Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)

1969-10-18 / nr. 519

ORGAN Al­ COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU DE P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 519 Sîmbătă, 18 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Toate forţele pentru termi­narea grabnică a lucrărilor campaniei de toamnă Concentrarea tuturor efortu­rilor în întreprinderile agricole de stat, în întreprinderile pen­tru mecanizarea agriculturii şi în cooperativele agricole de producţie, prezenţa efectivă în cîmp a specialiştilor, folosirea deplină a fiecărei zile, a tutu­ror mijloacelor au determinat intensificarea ritmului lucrări­lor campaniei agricole din a­­ceastă toamnă. Numeroase uni­tăţi raportează, organelor jude­ţene de specialitate încheierea recoltatului, transportului carto­filor şi sfeclei de zahăr, iar în unele cooperative agricole de producţie recoltatul porumbu­lui şi însămînţarea griului se află intr-un stadiu avansat. Intr-o serie de unităţi însă, deşi condiţiile pedoclimatice sunt similare şi potenţialul for­ţelor de muncă ridicat, conti­nuă să existe carenţe în orga­nizarea muncii, dar mai cu sea­mă în folosirea utilajelor agri­cole, pîrghie de care depinde în mare măsură terminarea grabnică a lucrărilor de toam­nă. Raidul întreprins de curînd în cooperativele agricole de pro­ducţie Şeica Mică, Şoroştin şi Micăsasa atestă aceste aprecieri generale. Eficienţă . Cînd am ajuns la sediul C.A.P. Şoroştin uşile erau încuiate, bi­rourile erau goale. In curte la secţia I.M.A. cîţiva oameni lucrau la repararea unui tractor. — Se defectează des maşinile, am întrebat noi. — Nu prea, că le îngrijesc des­tul de bine tractoriştii, ne-a răs­puns tovarăşul Teodor Puia, me­canicul secţiei. — Dar ăsta, la care lucraţi, ce are? — N-ar avea mare lucru, a in­trat în vorbă elevul tractorist Du­mitru Drăcea. Dar, uite, trebuie să ne necăjim că n-avem ce ne trebuie. Cei din conducere ne-au tot promis un cărucior pentru de­montat şi montat tractoare şi pînă azi tot nu l-am primit. — Cite tractoare lucrează astăzi? — Toate, afară, de ăsta. A fost şi el pe cîmp, dar s-a defectat de vreo două ore. Am remarcat pasiunea şi răs­punderea cu care mecanicul Teo­dor Puia şi ajutoarele sale lucrea­ză pentru ca nici un tractor, nici o semănătoare să nu rămînă în curtea secţiei. Am aflat că aici sunt remediate anumite defecţiuni pentru care la sediul I.M.A. Tîr­­nava tractoarele aşteaptă uneori cu mult peste limita admisă. De fapt aceste constatări se justi­fică chiar în ansamblul preocupări­lor cooperatorilor din Şoroştin. Cî­­teva date sunt în măsură să ne con­vingă despre elanul cu care se mun­ceşte aici. Cele 70 hectare cu orz au fost însăminţate. Suprafeţele cu cartofi au fost în întregime recol­tate. Se lucrează intens la trans­portatul sfeclei de zahăr şi la re­coltarea acesteia de pe mnicul hec­tar care a mai rămas. Din totalul de 365 hectare, 255 au fost deja însăminţate cu grîu, urmînd ca progresiv, să se treacă la însămînţarea restului suprafe­ţei, pe măsură ce terenul va­ fi e­­liberat de porumb. In acest scop s-a trecut cu forţe masive la re­coltatul porumbului, efectivul an­gajat în această acţiune fiind de 3 brigăzi. Prin rulaj zilnic, o bri­gadă se află la culesul strugurilor, astfel încît întreaga capacitate de muncă (inclusiv cele 11 tractoare) este angajată efectiv pe ultimele suprafețe, pe ultimele hectare ale acestei campanii agricole de toam­nă. 5 TRACTOARE STAU IA SOARE • Organizarea muncii „la concret“: 160 de coope­ratori la culesul porumbului • Număr record de tractoare „paralizate“! • Şeful sectorului reparaţii I.M.A.: „Nu vă necăjiţi, nu trebuie să transpiraţi“ In dreapta şoselei care s h Ad­uce la sub un Şeica Mică se deschide pod-viaduct o vale îngustă. Am intilnit aici, la cîţiva kilometri de­părtare de comună primele semne ale muncii judicios