Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)

1969-12-03 / nr. 558

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN­IŢI-VA ! ! WMP, P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR­­JUDEŢEAN „Tratarea” meta­lului pentru redu­cerea consumului Avînd permanent în atenţie transpunerea în viaţă a sarcinilor reieşite din documentele de partid privind gospodărirea cu cea mai mare grijă a materiilor prime şi materialelor, comitetul de partid, comitetul de direcţie şi al sindi­catului de la uzina „Indepen­denţa“, au trecut încă din anul 1968 la organizarea de acţiuni pen­tru obţinerea de economii cit mai mari la consumul de metal. In a­­cest sens au fost alcătuite colecti­ve formate din cadrele cele mai competente, legate direct de acti­vităţile respective. In urma acţiu­­ni­lor întreprinse, n . v . a studiilor efec- Dm preocupările maj­orare * a ‘ a ng a - COleCtiVUÎUI UZUiei jamentului iniţial de 350 tone. Prin declanşarea unui concurs cu pre­mii pe tema „Efectuarea maximă de economii de metal, materiale şi eliminarea rebuturilor“ au apă­rut noi rezerve şi mijloace de de­păşire a angajamentelor, deşi a­­cestea au fost în prima etapă su­plimentate la 450 tone. In final co­lectivul uzinei s-a angajat să eco­nomisească 600 tone metal. Acum, cu o lună înaintea înche­ierii anului, să vedem cum s-au preocupat diferitele colective de muncă din secţiile şi atelierele u­­zinei pentru realizarea obligaţiilor asumate. în analiză am ales cîteva din cele mai reprezentative secţii, ur­mărind preocupările lor, măsurile luate pentru reducerea consumu­lui de metal şi, bineînţeles, evi­denţiind rezultatele obţinute. Harnicii muncitori, ingineri şi tehnicieni din cadrul serviciului metalurg şef şi al secţiei metalur­gice şi-au respectat cuvîntul dat. Ei au redus consumurile specifice pe încărcătura de metal la tona de piese­ bune. Angajamentul de re­ducere a consumului de fontă cu 3 kg a fost realizat integral, iar la oţel, faţă de angajamentul de 30 kg, s-a obţinut o reducere de 50 kg. De altfel, pe 10 luni econo­miile însumează 210 tone metal. Pînă la sfîrşitul anului există po­sibilităţi de economisire a încă 50 tone metal, depăşindu-se astfel angajamentul cu aproape 100 tone. O depăşire substanţială a anga­jamentului anual a fost obţinută şi de către colectivele serviciului tehnic II şi al secţiei mecanice III. Pe 10 luni s-au economisit peste 103 tone metal, faţă de obligaţia anuală asumată de 65 tone. Acest harnic colectiv a reuşit să extin­dă confecţionarea bucşelor, rulate şi la lanţurile cu dimensiuni mai mari, economisindu-se astfel 20 tone metal. Şi nu s-au rezumat nu­toate s-au găsit mai la executarea acestora din bandă faţă de material plin, ci au găsit şi posibilitatea eliminării punţilor de la croirea din bandă. In felul acesta s-au mai adăugat economii de încă 20 tone metal. Tot aici, prin trecerea la decu­parea ecliselor pe 4 rînduri în loc de 2, la dimensiunile mici de lan­ţuri şi pe 4 rînduri în loc de 3 la cele mai mari, s-a obţinut o eco­nomie de 60 tone metal. Pînă la 31 octombrie şi-a reali­zat angajamentul anual privind e­­conomisirea de metal şi colectivul secţiei sculărie, avînd posibilitatea­­ unei depăşiri sub­stanţiale pînă la finele anului. Din cele pre­zentate s-ar pu­tea trage con­cluzia că an­gajamentul a­­nual pe întrea­­ga uzină se poate realiza cu mult înainte de termen. Sunt însă o serie de secţii şi ser­vicii care, din păcate, umbresc bu­nele rezultate ale colectivelor men­ţionate mai sus. Bunăoară, secţia