Tribuna Sibiului, martie 1970 (Anul 3, nr. 631-656)

1970-03-26 / nr. 652

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 6521 Joi, 26 martie 1970 4 pagini 30 bani Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de-a şa­sea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în dis­cuţie documente de mare im­portanţă pentru dezvoltarea in continuare a României socialis­te. Mărturie elocventă a demo­cratismului profund ce caracte­rizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul u­­nor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, spe­cialişti în diverse domenii au făcut propuneri preţioase pen­tru perfecţionarea activităţii e­­conomice în vederea valorifică­rii într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. în actuala sesiune, de­putaţii vor dezbate, de aseme­nea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputa­ţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centra­le şi organizaţii obşteşti, acti­vişti de partid şi de stat, per­sonalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţi­onale erau prezenţi şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de a­­semenea, numeroşi corespon­denţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu îndelungi a­­plauze pe conducătorii partidu­lui şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­ghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popes­­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Ştefan Voi­­tec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate urmă­toarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unită­ţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind or­ganizarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii So­cialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, minis­trul muncii, a prezentat Expu­nerea la Proiectul Legii organi­zării şi disciplinei muncii în u­­nităţile socialiste de stat. După cum se știe, acest pro­iect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dez­bătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări so­ciale, a prezentat raportul co­mun al acestei comisii şi al Co­misiei juridice la proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cu­vîntul deputaţii: Ştefan Bobeş, prim-secretar al Comitetului ju­deţean­­ Neamţ al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la uzina mecanică „Muscel“ din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Obor­­nyi, secretar al Comitetului ju­deţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consi­liului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprin­derii agricole de stat — Medgi­dia, din judeţul Constanţa, Ma­rin Enache, secretarul comite­tului de partid al uzinei „23 August“ din Capitală, Constan­tin Pitaru, maistru la uzinele „înfrăţirea“ din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele Cooperati­vei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industri­ei construcţiilor de maşini, Ni­colae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului judeţean­­ Te­leorman al U.T.C. La amiază, lucrările în şe­dinţa plenară s-au întrerupt, urmîrnd a fi reluate joi dimi­neaţa. Comisiile juridică; pentru in­dustrie, construcţii şi­­transpor­turi; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale; pentru consi­liile populare şi administraţia de stat, pentru învăţămînt, şti­inţă şi cultură s-au întrunit a­­poi pentru examinarea în conti­nuare a proiectelor, de legi în­scrise pe ordinea de zi a sesi­unii. (Agerpres) Noul sistem de salarizare şi majorarea salariilor Stimulent in creşterea cantitativă şi calitativă Perfecţionarea continuă a repar­tiţiei în funcţie de cantitatea­ şi calitatea muncii face necesară îm­bunătăţirea permanentă a criterii­lor şi mijloacelor de măsurare a muncii, a eforturilor depuse în producţie şi în viaţa socială. Noul sistem de salarizare şi ma­jorarea salariilor, generalizarea experimentării acestuia începînd cu 1 martie a.c. în toate domenii­le de activitate, se încadrează în contextul măsurilor întreprinse în ultimii ani de conducerea de par­tid şi de stat în direcţia perfec­ţionării sistemului de retribuţie a salariaţilor, în raport cu rezulta­tele efective ale muncii depuse. Fidel principiului socialist „de la fiecare după posibilităţile sale, fie­căruia după munca sa“, noul sis­tem de salarizare se aplică prin­­tr-o îmbinare mai armonioasă a intereselor generale ale societăţii cu cele individuale, punînd