Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)

1969-12-03 / nr. 558

Pag. 3 COLOANA DIVERSELOR Omul cu valiza loan Rusu din Mediaş are 29 de ani. Şi mai are şi nişte acte deocheate la activul sâu. Unul este legat de o valiză, pe care a furat-o din gară. La ju­decată, însă, a făcut pe ... in­vizibilul. S-a întors pe călcîi şi a şters-o din instanţă. împotri­va lui s-a emis un mandat de arestare. Ca urmare, un ofiţer de miliţie l-a invitat ... Dar invitatul s-a dovedit foarte ne­vricos şi l-a lovit pe lucrătorul de miliţie, care, bineînţeles, tot l-a reţinut. Cu asta, Ioan Rusu şi-a mai încărcat bagajul cu o dandana. Cum s-ar zice, şi-a dat singur foc la ... valiză. „Goliath“ a fost învins Vechea poveste cu Goliath o cunoaşteţi. Pe cea nouă n-aveţi de unde. S-a petrecut de cu­­rînd, la ieşirea din comuna Ră­şinari către Păltiniş. In autotu­rismul „Goliath« 1 Sb. 2­752 circulau trei persoane: Nicolae Gaţa, care conducea, şi proprie­tarii maşinii: Lucia şi Nicolae István. Şoferul a văzut, pe partea stingă a şoselei, o na­milă de stîlp de telegraf şi i-a venit minteni chef de harţă. Fără să stea pe gînduri, a az­­muţit „Goliath«-ul pe el. Ce să vă spun, a fost o încăierare pe cinste. Pînă la urmă, stîlpul s-a dovedit foarte îndărătnic şi a rămas de ... lemn. „ Galiote­ul a băgat puţin cornul în pă­­mînt, iar proprietarii au fost băgaţi în spital. Numai cu niş­te tăieturi la faţă. Se zice că au scăpat ieftin. Că a fost o încăierare de nu se vedea stîlp cu maşină şi şofer cu proprie­tar ... Abia mai tîrziu şi-au dat seama care cum stă .. S-a luat cu taurul în coarne Nu este nici o exagerare. Alexandru Vonya, muncitor la LA­S. Dealul Ocnei, a intrat într-un conflict puţin obişnuit. Cu nişte viţei. Cărora le-a pur­tat pică chiar şi după ce s-au făcut mai mari. Şi ca să se răz­bune pe ei, Vonya s-a băgat în „bucătăria“ lor. Drept pedeapsă le-a furat 86 kg de concentrate, 61 kg de porumb. Dar nu i-au fost de ajuns. S-a dus şi la un unchi de-al acestora, la un taur respectabil. Aici, însă, nu i-a ţinut figura. Şi a fost nevoit să se ia la luptă cu animalul, făcînd pe toreadorul. A fost, în­să, azvîrlit cît colo şi a ajuns unde n-ar fi vrut ... Dacă s-a luat cu taurul în coarne ... Căutaţi-i un paznic! In seara zilei de 20 noiem­brie, pe la ora 20:30, a ars, la Şelimbăr, o baracă. Asta s-a în­­tîmplat deoarece baraca respec­tivă era ... păzită de Constan­tin Fetelea, în vîrstă de 70 de ani. Acesta a făcut focul într-un godin şi a lăsat uşa deschisă. Ca şi pe cea de la intrare. Vîn­­tul şi-a băgat coada şi a semă­nat jeratic prin încăpere. In­cendiul a fost gata. Pînă au ve­nit pompierii, a ars şi el ce-a apucat. Inclusiv un colţ din punga paznicului, cu... 1 500 de lei. S-a făcut recomandarea ca lui Fetelea să i se dea un paznic de către I.P.R.O.D.C.O.O.P. — proprietarul barăcii cu scule. Căutați-l! ... S-a lins pe buze! Şi totuşi aşa este. Acum, cînd se zboară în lună, mai sînt inşi are umblă cu capul în nori şi o lasă îmbrobodiţi. Aşa a fă­­ut Maria Săvoi din comuna derghindeal. A cunoscut-o pe Gheolbana Anghel, din comuna Viişoara, judeţul Cluj, care ve­­nise să cumpere sticle şi bor­­cane. Gheolbana i-a vîndut go­­loşi, spunîndu-i că-i ghiceşte i-i face farmece. Recunoscă­­oare, Maria i-a dat un batic, un cearceaf, o cuvertură, o gă­­nă, 145 lei, 5 kg de făină, 1 kg de slănină. La puţin timp, însă, gheolbana, care tocmai mînca din slănină, a fost prinsă. Şi, ca şi naiva M. Săvoi, s-a lins pe bot ... Rubrică redactată de MARIN NIȚA Miercuri 26 noiembrie, Teatrul popular din Mediaş şi-a inaugurat actuala stagiune prezentînd în a­­vanpremieră, în sala Căminului cultural din Bazna-Băi, piesa lui I. Avian şi Fred Firea: „Ploaie de invitaţi“. Titlul piesei s-a dove­dit de bun augur pentru tînărul colectiv de amatori din oraşul de pe Tîrnavă, care a beneficiat de aprecierea unui numeros public, care a aplaudat generos strădania actorilor, ca şi seriozitatea cu care aceştia şi-au luat sarcina să tra­teze o farsă destul de „fire­­aviană«... Pentru că piesa aleasă (şi ar fi multe de spus în această privinţă) este o foarte subţire şi banală co­medie, plină de lucruri comune şi de situaţii clişeu, agrementate de replici „cîrlig“, de un umorism destul de ieftin şi consumat, în maniera cunoscută a celor doi autori, profesionişti ai satirei şi umorului programatic. Ar fi de discutat, mai ales, de ce se oferă astfel de producţii „in­­fradramaturgice“ unui colectiv de amatori care, prin însăşi condiţia lui de voluntariat, presupune o aderenţă pasională la teatru. Căci amatorismul nu înseamnă numai­­decît o depreciere calitativă a pro­fesionalismului. Dimpotrivă, el o­­feră avantajul unei prospeţimi şi a unei bunăvoinţe,­ al unui elan şi al unui entuziasm specific neofi­ţilor, ce reprezintă adesea o con­trapondere fericită în faţa rutinei şi a blazării. Deosebirea dintre teatrul de a­­matori şi cel profesionist constă doar în aceea că primii nu-și fac o profesiune din practicarea tea­trului, dar aceasta nu trebuie să­­însemne că amatorismul se în­scrie pe ierarhii valorice infe­rioare și, de aceea, că trebuie ali­mentat cu texte aproximative. Faptul e cu atît mai blamabil cu cît această optică „indulgentă“ o practică ... profesioniștii, cei care scriu piesele de teatru. Arta — fie ea teatrală, literară, coregrafică, plastică, muzicală etc. — este o valoare absolută, este sau nu este artă — şi nu suportă nici­cum rabaturi calitative. Cei care cultivă o altfel de pă­rere falsifică rosturile unei întregi acţiuni culturale de masă, stabi­lesc ierarhii arbitrare şi conced că „arta amatoristă" trebuie să fie o aproximare a artei, că „teatrul popular" trebuie să fie doar o an­ticameră a teatrului, altceva decit teatrul propriu-zis, crezînd că ac­centul care cade pe „popular" poate scuti de exigenţa artei, ca şi cînd arta adevărată n-ar fi cu adevărat şi populară, ci ar exista două arte, una destinată „elitelor“ şi alta „poporului“ ... Din fericire, altul a fost punctul de vedere al colectivului Teatru­ între farsă şi pasiunea seriosului lui popular din Mediaş, care n-are nici o vină că i s-au oferit pro­ducţii decalibrate ca cea în ches­tiune, „creată“ special pentru uzul instituţiilor artistice de amatori. Incepînd cu Avram Besoiu, regi­zorul şi îndrumătorul artistic al colectivului şi sfîrşind cu echipa interpreţilor, tot colectivul a abor­dat cu seriozitate problema spec­tacolului, vădind dăruire şi o deo­sebită vocaţie. Regizorul Avram Besoiu s-a străduit pe cit posibil să decanteze din amestecul mediocru al textului părţile cu însuşiri calitativ-tea­­trale, dînd utile îndrumări de ritm şi interpretare unui colectiv acto­ricesc plin de bunăvoinţă, în dublul rol al Catrinei şi Vasi­­licăi, Sofia Panciu, a manifestat surprinzătoare calităţi scenice, o siguranţă şi o degajare în joc demne de o actriţă profesionistă. In rolul doctoriţei Ioana, Maria Groza a prilejuit o agreabilă apa­riţie, arătînd sensibilitate, dar