Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)
1969-10-18 / nr. 519
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU DE P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 519 Sîmbătă, 18 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Toate forţele pentru terminarea grabnică a lucrărilor campaniei de toamnă Concentrarea tuturor eforturilor în întreprinderile agricole de stat, în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi în cooperativele agricole de producţie, prezenţa efectivă în cîmp a specialiştilor, folosirea deplină a fiecărei zile, a tuturor mijloacelor au determinat intensificarea ritmului lucrărilor campaniei agricole din această toamnă. Numeroase unităţi raportează, organelor judeţene de specialitate încheierea recoltatului, transportului cartofilor şi sfeclei de zahăr, iar în unele cooperative agricole de producţie recoltatul porumbului şi însămînţarea griului se află intr-un stadiu avansat. Intr-o serie de unităţi însă, deşi condiţiile pedoclimatice sunt similare şi potenţialul forţelor de muncă ridicat, continuă să existe carenţe în organizarea muncii, dar mai cu seamă în folosirea utilajelor agricole, pîrghie de care depinde în mare măsură terminarea grabnică a lucrărilor de toamnă. Raidul întreprins de curînd în cooperativele agricole de producţie Şeica Mică, Şoroştin şi Micăsasa atestă aceste aprecieri generale. Eficienţă . Cînd am ajuns la sediul C.A.P. Şoroştin uşile erau încuiate, birourile erau goale. In curte la secţia I.M.A. cîţiva oameni lucrau la repararea unui tractor. — Se defectează des maşinile, am întrebat noi. — Nu prea, că le îngrijesc destul de bine tractoriştii, ne-a răspuns tovarăşul Teodor Puia, mecanicul secţiei. — Dar ăsta, la care lucraţi, ce are? — N-ar avea mare lucru, a intrat în vorbă elevul tractorist Dumitru Drăcea. Dar, uite, trebuie să ne necăjim că n-avem ce ne trebuie. Cei din conducere ne-au tot promis un cărucior pentru demontat şi montat tractoare şi pînă azi tot nu l-am primit. — Cite tractoare lucrează astăzi? — Toate, afară, de ăsta. A fost şi el pe cîmp, dar s-a defectat de vreo două ore. Am remarcat pasiunea şi răspunderea cu care mecanicul Teodor Puia şi ajutoarele sale lucrează pentru ca nici un tractor, nici o semănătoare să nu rămînă în curtea secţiei. Am aflat că aici sunt remediate anumite defecţiuni pentru care la sediul I.M.A. Tîrnava tractoarele aşteaptă uneori cu mult peste limita admisă. De fapt aceste constatări se justifică chiar în ansamblul preocupărilor cooperatorilor din Şoroştin. Cîteva date sunt în măsură să ne convingă despre elanul cu care se munceşte aici. Cele 70 hectare cu orz au fost însăminţate. Suprafeţele cu cartofi au fost în întregime recoltate. Se lucrează intens la transportatul sfeclei de zahăr şi la recoltarea acesteia de pe mnicul hectar care a mai rămas. Din totalul de 365 hectare, 255 au fost deja însăminţate cu grîu, urmînd ca progresiv, să se treacă la însămînţarea restului suprafeţei, pe măsură ce terenul va fi eliberat de porumb. In acest scop s-a trecut cu forţe masive la recoltatul porumbului, efectivul angajat în această acţiune fiind de 3 brigăzi. Prin rulaj zilnic, o brigadă se află la culesul strugurilor, astfel încît întreaga capacitate de muncă (inclusiv cele 11 tractoare) este angajată efectiv pe ultimele suprafețe, pe ultimele hectare ale acestei campanii agricole de toamnă. 5 TRACTOARE STAU IA SOARE • Organizarea muncii „la concret“: 160 de cooperatori la culesul porumbului • Număr record de tractoare „paralizate“! • Şeful sectorului reparaţii I.M.A.: „Nu vă necăjiţi, nu trebuie să transpiraţi“ In dreapta şoselei care s h Aduce la sub un Şeica Mică se deschide pod-viaduct o vale îngustă. Am intilnit aici, la cîţiva kilometri depărtare de comună primele semne ale muncii judicios organizate de către conducerea C.A.P. Şeica Mică. Intr-un ocol de aproximativ 30 de metri pătraţi, amenajat special cu troci pentru adăpat, poposeau la ora prînzului pentru adăparea cailor cîteva din atelajele cooperativei, conduse de Ion Ghidea, Petru Dodoc, Samuel Bertleft Alexandru Vasiu şi Gheorghe Fleischer. In ziua raidului nostru acţiunea de transportare a coteţelor sfeclei de zahăr era pe terminate. — Cum merge treaba în campanie , ne-am cărunt dintre copresat celui mai rateri. — Bine, ca-n toți anii, tovarășe. Dacă ne-ar ajuta mai mult tractoriștii, n-am avea nici o grijă. — Cum stați cu semănatul griului ? — Păi tocmai aicea-i baiul. Degeaba ferim noi locul, degeaba dăm zor cu recoltatul dacă nu se însămînțează imediat. Pe de o par (Continuare în pag a 11-a) INFORMAŢII Recital