organizate de către conducerea C.A.P. Şeica Mică. Intr-un ocol de aproximativ 30 de metri pătraţi, amenajat spe­cial cu troci pentru adăpat, po­poseau la ora prînzului pentru a­­dăparea cailor cîteva din atelajele cooperativei, conduse de Ion Ghi­­dea, Petru Dodoc, Samuel Bert­­left Alexandru Vasiu şi Gheorghe Fleischer. In ziua raidului nostru acţiunea de transportare a coteţe­lor sfeclei de zahăr era pe ter­minate. — Cum merge treaba în cam­panie , ne-am cărunt dintre cop­resat celui mai rateri. — Bine, ca-n toți anii, tovarășe. Dacă n­e-ar ajuta mai mult trac­toriștii, n-am avea nici o grijă. — Cum stați cu semănatul griu­lui ? — Păi tocmai­ aicea-i baiul. De­geaba ferim noi locul, degeaba dăm zor cu recoltatul dacă nu se însămînțează imediat. Pe de o par­ (Continuare în pag a 11-a) INFORMAŢII Recital Radu Stanca O plăcută surpriză rezervă teatrul sibian, publicului, pentru mîine. De la orele 18 şi 20 se reia, aci, tulburătorul recital de poezie Radu Stanca, regizat de artistul emerit Dan Nasta, îşi dau­­concursul actorii Avram Besoiu, Ion Ghişe, Mircea Hîndoreanu, Paul Mocanu, Dan Nasta, Nicu Niculescu, Marius Niţă, Sebastian Papaiani, Valeriu Paraschiv, Costel Rădulescu, Ovidiu Stoichiţă şi Radu Basarab. | IM Xi/// Pmmă­ Expunere Astăzi, 18 octombrie, la ora 18, la Casa de cultură a muni­cipiului Sibiu, va avea loc o prezentare de diapozitive color pe tema Lumea minunată a peşterilor, din ciclul „Frumuse­ţile patriei noastre“. Prezintă Corneliu Piesa, cercetător prin­cipal la Institutul de speologie din Cluj. In loc să fie în cîmp, la semă­nat, cinci tractoare se „odih­nesc“ la sediul brigăzii I.M.A. din C.A.P. Șeica Mică Foto: A. SCHUSTER Locul specialistului Au trecut nişte profitori pe la Mirşa • Dacă nu-mi dai locuinţă, plec • Dacă i-a dat a plecat • Un loc de muncă­ tram­­bulină? • Dacă se poate cîştiga cit mai bine şi cit mai... uşor • Profitorii — plim­băreţii — vînătorii de locuri călduţe • Unde ne sînt visurile avîntate? • Nu datorăm nimănui nimic? Am fost nenumărate ori martor al acelor dezbateri din vremea studenţiei privitoare la viitoarea r/JT/JT/i muncă, am consemnat visuri în­aripate ale acelora care-şi pregă­teau rostul viitor. Optimism, sen­timent al responsabilităţii, gînd­uri de zbor avîntat, de îndeplinire a obligaţiilor ce le avem fiecare faţă de societatea care ne-a crescut. Am intilnit, e adevărat, şi rever­sul. Vînătorii de „aranjamente“, de locşoare cit mai comode şi, dacă se poate, cit mai bine retribuite ... La Uzina mecanică Mirşa, direc­torul Nicolae Iosif ne-a pus în faţă o listă. Cuprindea 24 de nume. Ingineri, economişti, tehnicieni, plecaţi din uzină în ultimii doi ani (majoritatea mare în 1968) Erau doar acei care primiseră lo­cuinţă şi. .. valea. Ce i-a determinat să plece pe aceşti oameni, primiţi aici, la Mirşa, cu toată solicitudinea, bine retribuiţi, unii promovaţi în pos­turi importante? Li s-au asigurat locuinţe şi o navetă (de la Sibiu) dintre cele­ mai comode. Să spicuim din şirul lung de mime şi să încercăm scurte radio­grafieri ale profilului de specialist Are cu­vin­tul directorul uzinei: „Pe ing. Vasile Harhoiu mi-l a­­mintesc mai ales din atîtea dăţi cînd a venit să solicite locuinţă, din atîtea dăţi cînd a ameninţat că pleacă, i-am dat (1965). în 1968 am intervenit la ministru să pri­mească maşină (Dacia) fără să aş­tepte termenul respectiv. I s-a dat. La cîteva săptămîni ne-a lăsat baltă. Nu şi-a adus o contribuţie de seamă la bunul mers al produc­ţiei. Era din cale afară de comod. Am încercat să-l promovăm şef al producţiei. L-am schimbat în scurt timp. A profitat de o anumită si­tuaţie grea a uzinei şi, după ce şi-a satisfăcut interesele personale (casă, maşină) s-a aciuat la I.P.R.A.N. Mi se pare a fi un caz tipic pentru acei oameni care nu au alt gînd decit cîştigul, profitul, fără a se preocupa să dea ceva în schimb“.