şi o insuficientă însuşire a tehnicii dicţiunii. De departe cel mai remarcabil din toată echipa (pentru că şi rolul din text era mai pregnant contu­rat) tînărul profesor din comuna Tîrnava, Ion Isailă, ne-a dovedit, în rolul contabilului Timofte, că ne aflăm în faţa unui talent au­tentic, înzestrat cu mari calităţi pentru roluri de compoziţie. Puţin crispată, desigur şi din pricina tracului prilejuit de debut, tînăra Sofia Palagea n-a comunicat prea multă viaţă asistentei sani­tare de la Casa de naştere, al că­rui rol l-a interpretat. În rolul profesorului, tînărul Dan Vasiliu, tehnician la Fabrica de şuruburi Mediaş, a vădit reale însuşiri actoriceşti, o dezinvoltură lăudabilă, dar în acelaşi timp a căzut victimă tentaţiilor facile spre lunecări în interpretarea îngroşată a comicului. Intre aproximaţia unui text de contestată valoare dramaturgică şi izbîndirile actorilor, între această „farsă“ a autorilor semnatari şi seriozitatea spectacolului pe care tînărul şi însufleţitul colectiv al Teatrului popular din Mediaş s-a străduit să ni-l ofere, este o deo­sebire ce se înscrie în pozitiv în favoarea celor din urmă. Teatrul de amatori dovedeşte astfel încă o dată că, atunci cînd există pa­siune şi dăruire, poate depăşi „amatorismul". PETRE PINTILIE STAGIUNI O pledoarie dintr-un ciclu Corabia nebunilor, producţie din 1965 a studiourilor ame­ricane, îl ilustrează specific pe Stanley Kramer, cel care ne făcuse să simţim greutatea unor ade­văruri din Lanţul, ne luase martori în Procesul maimuţelor şi Procesul de la Nürnberg şi ne de­monstrase că se poate privi altfel o lume nebună, nebu­nă, nebună ... Po­ziţia sa e de acuza­tor fără drept de a­­pel, indiferent dacă pledează cu intran­sigenţă, maliţie sau­ bonomie; ipostazele sale sufleteşti nu sunt decit trucuri profesionale, studia­te amănunţit acasă, cu care urmăreşte să-şi convingă mai sigur auditoriul. Şi o reuşeşte cum numai un stă­­pîn al meseriei şi un îndelung practi­cian poate s-o facă. Corabia nebunilor îşi expune cu cla­ritate extremă in­tenţiile ideatice. Ni­mic nu e aci apro­ximativ, nu putem acuza că transpune­rea romanului Ka­­therinei Anne Por­ter ar viola cu ceva limpezimea a ceea ce aci poate fi nu­mit fără jenă, me- CJ-init saj. Maniera sha­­k­espeareană în care piticul Glocken con­stituie, alături de oitracizatul evreu Löwenthal, cel mai lucid şi plin de bun simţ comenta­tor al comportamen­tului faunei îmbar­cate, face să crească ideea de nebunie, de iresponsabilitate gregară, întăreşte certitudinea dezno­­dămîntului tragic al acesteia. Senzaţia de album, anumite mo­mente constituin­­du-se oarecum in­dependent, se dato­rează, credem noi, personalităţilor ar­tistice care compun distribuţia (Vivien Leigh, Simone Sig­noret, Oskar Wer­ner, Lee Marvin). Obişnuiţi cu ati­tudinea fermă de critic social din cele două filme construi­te pe formula pro­cesului, în care punctele de umor ale dialogului sus­ţineau gravitatea pledoariei, relaxîn­­du-ne scurt pentru a o putea suporta pînă la capăt, sur­prinde puţin în Co­rabia nebunilor ei­end de farsă pusă la cale pentru a­­muzament. Simplă chestiune de formă, pe care Stanley Kramer o adoptă de data asta poate toc­mai pentru a nu se repeta. Se repetă, în schimb, magistral, în fondul care, şi de data aceasta, se do­vedeşte solid, în­grijorător pentru u­­manitate şi, de ace­ea, actual. RAREŞ CORNEA ■ TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 34 m şi apune la 16 h şi 37 m. Vreme închisă cu cerul mai mult acope­rit. Vor cădea ploi locale, iar la munte va ninge. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări locale, din sud-vest. Minimele vor fi cuprinse între zero şi 2 grade, iar maxime­le vor oscila între 4 şi 7 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Stelele din Eger, seriile I şi II (orele 9,00; 11,45; 14,30; 17,30; 20,30); ARTA: Corabia nebunilor, seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,00); TINERETULUI: Bună ziua, contesă (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Balta­gul (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Sherlock Holmes (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: în­cotro, omule?, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00; 19,30). AGNITA: 8 MAI: Neîmblînzita Angelica (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Am două mame şi doi taţi (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Am două mame şi doi taţi (orele 18,00 şi 20,00). COPŞ­A MICA: POPULAR: Tată de familie (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Căderea Imperiu­lui roman, seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). OCNA SIBIULUI: Tinereţe fără bătrîneţe (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AU­GUST: Noaptea e făcută pentru ... a visa (orele 17,00 şi 19,00). TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19,30, va avea loc spectacolul cu piesa Student aus Wien, secţia germană. TELEVIZIUNE 18.00 Studioul pionierilor. Mari prietenii literare: Eminescu şi Creangă. 18.25 Primii între egali. Program folcloric realizat cu soliştii laureaţi şi premiaţi la concursurile artistice de amatori din anul 1969: Sofia Drăghici, Maria Popescu, Octavian Igna, Aurelia Sicoe,­ Aranka Bordi, Rozalia Bakhe, Francesca Mărcules­­cu, Dumitru Capră, Bulz Pera și Vlada Radulov. 19.00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo muzical. 19,30 Succesul este o şansă? 20.00 Tele­ cinemateca. MICUL LORD. 21,40 Reflector. Telefoileton cotidian. 21,55 Fotbal: Cehoslovacia—Unga­ria. Transmisiune de la Mar­silia, în pauză, telejurnalul de noapte. , 23,35 închiderea emisiunii. TRIBUNĂ SIBIULUI FOTBAL, DIVIZIA C Tehnofrig Cluj—Independenta Sibiu 1-0 (0-0) In cadrul ultimei etape, echipa si­­biană Independenţa s-a deplasat la Cluj unde a întîlnit formaţia Tehnofrig. Am­bele echipe aveau nevoie de puncte, gazdele pentru a se îndepărta de zona ultimelor locuri, iar oaspeţii spre a se situa cît mai aproape de lider. In ciuda faptului că terenul a fost îngheţat şi pe alocuri denivelat, partida a fost de un bun nivel tehnic, dispu­tată, victoria revenind în final gazde­lor, care au înscris unicul gol în min. 810. Metalurgiştii sibieni s-au apărat bine, dar o greşeală a portarului Manta i-a făcut să piardă jocul. Trebuie relevat faptul că atacul, faţă de ultimele două evoluţii, a jucat sub valoarea sa, ex­cepţie făcînd C. Ionescu — singurul care s-a bătut pentru orice minge. Cu acest joc, echipa sibiană a încheiat onorabil acest tur al campionatului cu speranţa că, în retur, printr-o pregătire riguroasă, va avea o evoluţie mai bună, mai constantă. T. GHEORGHE Scenă din spectacolul cu piesa „Der Student aus Wien“, jucată de secţia germană a Teatrului de stat din Sibiu A.S.A. Sibiu—Soda Ocna Mureş 2—1(1-1) Deşi a cîştigat acest ultim joc al tu­rului campionatului divizionar C (seria a VI-a), formaţia militarilor sibieni pre­zintă o serie de carenţe. Doar rezulta­tul a mulţumit, însă