cutăm cu preşedintele cooperativei agricole de producţie şi cu secre­tarul comitetului comunal de par­tid, spre a ne informa asupra mer­sului lucrărilor din această cam­panie. Nu i-am găsit la sediu şi nici pe tarlalele brigăzilor din Mi­căsasa. Erau plecaţi de dimineaţă în satul Chesler pentru a îndruma şi ajuta practic la impulsionarea activităţii celor două brigăzi de aici. Intr-adevăr, pe ansamblul cooperativei, aceste brigăzi, sunt rămase în urmă, deci ajutorul con­ducerii era oportun. Am discutat în schimb cu cîţiva cooperatori care se întorceau la o oră destul de avansată în noapte de la culesul porumbului. Din cî­teva cuvinte aflăm că recoltatul cartofilor, sfeclei de zahăr, s-a în­cheiat iar peste cîteva zile întreaga suprafaţă de porumb va fi elibe­rată. Din totalul de 550 hectare planificate s-au însămânţat cu grîu 380. In ziua raidului nostru în şe­sul Tîrnavei au lucrat intens două semănători şi un tractor cu disc, micşorîndu-se simţitor suprafaţa ce a mai rămas neînsămînţată. Dacă toate acestea oferă cîteva secvenţe din preocupările mecani­zatorilor şi cooperatorilor din Mi­căsasa în această precipitată cam­panie agricolă, trebuie să reţinem totuşi atenţia consiliului de con­ducere al cooperativei cu un fapt care, întrucîtva, umbreşte o parte din eforturile depuse. Este regre­tabil că în mijlocul curţii sediului cooperativei se află „depozitate“ cîteva sute de kilograme de car­tofi care, chiar dacă sunt folosiţi numai ca hrană pentru animale, se depreciază considerabil în ase­menea condiţii. De cîteva săptămini la rînd, vremea frumoasă, favorabilă lucră­rilor din campania agricolă de toamnă, se asociază cu munca în­sufleţită a mecanizatorilor şi cooperatorilor din judeţul nostru. Ritmul lucrărilor de recoltare şi însămînţare a fost intensificat. In prezent, în majoritatea cooperativelor agricole de producţie se des­făşoară bătălia pe ultimele hectare. Ca urmare a unor aspecte pozitive semnalate mai sus ritmul ac­celerat din ultimele zile nu trebuie slăbit, deoarece sezonul rece care se apropie nu dă, după cum se ştie, prea mult răgaz. Este necesară în continuare o maximă concentrare a tuturor resurselor materiale și umane în vederea terminării grabnice a lucrărilor agri­cole de toamnă. Grupaj realizat de A. Schuster și V. Cucu Soarele răsare la 6 h şi 34 m şi apune la 17 h şi 27 m. Vreme frumoasă şi relativ călduroasă, cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul sud­­estic. Minimele vor fi cuprinse în­tre 1 şi 4 grade, iar maximele vor oscila între 17 şi 21 grade. Dimineaţa local ceaţă şi brumă. CINEMA SIBIU. PACEA: Angelica şi sulta­nul (orele 9,00; 11,00; 13,00; 15,00;­­ 17,00; 21,00); ARTA: A trecut o fe­meie (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20.30); TINERETULUI: Cava­lerii aerului (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20.30); 7 NOIEMBRIE: Cu barbatii e o altă poveste (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20.00). INDEPEN­DENŢA: încotro, omule? (orele 10,00; 14,00; 17,00 şi 20,00). MEDIAŞ. PROGRESUL: Angelica şi sultanul (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Apele primăverii (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20.30). UNIREA: Comedianţii, se­riile I şi II (orele 10.00; 16.00; 19.30). CISNADIE. POPULAR: Casa ma­mei noastre (orele 11.00; 14.00; 16.00; 18.00 şi 20.00). AGNITA. 8 MAI: Aventura de la miezul nopţii (orele 10.00; 16.00; 18.00 şi 20.00). DUMBRĂVENI. 7 NOIEMBRIE: Apoi s-a născut legenda (orele 18,00 şi 20,00). APOLDO DF. SUS. 23 AUGUST: Păginii din Kummerow (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAI: Nu vor fi divorţuri (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Două lozuri (o­­rele 17,00 şi 19,00). TELEVIZIUNE 15.00 Fotbal: Dinamo Bucureşti—Uni­versitatea Craiova. Comentator Aristide Buhoiu 17.00 Film serial: „Belle şi Sébastien“ — episoadele XI şi XII ÎS.00 Buletin de ştiri 18.05 Desene animate 18.15 o nouă întîlnire cu tinerii Vă vor întîmpina cu „BUNA SEARA, FETEI BUNA SEARA, BĂIEŢI!