cazangerie, în 10 luni a realizat doar 40 la sută din angajamentul anual, iar secţia mecanică *11 se prezintă şi mai slab ... De aseme­nea, o serie de rămîneri în urmă faţă de obligaţiile asumate apar la secţia debitare,­­ serviciile con­structor şef şi tehnolog şef. Cu alte cuvinte, tocmai acolo unde ar fi trebuit să se acţioneze cu mai multă hotărîre şi unde de altfel există rezerve suficiente, s-a acţio­nat cu mai puţină promptitudine. Or, viaţa a demonstrat că în ca­drul serviciilor tehnice de concep­ţie sunt posibilităţi mari de redu­cere a consumului de metal. Nu pot fi negate unele din re­zultatele muncii colectivelor de concepţie. De exemplu, din repro­­iectarea produsului electrofiltru tip C.U.M. s-a obţinut o reducere a greutăţii lui cu 2 700 kg. metal. La fel tamburul cu sită a devenit mai suplu, prin reproiectare, cân­tărind acum cu 925 kg mai puţin. Va fi însă nevoie ca în timpul ce a mai rămas serviciile constructor şef şi tehnolog şef să ia şi alte măsuri concrete, care să se reflec­te în producţia anului viitor. Un domeniu larg în care s-a acţionat pentru economisirea me­talului a fost acela al reducerii grosimii pereţilor produselor. In acest an, prin reducerea grosimii tablelor la confecţionarea produse­lor, s-a redus mult consumul de (Continuare în pag. a III-a) Ing. LIVIUS BERA şeful serviciului laborator la uzina „Independenţa“ Sibiu „Independenţa" informaţii O poiană a narciselor în Sibiu O echipă de grădinari de la secţia parcuri şi grădini a între­prinderii comunale Sibiu, angajată pentru acţiunea de înfru­museţare a oraşului, a plantat, în luna trecută, pe o suprafaţă de 3 000 m­p în parcul „Sub arini“, zona paralelă cu Bulevardul Victoriei, 13 600 bucăţi bulbi de narcise.­­ Plantaţia de bulbi va deveni, în primăvară viitoare o veri­tabilă poiană a narciselor în cea mai frecventată­ zonă a oraşu­lui, un punct de atracţie pentru miile de turişti şi vilegia­­turişti care ne vizitează. Noi articole de col Crearea unor noi articole de covoare se înscrie printre pre­ocupările de seamă ale Combi­natului textil Cisnădie, ca ur­mare a cerinţelor mereu cres­ei­nde pe piaţa internă şi ex­ternă. Zilele trecute, harnicul co­lectiv de aici­­a creat un nou articol de covor pluşat destinat hotelului­ „Intercontinental“ din București. La acesta se mai a­­daugă alte două noi articole de covoare Tufting, în fabricarea cărora au fost înlocuite firele din lină cu fire poliesterice. I. STREZA coresp. Cofetăriile vă invită In cofetării s-a pus în vîn­­zare un nou sortiiment de bom­boane trase în ciocolată cu in­terior jeleu din banane, porto­cale sau ananas. Noul produs Gelee Früchte, este frumos am­balat, în cutii dreptunghiulare cu „oglindă“ din celofan. Gama sortimentelor de dulciuri este completată — în vederea sezo­nului de iarnă — cu pachetele speciale pentru cadouri, care se asociază decorativ în ansam­blul elegant al vitrinelor. Dacă Ariadna şi-ar lua astăzi ghemul de la... Tălmaciu Ieşind pe poarta fabricii „Firul roşu“ din Tălmaciu, m-am în­trebat cîţi oameni ştiu oare că zămislirea unui banal fir de aţă (a cărui prezenţă în­ viaţa coti­diană trece aproape neobservată) strînge la un loc eforturile a sute de maşini şi dispozitive, a mii de oameni. Departe de noi gîndul de a tran­sforma acest reportaj într-o dez­batere pe tema utilităţii acestui modest şi cuminte fir de aţă, cu­noscut şi folosit din vremuri ime­morabile ... Ar însemna să scor­monim nişte drumuri ce se pierd pe undeva, prin legendă (vezi obosite bobinele şi mosorelele