pe ba­ze mai eficiente, mai stimulatorii retribuţia socialistă a oamenilor muncii în funcţie de cantitatea, ca­litatea şi importanţa socială a muncii prestate. Studiul actelor normative care reglementează noul sistem de sa­larizare şi rezultatele obţinute din experimentare în majoritatea ra­murilor de activitate, concluziile desprinse evidenţiază o serie de aspecte şi caracteristici specifice acestui sistem, generate de meto­dologia de aplicare şi de scopul şi efectul urmărit. Pe întreaga perioadă de expe­rimentare există posibilitatea ope­rării unor îmbunătăţiri, după care se definitivează aplicarea. Experi­mentarea a fost precedată de o mi­nuţioasă pregătire politică şi or­ganizatorică a întregii acţiuni. S-a acordat o importanţă deosebită in­struirii personalului de specialita­te pentru elaborarea lucrărilor; a­cestea înainte de a fi aplicate au fost prezentate şi prelucrate cu toţi salariaţii, imprimînd acţiunii o contribuţie colectivă în cadrul prevederilor legale. Toate acestea, precum şi modul de soluţionare a contestaţiilor salariaţilor, eviden­ţiază profundul democratism spe­cific orînduirii noastre aplicat la realizarea unor acţiuni de interes deosebit pentru întregul popor. Din generalizarea experimentă­rii acestui nou sistem de salari­zare beneficiază de salarii majo­rate cu o medie între 8,6 şi 19,8 la sută circa 5 milioane salariaţi din întreaga ţară şi, respectiv, 140 000 din judeţul Sibiu. In condiţiile noului sistem de salarizare rolul salariului tarifar de încadrare ca element determi­nant al salariului a sporit simţi­tor — prin includerea în acesta a vechilor adausuri variabile — de­păşiri de norme, premii etc. Ast­fel, în timp ce majorarea salariilor a reprezentat circa 11 la sută, ni­velul salariilor tarifare s-a majo­rat în medie cu 20 la sută. Ca ur­mare, ponderea salariului tarifar în cîştigurile muncitorilor a ajuns la 90 la sută. Creşterea ponderii salariului tarifar în salariul total are ca efect o mai mare stabili­tate a veniturilor muncitorilor, un echilibru mai cert şi­­ mai just al cîştigurilor. în ultimii ani fiecare dintre noi am fost beneficiarii unor creşteri ale cîştigurilor. Salariile — cîştigu­rile, trebuie să reprezinte calitatea şi cantitatea reală de muncă efec­tiv prestată — muncă vie — în­corporată în bunuri materiale pro­duse de societate. Este cunoscut că timpul necesar pentru produce­rea diferitelor bunuri materiale se exprimă în norme de muncă, nor­me care nu au urmat întotdeauna elementele noi intervenite în pro­cesul de producţie (dotare tehnică, reorganizări de tehnologii etc). Modificarea condiţiilor de desfă­şurare a activităţii în producţie fără a se opera schimbări cores­punzătoare în structura normelor de muncă a condus la depăşiri exagerate de norme, fără ca mun­citorii să fie solicitaţi la un efort suplimentar. Această situaţie a in­fluenţat negativ asupra structurii cîştigurilor — ponderea salariului tarifar a scăzut la circa 75 la su­(Continuare în pag a 111-a) PETRE ISDRAILA economist Imagine din secţia costume bărbăteşti, a Fabricii de confecţii Sibiu Pe urmele scrisorilor ne- • „Vom credita numai in­publicate­ rezolvări-răspunsuri • Cit de mult depinde de noii • Rubrica de informaţii AZI... • Mediaşul în viziunea artiştilor fotografi de la Casa de cultură Pag. a II-a vestiţii cu eficienţă eco­nomică ridicată“ • Studii şi propuneri care presu­pun o angajare maximă Pag. a IiI-a • Actualitatea internaţională Pag. a IV-a Folosind timpul prielnic lucrului în cîmp, mecanizatorii fermei nr. 6 Mediaş, a I.A.S. Mediaş, au început plantatul cartofilor de vară. în fotografie, mecanizatorul Emil Florea, ajutat de muncitorii Ion Cîmpeanu şi Gheorghe Vălchizan, realizează zilnic 3 ha, la plan­tatul cartofilor cu mașina de tipul 4 La B.P.D. 62,5 în ju­deţul nostru a Început plantatul cartofilor. Temperatură înregistrată în sol în judeţul nostru în ultimele zile a arătat că plantatul cartofilor poate începe. Folosind din plin condiţiile existente, lucrătorii în­treprinderii agricole de stat din Mediaş au început plantatul me­canizat al cartofilor de vară la ferma nr. 6 Mediaş, condusă de ing. Marius Frăţilă. Ei au realizat în prima zi 3 hectare. Şi în alte unităţi această lucrare a început sau sunt create toate condiţiile pentru intrarea în cîmp a agregatelor de plantat cartofi. Avîndu-se în vedere importanţa deosebită a acestei lucrări, este ne­cesară respectarea strictă a indi­caţiilor