Tribuna Sibiului, martie 1970 (Anul 3, nr. 631-656)

1970-03-28 / nr. 654

ORGAN­IE COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU IAL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III nr. 654 Sîmbătă, 28 martie 1970 4 pagini 30 bani LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii po­liticii Internaţionale a Republicii Socialiste România. în sală se aflau deputaţii ma­relui sfat al ţării, precum şi nu­meroşi Invitaţi — conducători de Instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii eco­nomice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre Invitaţi se aflau şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi numeroşi cores­pondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întim­­pinat cu vii şi puternice aplau­ze pe conducătorii partidului şi statului, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Ber­­gheanu, Florian Dănălache, Con­stantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Deschizind lucrările, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul de­putatului Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu pri­vire la activitatea Internaţională a Republicii Socialiste România, în anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvântul deputaţii: Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru po­litica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim­­secretar al Comitetului judeţean­ Bacău al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoare­le din Asia şi Africa, Mihail Lup­­şan, maistru la Combinatul side­rurgic din Reşiţa, general-locote­­nent Ion Coman, adjunct al mi­nistrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consi­liului oamenilor muncii de naţio­nalitate germană, Ion Ursu, pre­şedintele Comitetului de stat pen­tru energie nucleară, Ştefan Pe­­terfl, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, preşedintele Consi­liului oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară, Ion Spătă­­relu, preşedintele cooperativei a­­gricole de producţie „Gheorghe Doja", judeţul Ialomiţa, Ion Du­­mitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, vicepreşedintă a Con­siliului Naţional al Femeilor, în numele Biroului M.A.N., to­varăşul Ştefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Naţionale cu pri­vire la activitatea Internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărâre care a fost examinată și însușită de Comi­sia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România, a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţională a Repu­blicii Socialiste România în anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii aplaudă îndelung manifestînd aprobarea deplină, a­­deziunea Integrală a poporului la politica externă a Republicii So­cialiste România, politică ce co­respunde pe deplin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre so­cialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt urmînd ca urmă­toarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legi­slaturi a Marii Adunări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) DAREA DE SEAMĂ cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969 prezentată de tovarăşul CORNELIU MĂNESCU, ministrul afacerilor externe Stimaţi tovarăşi, Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfăţişa înal­tei noastre Adunări activitatea in­ternaţională desfăşurată de statul român în anul 1969. Politica externă a ţării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, în armonie deplină cu politica in­ternă, servind edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Succesele importante obţinute de poporul român în făurirea vieţii sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului şi civilizaţiei, re­prezintă o contribuţie de seamă la cauza consolidării socialismului, la creşterea prestigiului şi forţei sale de atracţie. In spiritul politicii consecvente a partidului şi statului de profun­dă responsabilitate pentru destine­le poporului român, pentru viitorul omenirii, ţara noastră şi-a adus contribuţia la promovarea relaţii­lor de colaborare între toate state­le, în vederea soluţionării proble­melor majore ale vieţii internaţio­nale, statornicirii păcii şi securită­ţii în Europa şi în întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, înscris în viaţa poporului ca un eveniment de im­portanţă istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a parti­dului şi guvernului nostru, a sta­bilit obiectivele şi liniile ei direc­toare, întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii ex­terne s-a desfăşurat sub îndruma­rea permanentă a conducerii de partid şi de stat, nemijlocit a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialis­te România. Considerînd că normalizarea re­ală a vieţii internaţionale, consoli­darea păcii şi secur­ităţii reclamă dezvoltarea şi întărirea legăturilor bilaterale, România a acţionat şi acţionează cu perseverenţă în ve­derea amplificării relaţiilor cu sta­tele din întreaga lume. In anul 1969, ţara noastră a stabilit rela­ţii diplomatice cu Guvernul Revo­luţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Uganda şi Noua Zeelandă. România întreţine astăzi relaţii diplomatice şi consu­lare cu 95 de state. La baza relaţiilor cu toate state­le, România aşează principiile — care capătă o importanţă sporită în viaţa internaţională şi o adezi­une tot mai largă din partea po­poarelor — ale respectării inde­pendenţei şi suveranităţii naţiona­le, egalităţii în drepturi, avanta­jului reciproc, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecă­rui stat de a hotărî de sine stătă­tor asupra politicii sale interne şi externe. Aşezînd neabătut prietenia, ali­anţa frăţească şi colaborarea mul­tilaterală cu toate ţările socialiste în centrul politicii sale externe, România a desfăşurat o activitate intensă de adîncire şi extindere a relaţiilor politice, economice, cul­­tural-ştiinţifice cu statele socialiste. In acest cadru se înscriu întîl­­nirile tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer cu tova­răşii Leonid Brejnev şi Alexei Ko­­sighin, cu tovarăşii Wladyslaw Go­­mulka, Marian Spychalski şi Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au a­­vut loc două întîlniri între tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broza Tito, precum şi întrevederi între preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi preşedintele Vecei E­­xecutive Federale a Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte şi con­vorbiri, la diferite niveluri, cu R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Ungară. Relaţiile ţării noastre cu R.P. Albania au evoluat într-un spirit de înţelegere reciprocă, existînd posibilităţi pentru extinderea lor în viitor. întâlnirile şi discuţiile purtate au condus la adîncirea colaborării, au pus în evidenţă noi posibilităţi de extindere a relaţiilor bilaterale, în avantajul tuturor părţilor, au pri­lejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor care interesea­ză statele socialiste europene, au constituit o contribuţie de preţ la întărirea unităţii lor, la promova­rea cauzei socialismului, păcii şi colaborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de co­laborare dintre Republica Socialis­tă România şi Republica Populară Chineză. In toamna anului trecut au avut loc la Pekin ,convorbiri ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer cu tovarăşul Ciu En-lai şi cu alţi conducători din R.P. Chineză, în probleme privind construcţia socia­listă în cele două ţări, dezvoltarea relaţiilor bilaterale, situaţia inter­naţională. Relaţiile ţării noastre cu R.D. Vietnam şi Frontul Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud s-au desfăşurat pe fondul sprijinu­lui multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez în lupta sa dreaptă împotriva a­­gresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile României cu R.P. Mongolă şi R.P. D. Coreeană. Relaţiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecţionarea con­tinuă a cadrului juridic în care se desfăşoară relaţiile cu statele socialiste, guvernul român a pro­cedat la încheierea a 75 de noi in­strumente de colaborare şi coope­rare, în cele mai variate domenii de activitate. România îşi aduce contribuţia activă la extinderea colaborării şi cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea îşi intensifică, în acelaşi timp, schimburile comerciale, colabora­rea şi cooperarea în domeniul eco­nomic cu toate ţările socialiste. Ţara noastră îşi dezvoltă rela­ţiile de colaborare, pe plan mili­tar, cu statele participante la Tra­tatul de la Varşovia, din care fa­ce parte, fiind gata să lupte ală­turi de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănţuite în Eu­ropa de forţele imperialiste, îm­potriva unui stat membru al a­(continuare în pag. a î1-a) L­­A HOTARIREA Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969 HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea inter­naţională a Republicii Socialiste România desfăşu­rată în anul 1969. Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, în politica sa externă, în­tărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi co­operării multilaterale cu toate ţările socialiste, ex­tinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suverani­tăţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drep­turi, neamestecului în treburile interne, avantaju­lui reciproc —, sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de co­laborare cu tinerele state independente pentru dez­voltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele an­­tiimperialiste ale contemporaneităţii; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru în­făptuirea acestei politici. I In ziua de 27 martie a.c., sub preşe­dinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni în campania electo­rală din ianuarie—martie 1969, pre­cum şi activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unităţii So­cialiste şi principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a apro­bat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşura­tă de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul docu­mentului „Cu privire la securitatea europeană", care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Ma­­teescu, care au făcut parte din Bi­roul Executiv şi din Consiliul Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să fie eliberaţi din a­­ceste funcţii ca urmare a schimbări­lor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri al Con­siliului Naţional şi ai Biroului Exe­cutiv al Frontului Unităţii Socialis­te pe tovarăşii Virgil Trofin, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., preşedintele Uniu­nii Generale a Sindicatelor din Ro­mânia, Valerian Popescu, preşedin­tele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale şi Dumitru Bej­an, preşe­dintele Uniunii Centrale a Coopera­tivelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedinte­le Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii: Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaha­­ria Stancu, Aurelia Dănilă, Gheor­ghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Göllner, Ion Mărginea­­nu, Constantin Dum­itrescu şi Da­mian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşi Plenara Consil­iul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dez­bătut probleme de mare actualita­te. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru re­zolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesi­zări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Fron­tului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, intr-a­devăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai in­tensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluţio­narea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în dome­niul gospodăresc-edilitar s-au rea­lizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine în­treţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am ob­ţinut, în acest domeniu mai per­sistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie fo­losite cu rezultate maxime în ri­dicarea nivelului edilitar-gospodă­­resc al oraşelor şi comunelor, in crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noas­tre. De asemenea, după cum s-a sub­liniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridi­cate în întîlnirile avute cu cetăţe­nii. Trebuie să atragem atenţia tu­turor deputaţilor — atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cit şi ai consiliilor populare — să se pre­ocupe în mai mare măsură de re­zolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare ra­pidă, dar chiar şi în acest caz ce­tăţenii trebuie să primească răs­puns, arătindu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîn­­du-li-se cu argumente cauzale mo­tivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului U­­nităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiţiuni pentru rezolvarea propunerilor fă­cute, sau cînd problemele ridicate sunt neîntemeiate, trebuie date ex­plicaţii pline de răbdare cetăţeni­lor; procedind astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de ve­dere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unită­ţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă , au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţiona­rea problemelor ridicate de cetă­ţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor ob­şteşti — deci şi ai consiliilor Fron­tului Unităţii Socialiste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească prin întreaga lor activi­tate interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă a­­ceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai ast­fel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dez­voltarea societăţii, ridicarea nive­lului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. în această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca de­putaţii Marii Adunări Naţionale să prezinte in mod mai organizat dări de seamă în faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată atit problemele legate de activita­tea deputaţilor, modul de rezolva­re a problemelor ridicate de ale­gători, cu­, mai cu seamă, proble­mele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidu­lui privind dezvoltarea agricultu­rii, precum şi hotărârile Marii A­­dunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi discipli­na muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în ca­re deputaţii menţin contactele cu alegătorii, ii informează asupra activităţii lor şi asupra probleme­lor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. în Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezba­tă modul în care aceste organiza­ţii participă la înfăptuirea progra­mului adoptat în comun, a progra­mului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, realiza­rea politicii partidului şi statului, în această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional, cit şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. în planul de măsuri al Con­siliului Naţional există unele pre­vederi în această privinţă; cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să fa­cem ca ele să aibă un rol mai ma­re în coordonarea activităţii orga­nizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o proble­mă importantă este creşterea con­tribuţiei uniunilor de scriitori, ar­tişti plastici şi compozitori la mun­ca de educare, îndeosebi a tine­retului. Mi-a făcut plăcere să as­cult că Uniunea Scriitorilor a în­ceput să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că în­ceputul bun care s-a făcut — şi care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetă­ţenii. Desigur, în cadrul acţiuni­lor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor trebui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public, cit şi pen­tru creatori. în felul acesta citito­rii, ascultătorii, spectatorii vor pri­mi din partea uniunilor de crea­ţie sprijin, astfel incit să poată înţelege mai bine operele. în ace­laşi timp însă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bine aspiraţiile şi do­rinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţeni­lor patriei noastre. Deci din strîn­­gerea acestui contact are de cîşti­gat pînă la urmă societatea noas­(Continuare în pag. a 111 a) CU PRIVIRE LA SECURITATEA EUROPEANA Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul pla­nului pentru anul 1970 în domeniul relaţiilor in­ternaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre prin­cipalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securităţii pe acest con­tinent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, cultural-artistice etc., mase largi de oameni ai m­uncii din toate ţările con­tinentului, împărtăşesc mereu mai intens această convingere şi apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţionarea problemei secu­rităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor întreprinse în această direcţie de Partidul Comu­nist Român şi guvernul Republicii Socialiste Ro­mânia în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Buda­pesta ale Comitetului Consultativ al statelor par­ticipante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în proble­ma securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza co­mună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinţei cît şi în etapele urmă­toare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, re­prezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau par­ticipă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că atît în pe­rioada premergătoare, cît şi în cursul deşi conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate punerile constructive, care se vor dovedi uti­lei înţelegerii şi securităţii statelor europ­în temeiul concluziilor desprinse din dezb. care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele programatice şi de necesitatea de a aduce contribu­ţia sa la organizarea conferinţei pentru statornici­rea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste: — însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pen­tru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, partide politice, organi­zaţii sociale, culturale şi ştiinţifice, reprezentanţi ai parlamentelor şi personalităţi din toate sectoarele vieţii sociale din ţările Europei, care pot fi intere­sate în pregătirea conferinţei guvernelor continen­tului consacrată soluţionării problemelor securităţii europene; — recomandă organizaţiilor de masă, obşteşti şi profesionale, uniunilor culturale şi ştiinţifice care fac parte din Frontul Unităţii Socialiste să stabileas­că şi să intensifice relaţiile lor cu organizaţiile, aso­ciaţiile, uniunile obşteşti, culturale şi ştiinţifice, din toate ţările Europei, care militează sau doresc să acţioneze pentru mobilizarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice, a parlamentelor şi guvernelor în vederea organizării conferinţei pentru securitatea europeană. Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste este pe deplin convins că poporul român îşi va a­­duce şi pe viitor contribuţia sa la promovarea coo­perării între toate ţările, la statornicirea securităţii în Europa, în întreaga lume. CONSILIUL NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA

Next