ce vor ieşi pe poarta fabricii. în toate locurile de muncă am putut să constat că relaţia om-maşină­, în condiţiile în care omul trebuie să supravegheze şi să conducă mai mulţi coloşi metalici, fie ei şi au­tomatizaţi în parte, capătă valenţe noi, hotărîtoare pentru bunul mers al producţiei. Ne-a spus-o şi Maria Bud, mun­citoare fruntaşă de nenumărate ori în întrecerea socialistă, care în cei 25 de ani de muncă în fabrică a avut ocazia să lucreze cu multe maşini şi cu mulţi oameni. „Ex­perienţa e arma de căpătîi în ob­­,­* . FILE DE REPORTAJ Ariadna cu al său ghem, vezi Damocles cu cunoscuta-i sabie le­gată tot de un fir, etc., etc.). Vom coborî deci, mult mai încoace, spre vremurile noastre, pentru a cu­noaşte realizările fabricii de aţă de la Tălmaciu, oamenii ce-i dau viaţă şi produsele ei care sunt binecunoscute în ţară şi peste ho­tare. „Făbricuţa“ de dinainte de na­ţionalizare avea circa 600 de mun­citori, maşini vechi, cu productivi­tate scăzută, condiţii grele de lu­cru. Fabrica de astăzi te întîmpină cu clădiri noi, moderne, cu maşini ce reprezintă ultimul cuvînt al tehnicii mondiale, rezultatul u­­nor lucrări de investiţii de mare anvergură, care, într-o primă etapă, prin extinderea spaţiilor de pro­ducţie, au dus la mărirea capaci­tăţii de cca 3,5 ori, iar apoi — în etapa modernizării — au făcut să sporească producţia cu 1 000 tone la filatură şi 300 tone la aţă. Fa­brica de astăzi îşi ,,hrăneşte“ suc­cesele din munca entuziastă a 2 500 de oameni (cea mai mare parte tinere fete abia ieşite de pe băn­cile şcolii). In fine, fabrica de as­tăzi, satisfăcînd singură aproape toate necesităţile interne de fire şi aţă, a putut să trimită anul a­­cesta 20 tone aţă pe pieţe înde­părtate, în Ghana, Mongolia, Li­bia, Liban. Am mers de-a lungul întregului proces tehnologic — de la balotul presat din bumbac, pînă la firele strălucitoare, jucăuşe, umplînd ne­ţinerea succeselor — ne mnărturi­­seşte ea. De aceea, vedeţi şi dvs. cum am luat fetele acestea tinere, le-am aşezat printre noi, cele mai vîrstnice şi sînt convinsă că în scurt timp vor învăţa multe .. Şi, fie pe lingă maşinile de car­­dat, fie pe lingă cele de pieptănat sau de tors, am văzut zeci de ti­nere descifrînd drumul stăpînirii depline a meşteşugului şi a maşi­nilor pe care le conduc. „Fabrica noastră a înregistrat într-adevăr succese deosebite pe linia modernizării producţiei — ne spunea la sfîrşitul vizitei ing. Şte­fan Iosif, directorul întreprinderii. La o maşină nouă de cardat, de pildă, se realizează acum o pro­ducţie de 3 ori mai mare decât la una de tip vechi. Dar la aşa maşini trebuie şi oameni pe măsură ... Şi nu i-am format prin cursuri de ridicare a calificării şi de califi­care la locul de muncă. Numai în acest an 200 de oameni au absol­vit cursurile amintite.“ Şi în încheiere, o cifră pentru amatorii de statistici, sugestivă pentru marea capacitate de pro­ducţie a fabricii, s-a calculat că din aţa şi firele obţinute în 24 de ore la Tălmaciu, se poate acoperi distanţa Pămînt-Lună şi înapoi... Ghemul Ariadnei (dacă ea şi l-ar lua de la Tălmaciu) la dimensiu­nile realităţilor contemporane ar putea deci sluji azi unui temerar rătăcit pe căile întunecate ale spaţiului cosmic. EMIL DAVID Uzina de piese auto. Start pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan r Reducerea cheltu­ielilor de producţie Reducerea cheltuielilor la mia de lei producţie marfă este un obiectiv permanent al unităţi­lor economice, care se realizea­ză printr-o chibzuită folosire a