date în privinţa pregătirii patului germinativ şi a materialu­lui semincer. în primul rînd, se recomandă ca terenurile în care urmează a se planta cartofii să fie puternic fer­tilizate, iar arăturile, discuirile şi­­ grăpările să fie făcute la un înalt nivel calitativ. In al doilea rînd, dat fiind de­ficitul de material semincer, se re­comandă folosirea raţională a tu­berculilor, secţionarea celor mai mari, pentru a se crea condiţii de realizare a unei densităţi minime de 30 000 cuiburi la fiecare hectar. La desfacerea silozurilor trebuie să se ia toate măsurile pentru re­cuperarea tuturor tuberculilor via­bili, deoarece, mai ales în acest an, nu ne putem permite să pierdem nici o posibilitate de sporire a cantităţii de material semincer. în al treilea rînd, este necesară o coordonare competentă, intr-a­devăr ştiinţifică, a tuturor activi­tăţilor de campanie. Inginerii şefi, preşedinţii, şefii de ferme, briga­dierii de cîmp au datoria să orga­nizeze cit mai bine folosirea for­ţelor de lucru existente în unităţi, pentru ca plantatul cartofilor să se execute la timp şi la un înalt ni­vel agrotehnic. în acest an sunt toate condiţiile pentru ca plantatul cartofilor să se termine în maximum 10 zile de la începerea lucrării. Există posi­bilităţi certe pentru ca la începu­tul lunii mai cultura de cartofi să fie încheiată, respectîndu-se u­­na din cerinţele fundamentale ale producţiilor sporite de cartofi. Lucrători din agricultura jude­ţului Sibiu! Să ne concentrăm toate eforturi­le pentru plantatul la timp şi la un înalt nivel calitativ al cartofi­lor, condiţie de bază a realizării unor producţii bune la această cul­tură de o deosebită importanţă pentru economia judeţului nostru! PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN AL U. T. C. prezenţi tovarăşii VASILE BAR­­BULEŢ, membru al Biroului Co­mitetului judeţean de partid, şe­ful secţiei organizatorice, CON­STANTIN OPREA, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C. Raportul prezentat de ILIE BER­­GHEA, şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean al U.T.C. a scos în evidenţă aspecte concre­te ale activităţii organizaţiei ju­deţene de tineret, a fenomenelor ce se manifestă în diferite dome­nii de preocupări politico-organi­­zatorice. S-a evidenţiat, ca o con­diţie esenţială pentru îndeplinirea sarcinilor, necesitatea unei plani­ficări concrete, organizarea temei­nică a muncii, exercitarea cu exi­genţă a controlului şi îndrumării. Analizînd concret activitatea u­­nor organizaţii U.T.C. (Fabrica de geamuri Mediaş, Fabrica de şuru­buri, grupele U.T.C. de la „Vitro­­metan“, organizaţia I.H.R. Sibiu, Şantierul trustului 505 construcţii), raportul a scos în evidenţă faptul că acestea îşi desfăşoară activita­tea la voia întîmplării, fără a ur­mări realizarea sarcinilor pe baza programului trimestrial. Aceasta se datorează, în mare parte, lip­sei ajutorului din partea organelor U.T.C. cărora li se subordonează. S-a subliniat, de asemenea că rea­lizarea sarcinilor în condiţiile ac­tuale depinde de operativitatea şi inventivitatea cu care lucrează membrii comitetelor U.T.C., de felul cum reuşesc comisiile pe do­menii de activitate să pătrundă în miezul problemelor, pe baza cunoaşterii permanente a preocu­părilor şi opiniilor tinerilor des­pre acţiunile organizate. In continuarea lucrărilor plena­rei au luat cuvîntul un mare nu­măr de participanţi care au opinat asupra problemelor de evidenţă, de revizie, a dificultăţilor ce sur­vin în viaţa unor organizaţii şi ca­re nu sunt insurmontabile, asupra sporirii ponderii sprijinului din partea comitetului coordonator, a legăturii bilaterale comitet coordo­nator — grupele U.T.C. pe secţii (clase), asupra nivelului adunări­lor generale U.T.C. Luînd cuvîntul tovarăşul CON­STANTIN OPREA, adjunctul se­ (Continuare în pag. a II-a) Marţi, 24 martie a.c. a avut loc plenara Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. care a dezbătut „Preo­cuparea comitetelor judeţean, mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale pentru consolidarea politico-orga­­nizatorică a organizaţiilor U.T.C. în vederea traducerii în viaţă a hotărîrilor partidului“. La plenară au participat mem­bri ai Comitetului judeţean al U.T.C., secretarii comitetelor mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale a­­le U.T.C. De asemenea, au fost nformamn Magazin cu produse foto. In curînd I.C.S. Metalo-chimice va deschide pe strada