“ Silvia Chicoş..........In­tre patru ochi“, Ileana Popovici şi muzica, Octav Pancu-Iaşi pe..........Insula", Ştefan Berindei cu formaţia de jaz şi, poate, veţi accepta invitaţia la o plim­bare automnală pe urmele lui Napoleon sau prin castelele de pe Loire. 19.15 Publicitate 19,20 La volan — emisiune pentru automobilişti. 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Film serial: Răzbunătorii.. . ! Strănutul fatal 20.50 Tele-enciclopedia 21.50 Monografii contemporane cunoaşteţi Oaşul? O întrebare la care răspund oşenii înşişi 22.10 La margine de Bucureşti Popas muzical la hanul „Pra­hova" cu­ Smaranda Toscani, Mihai Fotino, Dumitru Hucă­­reanu, Nicu Constantin, Alexan­dru Lulescu, Ion Vişan şi Con­stantin Drăghici 22,40 Telejurnalul de noapte şi bu­letinul meteorologic 22,55 Cîntă formaţia de muzică u­­şoară „Savoy" 23,15 închiderea emisiunii Cadru din filmul Păginii din Kummerow TRIBUNĂ SIBIULUI Au trecut nişte profitori pe la Mirşa (Urmare din pag. I) Tom­a, maistru, parcă-l văd venind la mine plîngînd, cu tată-său. Lo­cuia în condiţii grele. I-am dat locuinţă, i-am asigurat condiţii să urmeze şcoala de maiştri, la seral. Era un bun elev şi noi cei din uzină aveam încredere în el. Cre­deam că vom avea un bun mais­tru, un om priceput şi pasionat de care aveam atîta nevoie. Abia a terminat şcoala şi a plecat la „In-­ dependenţa“, în glasul directorului ghicesc indignarea, dezaprobarea. ..La fel tehnicianul Liviu Mărcuş. Şirul exemplelor celor plecaţi ar trebui continuat cu ing. Ioan Cîr­­stea, Tom­a Hermel, Cotoară Du­mitru, Hans Reisenberger, Con­stantin Roman, Ioan Fulea, Liviu Nicoară, Dumitru Hereşan, tehni­cienii loan Dumbravă, Erwin Iac­­şa, Genu Stoica ş. a. Tuturor uzina le-a creat condiţii dintre cele mai bune. Toţi au fost retribuiţi cu sa­lariul maxim, au primit prime sub­stanţiale, le-au fost rezolvate o seamă de doleanţe, pentru ca, a­­poi, ei să-şi părăsească locul de muncă pentru o situaţie mai co­modă. Toţi s-au angajat, la pri­mirea locuinţei, că vor rămîne la noi cel puţin 5 ani. Am de la fie­care semnătura pe un angajament rămas, prin neonorare, simplu pe­tic de hîrtie". Iată transcrise fidel aprecierile unor tovarăşi de muncă ai pere­grinilor spre locuri mai... liniş­tite: Ing. şef Nicolae Eble: „Cred că numai lapte de pasăre nu le-a dat uzina. In rest... Cuvîntul care li se potriveşte exact este acesta: profitori“. Ing. Nestor Procopescu: „Voi ieşi la pensie de la Mîrşa. Aici e locul meu. Să învingi greul, piedi­cile, să-ţi pui în valoare integral fantezia creatoare şi energia — iată ce mi se pare corolarul celei mai înalte satisfacţii. Pe cei care au plecat îi cunosc bine. Perso­nal consider că e vorba, pur şi simplu, de o sfidare a bunului simţ. După tot ce le-a dat uzina au găsit cu cale să răspundă de­zertînd. Tristă optică. Unii dintre ei sunt foarte tineri. Păcat că-şi încep în acest fel meseria“. Octavian Coleşan, locţiitor al se­cretarului Comitetului de partid: „Au considerat uzina o simplă trambulină de pe care pot sări pe locuri mai uşurele, după ce şi-au satisfăcut nevoile personale. Unii dintre ei sunt membri de partid. Vă spun cinstit e de-a dreptul ne­­omenos felul cum s-au comportat“. Traian Fățan, sudor: „Multe ca­dre tinere consideră că nu au de­cit drepturi. Vor să primească doar. Dacă se poate fără să dea“. De altfel există între cei de pe acea listă lungă, nefiresc de lungă, trist de lungă, exemple care re­prezintă tipicul pentru o anume categorie de specialiști. Iată-l pe Leontin Caraiman. Se angajează la Mîrşa, primeşte casă în Sibiu, pleacă la Panificaţie. Stă şi aici mai puţin de un an (şef de labo­rator) după care demisionează spre a-şi lua zborul ca orice pasăre