Radu Stanca O plăcută surpriză rezervă teatrul sibian, publicului, pentru mîine. De la orele 18 şi 20 se reia, aci, tulburătorul recital de poezie Radu Stanca, regizat de artistul emerit Dan Nasta, îşi dauconcursul actorii Avram Besoiu, Ion Ghişe, Mircea Hîndoreanu, Paul Mocanu, Dan Nasta, Nicu Niculescu, Marius Niţă, Sebastian Papaiani, Valeriu Paraschiv, Costel Rădulescu, Ovidiu Stoichiţă şi Radu Basarab. | IM Xi/// Pmmă Expunere Astăzi, 18 octombrie, la ora 18, la Casa de cultură a municipiului Sibiu, va avea loc o prezentare de diapozitive color pe tema Lumea minunată a peşterilor, din ciclul „Frumuseţile patriei noastre“. Prezintă Corneliu Piesa, cercetător principal la Institutul de speologie din Cluj. In loc să fie în cîmp, la semănat, cinci tractoare se „odihnesc“ la sediul brigăzii I.M.A. din C.A.P. Șeica Mică Foto: A. SCHUSTER Locul specialistului Au trecut nişte profitori pe la Mirşa • Dacă nu-mi dai locuinţă, plec • Dacă i-a dat a plecat • Un loc de muncă trambulină? • Dacă se poate cîştiga cit mai bine şi cit mai... uşor • Profitorii — plimbăreţii — vînătorii de locuri călduţe • Unde ne sînt visurile avîntate? • Nu datorăm nimănui nimic? Am fost nenumărate ori martor al acelor dezbateri din vremea studenţiei privitoare la viitoarea r/JT/JT/i muncă, am consemnat visuri înaripate ale acelora care-şi pregăteau rostul viitor. Optimism, sentiment al responsabilităţii, gînduri de zbor avîntat, de îndeplinire a obligaţiilor ce le avem fiecare faţă de societatea care ne-a crescut. Am intilnit, e adevărat, şi reversul. Vînătorii de „aranjamente“, de locşoare cit mai comode şi, dacă se poate, cit mai bine retribuite ... La Uzina mecanică Mirşa, directorul Nicolae Iosif ne-a pus în faţă o listă. Cuprindea 24 de nume. Ingineri, economişti, tehnicieni, plecaţi din uzină în ultimii doi ani (majoritatea mare în 1968) Erau doar acei care primiseră locuinţă şi. .. valea. Ce i-a determinat să plece pe aceşti oameni, primiţi aici, la Mirşa, cu toată solicitudinea, bine retribuiţi, unii promovaţi în posturi importante? Li s-au asigurat locuinţe şi o navetă (de la Sibiu) dintre cele mai comode. Să spicuim din şirul lung de mime şi să încercăm scurte radiografieri ale profilului de specialist Are cuvintul directorul uzinei: „Pe ing. Vasile Harhoiu mi-l amintesc mai ales din atîtea dăţi cînd a venit să solicite locuinţă, din atîtea dăţi cînd a ameninţat că pleacă, i-am dat (1965). în 1968 am intervenit la ministru să primească maşină (Dacia) fără să aştepte termenul respectiv. I s-a dat. La cîteva săptămîni ne-a lăsat baltă. Nu şi-a adus o contribuţie de seamă la bunul mers al producţiei. Era din cale afară de comod. Am încercat să-l promovăm şef al producţiei. L-am schimbat în scurt timp. A profitat de o anumită situaţie grea a uzinei şi, după ce şi-a satisfăcut interesele personale (casă, maşină) s-a aciuat la I.P.R.A.N. Mi se pare a fi un caz tipic pentru acei oameni care nu au alt gînd decit cîştigul, profitul, fără a se preocupa să dea ceva în schimb“.La I.P.R.A.N., Harhoiu este inginer proiectant-şef deşi, absolvent al Politehnicii braşovene, este specialist în construcţia autocamioanelor şi tractoarelor. „Face faţă“ — ni se spune la I.P.R.A.N. — deşi ideal ar fi să fie specialist în instalaţii chimice ...“. ■ „Un alt caz, continuă ing. Iosif, economistul Nicolae Ureche. Vine de la Cugir cu condiţia să-i dăm locuinţă. Şi-i dăm, după care nu are altă preocupare decât să se „aranjeze“ la Sibiu. („Aranjat“ la A.M.E.T., şef serviciu plan: „Sunt bolnav, tovarăşe, nu suport naveta. Am certificat medical“ — ne spune). Sau un alt caz, ing. Constantin Mîhăilescu, repartizat la noi după absolvirea institutului la Cluj. Avea soţia aici, în Avrig. A lăsat-o. I-am dat locuinţă în 1965 (in anul absolvirii facultăţii).Fost muncitor, Mihnăilescu a beneficiat de condiţii optime pentru a-şi continua studiile. N-a considerat că are şi datorii faţă de societate. A găsit un post mai uşurel — la Uzina electrică Sibiu, la biroul tehnic, în condiţiile în care uzina avrigeană are o contribuţie de seamă la economia judeţului şi a ţării, cînd prezenţa produselor ei pe meridianele lumii este un act de legitimă mîndrie a celor care muncesc aici, tînărul inginer Mihăilescu avea datoria patriotică — nu, cuvîntul nu-i prea mare — să discearnă care este locul său. Entuziasmul, dorinţa de a învinge greutăţile au fost aruncate peste bord şi înlocuite cu gîndul meschin al găsirii unui aranjament cu mai puţină bătaie de cap. Comunistul Mihăilescu nu s-a gîndit nici o clipă la toate acestea?). Asemeni lui Mihăilescu sunt şi inginerii