materialelor, materiilor prime, a timpului de lucru şi a utilajelor. întreprinderile din C.E.I.L. — Fabrica de creioane „Republica“ din Sibiu şi unităţi­le de prelucrare şi industriali­zare a lemnului — urmărind perseverent acest obiectiv, au realizat în luna octombrie a. c. o reducere de 4,22 lei la mia de lei producţie marfă faţă de lu­nile precedente şi faţă de sar­cina de plan. ANUL II nr. 558 Miercuri 3 decembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI O importantă realizare la Tălmaciu In ultimii ani crescând volu­mul producţiei forestiere în ex­ploatările din Valea Pinului, Valea lui Ivan, Conţu Mare, Conţu Mic, Zimbru şi Bătrîna, depozitul final al sectorului Tăl­maciu a devenit insuficient.. In aceeaşi situaţie se afla şi spa­ţiul fabricii de cherestea care nu mai corespundea cerinţelor de prelucrare, de conservar­e a materialului prin stivuire şi us­care. Pentru a răspunde sarcinilor actuale şi celor de perspectivă, s-a construit în acest an, lingă gara Tălmaciu, un nou depozit forestier cu o platformă de de­pozitare de 5 000 m­p, construc­ţii pentru utilaje, birouri, linie de garaj C.F.R. în lungime de 180 ml. Vechiul depozit a fost afectat fabricii de cherestea din imediata vecinătate ca spaţiu de producţie, în care vor fi am­plasate utilaje mecanice de pro­ductivitate sporită. Valoarea in­vestiţiei este 700 000­­ lei şi a intrat în folosinţă la 15 noiem­brie a.c. Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, con­­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Ca­pitala, plecînd spre Moscova, de­legaţia de partid şi de stat a Re­publicii Socialiste România, condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, care va parti­cipa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulga­ria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Ger­mană, R.P. Polonă, Republica So­cialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniş­tri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajo­­vici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Mari­­nescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de in­stituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al­­Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Moscova 2. — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite: De­legaţia de partid şi de stat a Re­publicii Socialiste România, condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea con­ducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Repu­blica Socialistă România, R.P. Un­gară şi U.R.S.S. a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, de­legaţia a fost întîmpinată de tova­răşii L. I. Brejnev, secretar gene­ral al C.C. al P.C.U.S., N. V. Pod­­gornîi, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C.U.S., președin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şe­­lepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katu­­sev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor ex­terne al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, Teodor Marinescu, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică și membri ai ambasadei. PLENARA CONSILIULUI UJU.A.P. Ieri, 2 XII a. c., a avut loc şe­dinţa plenară a­ Consiliului Uniu­nii judeţene a cooperativelor agri­cole. In afară de membrii şi mem­brii supleanţi ai consiliului, la lu­crările plenarei au participat tova­răşii Augustin Zăpîrţan, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. şi Stelian Ionescu, membru al Biroului Permanent al Consiliu­lui U.N.C.A.P. In cadrul primului