Nicolae Bălcescu, în fos­tul local al întreprinderii poli­grafice, un nou şi modern ma­gazin cu produse foto. Noua u­­nitate va dispune de un spaţiu corespunzător şi va fi bine a­­provizionată. Noutăţi în magazine. In magazinele I.C.S. Tex­­tile-încălţăminte, au sosit noi sortimente de taioare din ţe­sătură fantezie, pentru femei, raglane relon pentru femei şi bărbaţi, într-o bogată gamă de linii şi culori, fuste din ţesătu­ră fantezie (în carouri), rochiţe din stofă (pentru fete), în cu­lori pastel. Magazinele I.C.S.T.I. din Sibiu,, sunt deschise în mod excepţional astăzi după-amiază, de la orele 16,30—20,00, în ajutorul cetăţeni­lor. I.T.S. a venit în a­­jutorul celor ce-şi construiesc case, în ce mod? A pus la dis­poziţia tuturor cumpărătorilor de materiale pentru construcţii o maşină. Camionul poate fi so­licitat zilnic de la depozitul I.C.S. Metalo-chimice din stra­da Moara de scoarţă nr. 22. Imobilismul—„INAMICUL PUBLIC NR. 1“ a Hrana spirituală - „marfă greu vandabilă“?­m 5 la sută, pătrunderea presei,95 la sută, dez­interes aDaţi­i imprimate tovarăşului Năstase...­­ Cu „am“, „n-am“ nu se face comerţ partid Mediaş, consacrată pătrunde­rii presei în municipiul de pe ma­lul Tîrnavei. Constatarea făcută atunci, de or­ganul municipal de partid era fer­mă: 5 la sută, procentul de pătrun­dere a presei, reprezintă o situaţie total inacceptabilă în raport cu pon­derea Mediaşului în ansamblul vie­ţii sociale a judeţului. O simplă comparaţie evidenţia convingător dimensiunile acestei stări de lucruri­ ,în oraşul Cisnădie, cu o populaţie de patru ori mai mică decit a mu­nicipiului Mediaş, precum şi în Să­­lişte, pătrund tot atîtea ziare ca şi în oraşul de pe Tîrnavă". Cauza fundamentală care alimenta, prin persistenţă, aceste stări de fapte era denominată astfel: ,slaba muncă po­litică depusă de organizaţiile de partid din întreprinderi şi instituţii pe linia răspândirii şi citirii presei centrale şi locale". Nu negăm că, în răstimpul amin­tit, măsurile stabilite cu acea oca­zie au putut impulsiona sporirea nu­mărului de abonamente în întreprin­derile şi instituţiile medieşene, deşi în unele unităţi, cum ar fi de pil­dă "Emailul roşu", ele nu au impus un ritm ascendent. Dimpotrivă. Sau, chiar dacă acest ritm are tendinţe pozitive, creşterile se opresc la ni­velul a 10—20 de exemplare la o publicaţie. Ceea ce, trebuie să re­­cunoaştem, este sinonim cu depla­sarea în pas de melc.. Se împlinesc, mîine, două luni de cînd ziarul nostru a publicat arti­colul "Presa — a cincia roată la căruţă"?. Doi redactori ai ziarului sintetizau, în rindurile publicate, concluziile unei analize făcute la nivelul Comitetului municipal de Cifrele cuprinse în situaţiile sta­tistice, întocmite de Direcţia jude­ţeană de poştă, serviciul de difu­zare a presei, circumscriu o arie foar­te întinsă de date şi relaţii posibil a fi stabilite. Reţinem dintre ele pe cea privitoare la vînzarea în chioşcuri (dat fiind că aici tendin­ţele sînt fie de creştere insignifian­tă, fie de regres) şi pe cea referitoa­re la poziţia publicaţiilor judeţene care întîrzie să înregistreze un ritm de pătrundere cît de cît acceptabil. în aceste direcţii s-au concentrat investigaţiile noastre, urmărindu-le în sfera de activitate a personalu­lui remunerat pentru difuzarea pre­sei, vînzători în magazinele speciali­zate, în chioşcurile O.C.L. şi lucră­tori ai serviciului orăşenesc de re­sort din cadrul Oficiului de poştă şi telecomunicaţii. O vizită inopinată, făcută în cursul zilei de luni, 23 martie, într-un nu­măr de unităţi în care se desface presa, a scos, la iveală cîteva cau­ze de natură a explica blocarea a­­cestui angrenaj. Nu ne este în in­tenţie să facem­­un instructaj pro­fesional,, dar lipsa totală de discer­­nămînt în ceea ce s-ar putea numi reclama publicaţiilor, birocratizarea pînă la limite, şablonizarea mijloa­celor de prezentare, concură la de­finirea unei stări de imobilism, cu atît mai şocantă într-o activitate al cărui principiu axiologic este toc­mai dinamismul necontenit alimentat de nou. Aceasta ne obligă să amin­tim lucrătorilor medieşeni din difu­zarea presei că e nevoie să se pună în acţiune mai multă inteligenţă pentru a urni lucrurile din punctul mort în care se află. Este de înţeles că depozitarea ne­­diferenţiată a publicaţiilor pe raf­turi, de cele mai multe ori numai în interiorul chioşcurilor, nu va im­(Continuare în pag. a IlI-a) VICTOR DOMŞA ION­ITU

Next