­­La I.P.R.A.N., Harhoiu este inginer proiectant-şef deşi, absolvent al Politehnicii braşo­vene, este specialist în construc­ţia autocamioanelor şi tractoarelor. „Face faţă“ — ni se spune la I.P.R.A.N. — deşi ideal ar fi să fie specialist în instalaţii chi­mice ...“­. ■ „Un alt caz, continuă ing. Iosif, economistul Nicolae Ureche. Vine de la Cugir cu condiţia să-i dăm locuinţă. Şi-i dăm, după care nu are altă preocupare decât să se „aranjeze“ la Sibiu. („Aranjat“ la A.M.E.T., şef serviciu plan: „Sunt bolnav, tovarăşe, nu suport na­veta. Am certificat medical“ — ne spune). Sau un alt caz, ing. Con­stantin Mîhăilescu, repartizat la noi după absolvirea institutului la Cluj. Avea soţia aici, în Avrig. A lăsat-o. I-am dat locuinţă în 1965 (in anul absolvirii facultăţii).­­Fost muncitor, Mihnăilescu a beneficiat de condiţii optime pentru a-şi con­tinua studiile. N-a considerat că are şi datorii faţă de societate. A găsit un post mai uşurel — la Uzina electrică Sibiu, la biroul tehnic, în condiţiile în care uzina avrigeană are o contribuţie de seamă la economia judeţului şi a ţării, cînd prezenţa produselor ei pe meridianele lumii este un act de legitimă mîndrie a celor care muncesc aici, tînărul inginer Mi­­hăilescu avea datoria patriotică — nu, cuvîntul nu-i prea mare — să discearnă care este locul său. Entuziasmul, dorinţa de a învinge greutăţile au fost aruncate peste bord şi înlocuite cu gîndul mes­chin al găsirii unui aranjament cu mai puţină bătaie de cap. Comu­nistul Mihăilescu nu s-a gîndit nici o clipă la toate acestea?). Asemeni lui Mihăilescu sunt şi in­ginerii Mihai Pătraşcu, Nicolae Cîr­­stea (primul actuat la A.M.E.T. (proiectant), al doilea la Grupul şcolar „Independenţa“), ambii ti­neri, cărora uzina le-a creat con­diţii de muncă şi de viaţă. Răs­punsul lor, judecat şi privit în oglinda responsabilităţii sociale , ne arată un egoism şi o lipsă dezar­mantă de receptivitate faţă de ce­rinţele sociale .Tînărul ing. Cîr­­stea, după 3 ani petrecuţi efectiv în producţie, să fie oare cel mai potrivit pentru a pregăti pe vii­torii muncitori şi maiştri — ope­raţie ce presupune, în principal, o transmitere de experienţă dobîn­­dită în ani mulţi petrecuţi în locu­rile unde se hotăreşte soarta pro­ducţiei?). „Mai avem şi altfel de exemple. Oamenii şcolarizaţi de uzină, cînd să se înapoieze găsesc că-i mai potrivit să dezerteze. Pe Popa kaîa (Continuare în pag. a ÎI-a) VICTOR DOMȘA A INFORMAŢII in probe tehnologice La Institutul Chimigaz din Mediaş se află în probe tehno­logice un nou aparat destinat cercetărilor analitice. Noul a­­parat — cromatograful pentru lichide — va fi utilizat pentru analiza amestecului de sinteză a etanolaminelor, produşi cu largi aplicaţii în industria cauciucului, medicamentelor etc. Noi exponate La „Expoziţia meş­teşugurilor artistice“ a cooperativei „Arta Sibiului“ au sosit noi produse, rezultat al muncii coopera­torilor. Dintre aces­tea amintim poşete­le din piele Rona, cu garnitură forma­tă din cordon şi cu­rea de ceas, cor­doanele din piele taval şi P.V.C. cu ţesătură rexor în motive naţionale, carpetele „Aurora“ cu o gamă cromati­că bogată şi reali­zată cu gust. Tot­odată au mai sosit şi feţe de masă cu motive rustice. VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Bangalore 17. — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit­ preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa locali­tatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitorii Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moder­ne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul pro­gresului. Astfel, alături de monu­mentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răs­­frîng asupra oraşului o undă din strălucirea secolelor trecute, My­sore se mîndreşte cu impunătoa­rele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei a­­limentare, spitalului