că­lătoare spre zări mai... calde. Iată-l pe Nicolae Cîrstea, jurînd că „dacă-i dăm ca să nu pleacă de aici pînă moare“ (după expresia directorului). S-a gîndit apoi că ... verba volant şi că-i mai plăcut aiurea. Trebuie bine înţeles că la Mîrşa marea majoritate a specialiştilor îşi înţeleg menirea. Ne-au fost date nenumărate exemple de oa­meni legaţi prin toate fibrele de satisfacţiile pe care ţi le poate o­­feri un loc de muncă cu largi po­sibilităţi de afirmare. Iată cîteva nume de ingineri şi tehnicieni la auzul cărora oricare din conduce­re spune cu toată convingerea „a­­cest om, da“: ing. Mircea Popescu, Ioan Cucu, Victor Boicu, Nestor Procopescu, Octavian Coleşan, maiştrii Nicolae Faur, Ioan Bog­dan, Vasile Bibu şi mulţi alţii. ... Am citit undeva o vorbă fru­moasă: a-ţi urma meseria. A ţi-o onora, a ţi-o respecta. Moşii noş­tri, oameni harnici pe care nu i-au speriat vitregiile vremilor, au iz­vodit o ■' ‘'-re despre preţul ce tre­buie pus pe această „brăţară de aur“. Ei n-au înţeles-o, cu sigu­ranţă, drept un cortuleţ care să te apere de vînturi... Am îm­­pînzit ţara cu şcoli de toate gra­dele, plătim profesori bine pregă­tiţi, cărţi, acordăm burse. Societa­tea are dreptul să ceară beneficia­rilor să lucreze acolo unde nevoia este mai mare, să înlocuiască o­­glinda strîmbă a egoismului îngust cu optica largă a înţelegerii li­bertăţii drept necesitate. Mai ales pentru că sîntem comunişti, oameni care făurim o lume nouă, alte zări ale umanului plenar. Să nu ne vindem demnitatea de specialist pe mărunte calcule de samsar într-un tîrg. Himera cîştigului uşor, al locului călduţ e de origină mic­­burgheză şi nu se potriveşte în nici un caz cu zborul larg al vre­murilor socialismului. Sigur, nu putem să nu accep­tăm că schimbarea locului da muncă este un drept garantat da legislaţia muncii. Dar să privim în interiorul nostru şi să găsim acela resorturi (sentimentale, dacă vreţi, dar nu numai atît) care ne dic­tează să fim oriunde noi înşine. Am fost crescuţi spre a servi so­cietatea. Numai ea ne poate spune exact unde este locul nostru cel mai potrivit. Ratiurile pentru ferestraele alternative, presele de diferite tipuri pre­cum şi, alte repere de mare gabarit, toate făcînd parte din produsele Uzinei mecanice Sibiu, sînt prelucrate la o maşină portală de rectificat, deservită de comunistul Vasile Fărcaş, muncitor cu o bună pregătire profesională Foto: LIVIU POPA sport. Avancronică Sinoptic competiţional La finele acestei săptămini iubi­torii fotbalului din judeţul nostru nu pot urmări pe viu evoluţiile celor două divizionare B. C.S.M. Sibiu şi Gaz metan Mediaş. In a­­ceastă etapă (a noua) ambele e­­chipe joacă în deplasare, sibieni la Baia­ Mare cu Minerul, unde — dacă se respectă tradiţia (şi de ce nu, mai cu seamă acum cînd a­­vem de apărat prestigiul suprem în serie) — pot obţine ambele puncte, iar medieşenii la Arad, cu fosta divizionară A Vagonul, în faţa căruia vor încerca să se rea­biliteze, dovedind că sînt totuşi un team care nu cedează uşor. In orice caz, iubitorii sportului rege vor aştepta duminică seara cu în­frigurare să afle rezultatele echi­pelor noastre. Din cele patru divizionare C, trei (A.S.A. Sibiu, Vitrometan Me­diaş şi Metalul C. Mică) au prile­jul­ să dovedească susţinătorilor lor că terenul propriu constituie un avantaj deloc de neglijat. Ca derby, se remarcă întîlnirea de la Copşa Mică dintre Metalul şi Trac­torul Braşov, acum cînd formaţia gazdă este handicapată prin in­disponibilităţile ce le are. Rugbiştilor de la C.S.M. Sibiu li se oferă prilejul de a dovedi că formează „15“-le capabil să obţină întregul baraj de puncte (3) în fa­ţa studenţilor ieşeni. „ După duşul rece de duminica trecută, să sperăm, că în compania Progresului, C.S.M. Sibiu va evo­lua la Bucureşti la nivelul prime­lor partide din actuala ediţie a ce­lei mai înalte competiţii naţionale