punct al or­­dinei de zi, tovarăşul Leopold Kö­ber a prezentat un referat cu pri­vire la activitatea desfăşurată în­­acest an de Biroul executiv al U.J.C.A.P. şi de consiliile de con­ducere din cooperativele agricole pentru întărirea economico-organi­­zatorică a unităţilor, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii în secto­rul agricol cooperatist în perioada următoare. Referatul a evidenţiat sprijinul multilateral acordat de stat pentru dezvoltarea unităţilor şi a scos în relief rezultatele me­ritorii obţinute în producţie de­ multe cooperative agricole. Ca ur­mare a unei activităţi fructuoase desfăşurate, în multe unităţi au fost realizate şi depăşite sarcinile anuale ale planului de produc­ţie. Este meritoriu în acest sens aportul cooperatorilor din Miercu­rea Sibiului, Porumbacu de Jos, Moşna, Alţîna, Armeni, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Cristian, Me­diaş, Şeica Mică, Aţei şi din alte localităţi. Discuţiile purtate pe marginea referatului prezentat au relevat, pe lingă aspectele pozitive, şi o serie de lipsuri mari în organiza­rea muncii şi a producţiei, lipsuri care s-au repercutat negativ asu­pra realizării producţiilor şi veni­turilor planificate. Nerespectarea prevederilor statutare şi a indi­caţiilor U.N.C.A.P., participarea slabă a cooperatorilor la lucru, de­fecţiunile existente la nivelul sec­ţiilor de mecanizare, stabilirea ne­­judicioasă a unor sarcini de pro­ducţie — sunt cauzele principale a­le rezultatelor nesatisfăcătoare de producţie obţinute în unele cooperative agricole. In acest sens au discutat numeroşi preşedinţi ai C.A.P. Şi discuţiile tovarăşilor I. Dra­­gomir, directorul Sucursalei jude­ţene a Băncii agricole şi ing.. M. Tiller, vicepreşedinte al Consiliu­lui popular judeţean, director al Direcţiei agricole judeţene, au fost axate pe necesitatea îmbunătăţirii activităţii de producţie în coope­rativele agricole. Tovarăşul Stelian Ionescu, mem­bru al Biroului Permanent al U.N.C.A.P., a arătat că, în con­textul desfăşurării unei munci în paralel cu fostul Consiliu Superior al Agriculturii, U.N.C.A.P. a ne­glijat problemele fundamentale ale activităţii sale, cum sunt vegherea la respectarea democraţiei coope­ratiste, a prevederilor statutare, pentru rezolvarea cărora va trebui canalizat întregul efort al uniuni­lor judeţene. In legătură cu alegerea tovară­­­­şului M. Tiller în funcţia­ de vice­preşedinte al Consiliului popular judeţean şi director al Direcţiei agricole judeţene, plenara l-a eli­berat din funcţia de preşedinte al U.J.C.A.P., alegînd în acest post pe tovarăşul Leopold Köber. în încheierea lucrărilor plenarei, tovarăşul Augustin Zăpîrţan, se­cretar al Comitetului judeţean de partid, a analizat activitatea des­făşurată de consiliul U.J.C.A.P. şi efortul depus de acest organism în direcţia întăririi economico-organi­­zatorice a cooperativelor agricole de producţie. Vorbitorul a subli­niat nu numai necesitatea, dar şi posibilitatea îmbunătăţirii activi­tăţii desfăşurate în toate sectoa­rele unităţilor agricole coopera­tiste, în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor izvorîte din amplul program de înflorire a pa­triei noastre socialiste elaborat de Congresul al X-lea al partidului. ­ BiBIHl li! Şi Activitatea economică a coope­rativelor agricole de producţie este caracterizată printr-o serie în­treagă de fenomene care atestă, fără putinţă de tăgadă, folosirea tot mai deplină a capacităţilor de producţie existente în aceste uni­tăţi. Evidenţa contabilă care