Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)
1970-05-30 / nr. 706
Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Ialomiţa Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşiiPaul Niculescu- Mizil şi Ilie Verdeţ au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se desfăşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi industriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economice la nivelul şi cerinţele impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelia trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre meleagurile Ialomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomitene, apar ici-colo, pa cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cind ■ cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăilita, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Suntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cit vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sunt de mult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din, lucru şi salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaştere s-au cheltuit atîta trudă şî bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită şi le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voinţa de neclintit a ostaşilor de a fi alături de întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sînt invitaţi să viziteze Combinatul de hîrtie şi celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combinatului, pentru ca din anul viitor el să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie, 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd deficienţele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai judicios forța da muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. Pe întregul traseu conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi cu multă căldură de populaţia oraşului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Însoţiţi de directorul Fabricii de confecţii, oaspeţii vizitează principalele secţii de producţie. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. Se discută despre eficienţa economică a întreprinderii, despre relaţiile dintre fabrică şi combinat; se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii, în încheierea vizitei, secretarul general al Partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, urîndu-le noi realizări în producţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Slobozia. în drum spre Slobozia, conducătorii partidului şi statului vizitează Complexul de creştere şi îngrăşar® a animalelor al întreprinderii agricole de stat-Ciulniţa. Se vizitează cooperativa agricolă de producţie din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic oaspeţii sunt impresionaţi plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădeşte aici, de rezultatele obţinute. în timpul vizitării cooperativei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre reşedinţa judeţului, Slobozia, în piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. • într-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialomiţei. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popel, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. DRAGI TOVARĂŞI, Doresc in primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi suntem satisfăcuţi de hotărîrea, abnegaţia şi eroismul cu care oamenii muncii, ostaşii, membrii formaţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire militară, —inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţarea digurilor pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşuraţi vor fi încununate de succes, că şi înn acest judeţ — ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării — vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem încă— inundaţii în multe zone ale patriei noastre; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populaţiei din oraşe şi sate, cit şi întreprinderilor, unităţilor agricole, economiei noastre naţionale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez, şi cu acest prilej, mulţumiri şi felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cit şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situaţia dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voinţă şi de acţiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuinţele, întreprinderile, instituţiile, cooperativele, pentru a asigura desfăşurarea normală a activităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor şi instituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat activitatea; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutind la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de calamităţi. S-au strîns sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente, mii şi mii de oameni au mers în localităţile sinistrate spre a contribui la repunerea în producţie a unităţilor de producţie. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din hlotărîrea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5 000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuţia statului, în oraşele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceauşescu, Ceauşescu"!). Desigur, tovarăşi, şi pînă acum, in întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obţinute în construcţia socialistă, în creşterea bunăstării poporului s-au evidenţiat unitatea şi hotărîrea de muncă a naţiunii noastre socialiste; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aş putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conştiinţă a naţiunii noastre socialiste, a hotăririi întregului popor ca, strîns unit în jurul partidului, sa facă totul pentru a invinge orice greutăţi, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, urale; se scandează: »Ceauşescu — P.C.R.!"). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, de bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producţie sporită, recuperarea pierderilor din unităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie; avem, de asemenea, perspectiva ca prin muncă intensă şi în agricultură, cu toate greutăţile provocate de calamităţile naturale, să obţinem o recoltă bună. Suntem încredinţaţi că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagubele şi a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice, urale; se scandează: „Ceauşescu — P.C.R."). Am vizitat în judeţul dumneavoastră două întreprinderi industriale, precum şi o întreprindere agricolă de stat şi o cooperativă agricolă. Am constatat că şi în acest judeţ — ca de altfel în întreaga ţară , oamenii muncii desfăşoară o activitate însufleţită, plină de elan, pentru a-şi îndeplini obligaţiile, pentru a contribui la învingerea greutăţilor provocate de calamităţi. De asemenea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, cooperatorii au obţinut rezultate bune, că, in general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din judeţul Ialomiţa — muncitori, ţărani şi intelectuali — îşi vor aduce din plin contribuţia la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăţilor, şi — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Doresc să adresez felicitări tuturor muncitorilor din judeţul Ialomiţa, ţăranilor cooperatori, lucrătorilor din agricultură, intelectualilor, şi să le urez noi succese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Fireşte, tovarăşi, în aceste săptămini ne-am concentrat mult atenţia şi eforturile pentru învingerea greutăţilor provocate de calamităţile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat şi ne preocupăm ca aceste greutăţi, aceste calamităţi, să nu influenţeze activitatea din celelalte părţi ale ţării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm în aşa fel munca incit, în ansamblu, să asigurăm desfăşurarea în condiţii cît mai bune a activităţii economice şi sociale. Facem acest lucru convinşi că succesele pe care le obţinem în construirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuţie concretă la dezvoltarea şi întărirea sistemului mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susţinut de dezvoltarea construcţiei socialiste în patria noastră, noi amconsiderat şi considerăm, totodată, necesar să ne aducem contribuţia activă la dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu mişcarea antiimperialistă. După cum cunoaşteţi, chiar în această perioadă am avut în Bucureşti multe întîlniri cu şefi de state, cu reprezentanţi ai altor ţări, cu conducători şi delegaţi ai altor partide şi mişcări de eliberare naţională; am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaţionale chiar în condiţiile greutăţilor pricinuite de inundaţii. Dimpotrivă, tocmai datorită faptului că există o asemenea situaţie, trebuie să dezvoltăm o activitate internaţională mai intensă, convinşi că solidaritatea şi unitatea tuturor popoarelor, a tuturor forţelor progresiste constituie o garanţie a mersului înainte, a asigurării păcii (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite părţi ale globului pămintesc continuă războiul, că este necesar să acţionăm,, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominaţie şi dictat, colonialismului, pentru a impune în viaţa internaţională relaţii de colaborare şi înţelegere, principiile deplinei egalităţi in drepturi, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî soarta aşa cum o doreşte. Suntem convinşi că aceste principii vor triumfa. (Aplauze puternice). îmbinînd preocupările naţionale cu cele internaţionale, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc astfel atît obligaţiile faţă de ele înşile, cit şi faţă de mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, de cauza socialismului, a păcii şi progresului in lume. In felul acesta demonstrăm că între interesele naţionale şi solidaritatea internaţională există o strînsă unitate, că numai imbinînd în mod armonios preocuparea faţă de problemele naţionale — asigurînd creşterea bunăstării şi dezvoltarea socialismului în propria ţară — cu solidaritatea internaţională, noi ne facem datoria de detaşament a mişcării comuniste, al forţelor păcii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, şi cu acest prilej, mulţumiri tuturor statelor care, în aceste zile, şi-au exprimat simpatia faţă de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor; doresc să mulţumesc, de asemenea, tuturor organizaţiilor internaţionale care ne-au dat sprijinul lor, cetăţenilor din diferite ţări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistraţii din România. In toate acestea noi vedem o manifestare a simpatiei şi stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie şi colaborare cu toate naţiunile pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale). Exprimind mulţumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat şi ne ajută, îi asigurăm de simpatia şi solidaritatea noastră. Poporul român este şi va fi întotdeauna pentru prietenie şi pace cu toate popoarele lumii. (Aplauze puternice). In încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia — localitate care începe să devină o frumoasă capitală de judeţ — tuturor locuitorilor judeţului Ialomiţa, noi succese în muncă! Vă doresc multă sănătate şi fericire ! (Aplauze puternice