feminine de handbal. Duminică iau startul în noul campionat echipele divizionare A feminine de volei. Reprezentanta judeţului nostru, C.S.M. Sibiu în­­tîlneşte în această primă etapă, in sala Şcolii sportive, redutabila formaţie C.P. Bucureşti. Tot du­minică ia startul, în divizia se­cundă însă,­ echipa feminină Voinţa Sibiu, proaspăt promovată, care întîlneşte omoloaga ei din Braşov, partidă programată în sala Şcolii militare de ofiţeri­­„N. Bălcescu“. Unde să ne împărţim? Pe care să o susţinem, să o conducem spre victorie, cînd întîlnirile au loc, a­­proape la aceeaşi oră, în săli di­ferite? Nu vedem raţiunea unui asemenea program, cînd ori într-o sală, ori în alta se putea organiza un cuplaj voleibalistic de mare atracţie. Aşadar, speranţele iubitorilor sportului din judeţul nostru sînt împărţite pe mai multe stadioane şi săli, să sperăm că bilanţul tu­turor acestor pasionante dispute se va transforma în motive de sa­tisfacţie pentru atît de numeroşii şi înflăcăraţii susţinători ai spor­tului din judeţul Sibiu. G. V. SALCU 'Mi TEATRU Teatrul de stat Sibiu prezintă azi la ora 19:30 piesa „Croitorii cei mari din Valahia“ de Alexandru Popescu. EXPOZIŢII In sălile filialei Sibiu a Uniunii societăţilor de ştiinţe medicale, din Piaţa Republicii nr. 12, se află des­chisă expoziţia personală de pictură, grafică şi desen a pictorului Con­stantin Udroiu. Vizitarea se poate face zilnic între orele 9—14 şi 17—20 STADION ATLETISM — Sibiu: stadion Me­talul, ora 14, întreceri în cadrul campionatului republican divizia B FOTBAL — Sibiu: teren C.F.R., ora 15,30, Metalurgica Sibiu—Carbo­sin C. Mică: teren Voinţa, ora 15,30 Progresul Sibiu—Sparta Mediaş: (derbyul campionatului judeţean): Mediaş: teren Record, ora 15,30, Re­cord Mediaş—Carpaţi Mîrşa; teren Textila, ora 15,30, Textila Mediaş— Stăruinţa Mediaş — toate campionat judeţean de seniori. Anul II, nr. 519 Preţurile la legume-fructe Preţurile de cumpărare şi de vînzare intră în­­vigoare în ziua de 18 octom­brie 1969, ora zero. Decizia C.P.J. Sibiu nr. 578/17.X.1969. Pentru consum intern curent, la produsul mere grupa A şi B nu se stabilesc preţuri de vînzare cu amănuntul pentru calitatea extra. PRODUSUL U/M Preț plafon vînzare lei/kg Extra II 1. Varză albă toamnă kg 2. Ceapă uscată de arpagic și ceaclama kg 3. Ceapă uscată de apă kg 4. Mere grupa A kg 5. Mere grupa B kg 6. Mere grupa C kg 7. Struguri grupa E+S kg 8. Struguri grupa M kg 9. Struguri grupa O 'kg 0,95 7,25 6,40 5.90 0,75 3.15 3,00 3,95 3,50 2.90 5.90 5.15 4,70 0,60 2,60 2.45 2,90 2,60 2,00 4.45 4,00 3,60 I. C.S. Alimentara Sibi VINDE , prin unităţile de desfacere a vinului vărsat din străzile: Turnului nr. 7, Faurului nr. 5, Karl Marx nr. 25, 9 Mai nr. 79 şi Cisnădie, str. Măgurei nr. 42 MUST DULCE din podgoriile Tîrnave, Odobeşti, Dealul Mare, Focşani. Se primesc şi comenzi speciale pentru orice cantitate, în vederea vinificării acasă. R. L. L. SIBIU aduce la cunoştinţă celor interesantă în Cv. Strat „Livada măcelarilor“ mai sunt disponibile pentru vii­zare, cu piaţa integrală, 22 apartamente, din ca 6 apartamente cu 3 camere şi 16 apartamente , 2 camere precum şi 20 garaje. întreprinderea de construcţi industriale şi montaje strada Carpaţilor nr. 9, Braşov angajează imediat: — 4 ELECTRICIENI BOBINATORI (b) categoria a IV-a—a VIII-a cu salarizare pe reţea acord condiţii de cazare optime în cămine şi masa la cantină proprie contra cost. Informaţii telefon 2­35 82. Cooperativa „Constructorul“ Sibiu limeşte fără concurs de admitere la meseria de zidari, absol­venţi a 7—8 clase elementare avînd vîrsta între 15—Îs ani. Cei interesaţi se vor adresa serviciului personal-învățămînt al cooperativei din str. Calea Dumbrăvii nr. 153 — telefon 11375. Se primesc candidați pentru șantier Mediaș. Mica Vînd mașină tricotat nouă, marca VISTAMATIC, Sibiu, str Vasile Alecsandri 11.

Next