se aplică în momentul actual în coo­perativele agricole nu precizează însă necesitatea calculării preţului de cost al producţiei agricole rea­lizate. Contabilii şefi, economiştii şefi ai acestor unităţi, au însă în­datorirea efectuării unor asemenea calcule, care să stea la baza orien­tării ştiinţifice a consiliilor de con­ducere asupra tehnologiei de lucru aplicate la un produs sau altul, pentru ca cheltuielile efectuate să se materializeze cit mai eficient în producţia realizată. întrebarea „Cu ce cheltuieli realizăm noi un litru de lapte, un kilogram de grîu, de carne sau alt produs?“ este legi­timă pentru organizaţiile de par­tid din cooperativele agricole, pen­tru consiliile de conducere, pentru toţi membrii cooperatori care in­vestesc bani şi mii de ore de muncă în această producţie. Răspunzînd unor cerinţe obiec­tive ale producţiei din cooperati­ Cheltuielile exagerate — tribut plătit diletantismului în zootehnie lapte de vacă la cooperativa agri­colă din Tîrnava. Aflăm că un procent de 12 la sută din supra­faţa arabilă a unităţii, de 230 hec­vete agricole, redacţia noastră a întreprins o analiză a cheltuieli­lor pentru obţinerea laptelui de vacă în două unităţi. Contabilul şef Ion Folea, de la cooperativa a- M p» i i i. • m gricolă din Tîr- ■ ronderea cheltuielilor nava, ne relatea­ . ■ . . . r • i ză că „ar fi inte­­ment al competentei profesionale resant de aflat cit . ■ hb r . r. costă un litru de «rentabilitajii»... ■ tconomiști-sefi lapte produs“, i.i. j « • i - -I dar că „nimeni nu sabin doar cu înregistrările a cerut aseme- —.­ .........................—...— —­nea calcule“. Adăugăm noi că a­­cest calcul este nu numai intere­sant, dar și foarte utiL După acest preambul, intrăm pe făgaşul mo­dului de realizare a producţiei de tare, este reprezentat de culturile furajere anuale. In afară de aceste suprafeţe, baza furajeră necesară creşterii celor 206 bovine, din care 83 vaci cu lapte, este comple­materiale - argu- 1 Paradoxul — respon­tată cu 120 hectare păşuni şi 112 hectare fineţe naturale. Această bază materială a dat posibilitatea organizării în bune condiţiuni a _____muncii şi a pro­ducţiei în acest sector. Astfel, pî­nă la data de 30­­ a.c. unita­tea a realizat «•­­producţie totală de 124 897 litri • 1 lapte, adică 1 452 "" litri de la fiecare vacă furajată. (Am luat in calcul producţia obţinută numai pînă la 30 % pentru simplul motiv că evi­denţa contabilă ne-a oferit ele­mente privind unele cheltuieli nu­mai pînă la această dată). Avu­ în vedere metodologia de cale privind preţul de cost ce se apli în I.A.S., am înregistrat, la che­tuielile directe de producţie, con­sumul de furaje şi alte material zilele-muncă efectuate de îngri­­torii-mulgători, premiile şi retr­iuirea suplimentară, reparaţii curente ale clădirilor şi inventări lui, amortismentele specifice.­­ acest mod, cheltuielile directe a însumat 134 000 lei. La aceas sumă s-au adăugat cheltuielile a­nume sectorului zootehnic (cot, parte din zilele-muncă ale briga­dierului zootehnic, responsabilul furajer și paznicilor de noapte adică 1 922 lei, și cheltuielile ge­nerale ale unităţii (cota-parte de­­ cheltuielile efectuate cu persona­lul care deserveşte întreaga un­tate), adică 2 916 lei. Cheltuieli totale de producţie au însuma astfel 138 838 lei. Din aceasi sumă am scăzut valoarea produc­ţiei secundare (516 tone de îngri­şămînt organic evaluat la 10 li tona), adică 5160 lei Am avut astfel la concluzia că un litru d (Gontinuare in pag. a IlI-a) GH. GRÄDINARU

Next