Krishnarajen­­dra, pavilionului central de expo­ziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui ma­gazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varieta­tea şi ingeniozitatea obiectelor ex­puse în acest magazin atestă con­vingător talentul artistic al po­porului indian. Coloana maşinilor oficiale se în­dreaptă, apoi, spre colina Cha­­mundi, dominată de templul Cha­­mundeswari. De aici poate fi vă­zut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km patraţi. în continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Banga­lore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încîn­­tător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată gran­doarea ei. Vegetaţia luxuriantă al­ternează cu podişuri sterpe, pie­troase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de pal­mieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contu­ruri bizare. Prezenţa omului, efor­tul de a smulge naturii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci­ şi de numeroasele instalaţii mo-­­derne de irigare care pot fi găsite foarte, des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocotieri u­­riaşi se clatină sub povara fructe­lor lor. La un moment dat, coloana maşinilor oficiale se opreşte, şi oaspeţii români sunt invitaţi să guste din sucul răcoros al nucilor de­­cocos. Şoseaua străbate numeroase a­­şezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi de cele două părţi ale drumului, fac o­ primire căl­duroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statu­lui Mysore, Somanath Lyer, a ofe­rit în saloanele palatului „Raj Bhavaa“ din Bangalore, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Cor­­neliu Măriescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Petre Tănă­­sie, ambasadorul României la Del­hi şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, pri­mul ministru al guvernului statu­lui Mysore, Pau­l Veerendra, ofi­cialităţi ale municipalităţii din Bangalore, deputaţi, oameni de ştiinţă şi cultură, în timpul dineului, desfă­şurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu­ şi guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prie­tenia dintre poporul român şi indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare indiene care s-a bucu­rat de aprecierea oaspeţilor ro­mâni. Din peisajul noilor construcţii agnitene Foto: FRED M­SS Citiți în pag. a 1H-a TRIBUNA LITERARA SI ARTISTICA Veşti de la „Flamura Roşie” Sibiu Produsele anului viitor Producţia pe anul viitor a între­prinderii cuprinde în programul său noi sortimente, printre care şi numeroase bunuri de larg consum. Este vorba de noul creion cu pastă „Flaro-stilet“, care la partea opusă a vîrfului cu mina de scris are forma unei lame de cuţit, tot din material plastic, pentru des­chis corespondenţa. „Flaro-vega S.M.“ şi „Flaro-mercur S.M.“ sunt denumirile altor două noi modele de creioane cu pastă, a căror ar­mături metalice vor fi cromate. Tot în fabricaţia de serie a pro­ducţiei din anul viitor vor intra două noi modele de stilouri şi do­uă truse combinate de stilou şi cre­ion. Aceste sortimente noi au fost o­­mologate de curînd şi sunt prezente la acţiunea de încheiere a contrac­telor cu beneficiarii pentru anul 1970. Aportul tineretului în acţiunea de colectare a fierului vechi Organizaţia U.T.C. a reuşit să-şi depăşească substanţial şi cu mult înainte de termen, angajamentul anual cu privire la colectarea fie­rului vechi. Cu participarea însufleţită a ti­nerilor din toate compartimentele de activitate ale întreprinderii, fa­ţă de 65 000 kg de fier vechi cit şi-au prevăzut pe întregul an 1969, s-a colectat pînă acum cantitatea de 100 550 kg, care a şi fost pre­dată I.C.M -ului. Cei mai harnici in această acţi­une s-au dovedit a fi tinerii din secţia metal, atelierul mecanic, pre­cum și cei din atelierul de matri­­ţerie. P. BODEA coresp.

Next