jocul echipei si­­biene, în ansamblu, a fost de nivel scă­zut. Lipsurile care caracterizează această tînără echipă trebuie căutate în linia mediană — care nu ştie, de cele mai multe ori, să organizeze acţiunile de atac — dar mai cu seamă în compar­timentul ofensiv, care acţionează pur şi simplu la voia întîmplării. Şi în partida de duminică atacanţii militari s-au nă­pustit spre poarta adversă fără a avea minimum de luciditate în fazele de fi­nalizare. Aceasta a ieşit cu atît mai mult în evidenţă cu cît aveau în faţă un portar care a prezentat nesiguranţă. Astfel, gazdele, deşi reuşesc să deschidă scorul , nu trece decît un minut şi oaspeţii egalează (în urma unui contra­atac) — se joacă aproape continuu doar în terenul , „chimiştilor“, punctul vic­toriei se înscrie abia cu două minute înainte de final dintr-o fază care nu prevestea acest lucru. Considerăm ne­cesar ca pauza dintre cele două „acte“ să fie folosită din plin de noua con­ducere tehnică (antrenor Ioan Moraru) pentru înlăturarea carenţelor semna­late, pentru aducerea formaţiei militare la valoarea individuală a jucătorilor ce o compun. Numai aşa A.S.A. va putea părăsi zona periculoasă a retrogradării. Vitrometan Mediaş—Metalul C. Mică 0-3 In ultima partidă a turului, cele două participante din judeţul nostru în seria a VIII-a a diviziei C trebuiau să se în­­tîlnească între ele pe terenul medie­­şan. Trebuia, dar partida nu s-a dispu­tat. Deoarece medieşenii n-au prezen­tat, într-o partidă de campionat naţio­nal, formaţia de juniori, prima garni­tură a fost sancţionată — conform re­gulamentului — cu suspendarea pe o etapă. Aceasta a permis copşenilor, fără a se deplasa, fără a disputa partida să obţină ambele puncte puse în joc şi să-şi îmbogăţească golaverajul cu încă 3 goluri. Medieşenii, datorită acestei situaţii, şi-au „stabilit“ locul la peri­feria seriei clasamentului, cel puţin pînă la primăvară. . S. GHEORGHE Restanţă în campionatul judeţean Carpaţi Mîrşa—Progresul Agnita 3—5 (1—3) Avînd terenul suspendat, Car­paţi Mîrşa a întîlnit pe terenul C.F.R. din Sibiu formaţia Progre­sul Agnita. Rezultatul, ca scor, constituie o surpriză, dar sub as­pectul jocului prestat, agniţenii au meritat pe deplin victoria. Ei au făcut una din cele mai frumoase partide din actualul campionat. Prin fazele create în faţa porţii mîrşenilor, agniţenii şi-au creat o serie de ocazii dintre care cinci au fost fructificate. Golurile au fost înscrise de Barbu, Gherman, Frîn­­cu, Drăgan, Libiş (autogol) pentru Progresul şi respectiv Ioniţă (2) şi Gavrilă. GH. TOPIRCEANU Rugby, divizia A Steaua-C.S.M. Sibiu 20­ 8 Meciul de rugby disputat duminică dimineaţa pe terenul Ghencea din Bucu­reşti între divizionarele A Steaua şi C.S.M. Sibiu a plăcut puţinilor specta­tori care au înfruntat frigul pătrunză­tor ce s-a abătut de cîteva zile peste Capitală. A fost o partidă frumoasă, cu un joc deschis în limitele unei depline sportivităţi. Jucînd de la egal la egal cu reputata echipă militară, C.S.M. a fost duminică din nou pentru bucu­­reşteni o adevărată revelaţie. Scorul de 201 8 în favoarea echipei gazdă, poate fi considerat ca normal pentru cei care n-au văzut jocul. Dar, pentru cei ce au urmărit disputa e prea sever. Cu un plus de luciditate şi cu mai multă in­spiraţie in linia de trei sferturi, rezul­tatul ar fi fost cu siguranţă altul. Căci ■■■■■■■■■ în special înaintarea sibienilor s-a des­curcat bine. După ce în minutul 7 C.S.M. ratează o bună ocazie de a