Mihai Pătraşcu, Nicolae Cîrstea (primul actuat la A.M.E.T. (proiectant), al doilea la Grupul şcolar „Independenţa“), ambii tineri, cărora uzina le-a creat condiţii de muncă şi de viaţă. Răspunsul lor, judecat şi privit în oglinda responsabilităţii sociale , ne arată un egoism şi o lipsă dezarmantă de receptivitate faţă de cerinţele sociale .Tînărul ing. Cîrstea, după 3 ani petrecuţi efectiv în producţie, să fie oare cel mai potrivit pentru a pregăti pe viitorii muncitori şi maiştri — operaţie ce presupune, în principal, o transmitere de experienţă dobîndită în ani mulţi petrecuţi în locurile unde se hotăreşte soarta producţiei?). „Mai avem şi altfel de exemple. Oamenii şcolarizaţi de uzină, cînd să se înapoieze găsesc că-i mai potrivit să dezerteze. Pe Popa kaîa (Continuare în pag. a ÎI-a) VICTOR DOMȘA A INFORMAŢII in probe tehnologice La Institutul Chimigaz din Mediaş se află în probe tehnologice un nou aparat destinat cercetărilor analitice. Noul aparat — cromatograful pentru lichide — va fi utilizat pentru analiza amestecului de sinteză a etanolaminelor, produşi cu largi aplicaţii în industria cauciucului, medicamentelor etc. Noi exponate La „Expoziţia meşteşugurilor artistice“ a cooperativei „Arta Sibiului“ au sosit noi produse, rezultat al muncii cooperatorilor. Dintre acestea amintim poşetele din piele Rona, cu garnitură formată din cordon şi curea de ceas, cordoanele din piele taval şi P.V.C. cu ţesătură rexor în motive naţionale, carpetele „Aurora“ cu o gamă cromatică bogată şi realizată cu gust. Totodată au mai sosit şi feţe de masă cu motive rustice. VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Bangalore 17. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitorii Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra oraşului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea şi ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km patraţi. în continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetaţia luxuriantă alternează cu podişuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contururi bizare. Prezenţa omului, efortul de a smulge naturii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii mo-derne de irigare care pot fi găsite foarte, des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocotieri uriaşi se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana maşinilor oficiale se opreşte, şi oaspeţii români sunt invitaţi să guste din sucul răcoros al nucilor decocos. Şoseaua străbate numeroase aşezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi de cele două părţi ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Somanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavaa“ din Bangalore, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Măriescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Veerendra, oficialităţi ale municipalităţii din Bangalore, deputaţi, oameni de ştiinţă şi cultură, în timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul român şi indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeţilor români. Din peisajul noilor construcţii agnitene Foto: FRED MSS Citiți în pag. a 1H-a TRIBUNA LITERARA SI ARTISTICA Veşti de la „Flamura Roşie” Sibiu Produsele anului viitor Producţia pe anul viitor a întreprinderii cuprinde în programul său noi sortimente, printre care şi numeroase bunuri de larg consum. Este vorba de noul creion cu pastă „Flaro-stilet“, care la partea opusă a vîrfului cu mina de scris are forma unei lame de cuţit, tot din material plastic, pentru deschis corespondenţa. „Flaro-vega S.M.“ şi „Flaro-mercur S.M.“ sunt denumirile altor două noi modele de creioane cu pastă, a căror armături metalice vor fi cromate. Tot în fabricaţia de serie a producţiei din anul viitor vor intra două noi modele de stilouri şi două truse combinate de stilou şi creion. Aceste sortimente noi au fost omologate de curînd şi sunt prezente la acţiunea de încheiere a contractelor cu beneficiarii pentru anul 1970. Aportul tineretului în acţiunea de colectare a fierului vechi Organizaţia U.T.C. a reuşit să-şi depăşească substanţial şi cu mult înainte de termen, angajamentul anual cu privire la colectarea fierului vechi. Cu participarea însufleţită a tinerilor din toate compartimentele de activitate ale întreprinderii, faţă de 65 000 kg de fier vechi cit şi-au prevăzut pe întregul an 1969, s-a colectat pînă acum cantitatea de 100 550 kg, care a şi fost predată I.C.M -ului. Cei mai harnici in această acţiune s-au dovedit a fi tinerii din secţia metal, atelierul mecanic, precum și cei din atelierul de matriţerie. P. BODEA coresp.