deschide scorul, în minutul 12 înscrie, cu o inteligentă plimbare de balon la mînă și un slalom printre adversari, Tămaş realizează o încercare și tot el transformă — (5—0 pentru C.S.M.!). In­explicabil însă, sibienii slăbesc ritmul, dînd posibilitate echipei militare să do­mine mai mult şi să reducă din handi­cap, în minutul 18, după o grămadă la 5 metri de terenul de ţintă Popa înscrie o încercare. Transformarea o ratează Durbac. Peste 11 minute Ghiţă face ca echipa bucureşteană să ia conducerea tot printr-o încercare. Scor 0—5 pentru Steaua. Tot Popa va mai înscrie în mi­nutul 36, iar Durbac transformă o lo­vitură de pedeapsă. Astfel se pece­tluieşte scorul reprizei: 12—5 pentru Steaua. In repriza a doua C.S.M. parcă este altă echipă, dacă nu dominîndu-i în cîmp pe militari, cel puţin fiindu-le egali. In minutul 43 Munteanu ratează o foarte bună lovitură de pedeapsă, de la 30 de metri. Tot oaspeţii pierd ocazii în minutele 45, 50, 58, 59 cînd au fost doar la cîţiva paşi de terenul de ţintă advers. O singură dată au fost puşi într-o situaţie dificilă în această re­priză, cea din minutul 62 cînd Lomotă, intrat de curînd în joc, salvează de-a dreptul miraculos. Cei care înscriu sînt tot gazdele prin Achim în minutul 67, încercare. Sibienii reduc din scor prin Munteanu, care transformă o lovitură de pedeapsă: 15—8 pentru Steaua. In minutul 75 bucureștenii pecetluiesc sco­rul, printr-o încercare realizată de Pe­­leasa şi transformată de Durbac. 2018. CORNEL VÅLEANU Şcoala sportivă Sibiu pe primul loc S-a consumat şi ultima etapă din ca­drul turului campionatului naţional de fotbal al juniorilor şi şcolarilor. Dove­dind o formă constant bună, echipa elevilor de la Şcoala sportivă Sibiu — pregătită de prof. Traian Tudoran —■ a reuşit să termine pe primul loc în cla­samentul seriei a XIII-a, cu un avans de două puncte faţă de cea de-a doua clasată, A.S. Armata Tg. Mureş. Iată rezultatele înregistrate în ultima etapă a turului: Vitrometan Mediaş— Metalul Copşa Mică 1—8; Gaz metan Mediaş—Şcoala sportivă Sibiu 0—2; Chi­mica Tîrnăveni—Şoimii Sibiu 1—1; Inde­pendenţa Sibiu—Medicina Tg. Mureş 2—1; C.S.M. Sibiu—Avîntul Reghin 3—1 şi A.S.A. Sibiu—Soda Ocna Mureş 0—2; I. IONESCU Anul II, nr. 558. 1—31 decembrie „LUNA CADOU I.C.S. Textile—încălţăminte Sibiu vă oferă un bogat sortiment de articole pentru cadouri ca: ® TRICOTAJE, • POŞETE, ® GALANTERIE, • ŢESĂTURI, ¦ CONFECŢII, • CIORAPI şi altele. ® ÎNCĂLŢĂMINTE, RUGĂM VIZITAŢI UNITĂŢILE NOASTRE ! FABRICA deÎRCALTA ftiâ/T£ fiPiFie A9MTA |— produce: InCALTAMINTE PENTRU FEMEI , DURABILA | si ELEGANTA, CU FETE din piei PRESATE 51 VElURATi ‘ » i­­ i • j -IN CULORI Sl MODELE VARIATE, ------ Se gaseste de vî/jzare /a toate magazinele de spec­­ia/itate. Muzeul B1 ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ, TEMPORAR SAU DEFINITIV, cadre cu pregătire superioară în specialitatea: istorie, istoria artei, filologie. Informaţii la telefon 1 15 45.1 UZINA BALANTA $ikw CALEA CUSTERITEI nr.21 -* 4 livreozd pe baza de repartiţie; DOZATOARE PENTRU AGREGATE ŞI CIMENT, PRECUM Şi PIESE DE SCHIMB. COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRO DUCT ÍE SE POT APROVIZIONA PENTRU TOATE TIPURILE DE BALANTE şi BASCULE PRIN INTREPR. APROV. JUDETENE C.A.P. PENTRU RESTUL DE INTREPRINDERI SI INSTÎTUȚÎÎ LIVRAREA SE FACE PE BAZA DE COMENZI FERME. , , BALANȚELE SI BASCULELE, SÍNT LIBERE LA CONTRACTĂRI MICA PUBLICITATE Vînd scuter Maneth 21 000 km. Sibiu, str. Malului 6.

Next