prelungite, urale; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!"). * Luînd cuvîntul în încheierea adunării populare, primul secretar al Comitetului judeţean de partid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniştii, nu vor precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producţie de toate colectivele din industriaşi agricultura Ialomiţei, pentru ca şi acest judeţ să-şi aducă o contribuţie substanţială la recuperarea pagubelor provocate de calamităţile recente din ţara noastră, la realizarea integrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. * Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în judeţul Ialomiţa, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul patriei, a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare a unităţii de monolit a naţiunii noastre socialiste în jurul partidului comunist,, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forţa orînduirii noastre socialiste. Din munca şi roadele ei, din abnegaţia celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare şi în uzine se străduiesc, zi şi noapte, sadrea ţării valorile materiale de care ea are atîta nevoie, din angajamentele reînoite ale acestor zile desprindem hotărîrea de neclintit a tuturor fiilor acestui pămînt de a munci în aşa fel incit şi ultimul an al cincinalului să fie încheiat cu succes. Este încă o dovadă a spiritului de responsabilitate, a înaltului patriotism al constructorilor României Socialiste. (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Citiți în pagina 3 TRIBUNA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ I I .SIBIU I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-CA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN înapoierea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer in Capitală Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România, care, potrivit înţelegerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării şi cooperării economice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şi Alexandru Roabă, miniştri, consilieri şi specialişti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu, şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Erau de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care l-au însoţit au fost conduşi de tovarăşii Alexei Kosîghin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov şi de alte oficialităţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Tratativele româno-sovietice Moscova 29 (Agerpres). — La 29 mai, la Kremlin, între Ion Gheorghe Maurer şi A. N. Kosîghin au avut loc tratative, la care au participat: Din partea română: Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării al Republicii Socialiste România, Alexandru Roabă, ministrul industriei chimice, Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Gheorghe Cioară, prim-vicepreședinte al Comitetului de stat al Planificării al Republicii Socialiste România, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Cornel Mihulecea, adjunct , al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Lăzărescu, adjunct al ministrului industriei miniere şi geologiei, Constantin Dumitraşcu, secretar permanent adjunct al Comisiei guvernamentale pentru dotarea cu echipament de calcul şi automatizarea prelucrării datelor, şi alte persoane oficiale. Din partea sovietică: N. K. Baibakov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comitetului de Stat al Planificării al U.R.S.S., V. V. Krotov, M. R. Kuzmin şi N. A. Obolenski, locţiitori de miniştri ai U.R.S.S., L. P. Malkovici, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru relaţii economice externe, şi alte persoane oficiale. I.a tratative a participat, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul României în Uniunea Sovietică. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, prietenească, au fost examinate probleme ale dezvoltării şi adîncirii în continuare a colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă, România şi Uniunea Sovietică. Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu schimbul de păreri care a avut loc şi încrederea în dezvoltarea continuă şi neîntreruptă a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre cele două ţări. Acum, după ce apa s-a retras, oamenii muncii din Mediaş au trecut la remedierea avariilor, la repunerea în funcţiune a maşinilor şi agregatelor. Viaţa urbană a intrat deja în normal. Străzile, trotuarele au fost curăţite, apa este scoasă din pivniţe şi subsoluri. Toate forţele sunt concentrate în direcţia reînceperii producţiei şi reintrării neîntîrziate în activitate a întregii capacităţi de producţie chiar şi acolo unde, din cauza inundaţiei, ea a fost întreruptă. Pagubele pricinuite de calamităţi, estimate pentru început, se ridică, numai în municipiul Mediaş, la 129 000 000 lei, întreprinderile care au avut de suferit cel mai mult sunt: uzina „Tirnava“, „Emailul roşu" şi „Automecanica". Pentru ca producţia lor să reînceapă în timpul cel mai scurt, Comandamentul municipal a luat multiple măsuri privind repartizarea în fiecare unitate a unor agregate şi oameni pentru scoaterea apei, nămolului, curăţirea atelierelor, secţiilor etc. Se urmăreşte repunerea in întregime în funcţiune a instalaţiilor de iluminat, gaz, apă, a instalaţiilor termice şi de coompresoare. Pe lingă forţele umane şi materiale proprii, unităţile economice mai beneficiază de un ajutor substanţial din partea forurilor tutelare — ministere şi centrale industriale —, concretizat în specialişti şi în utilaje, ceea ce determină un ritm accentuat de curăţire a motoarelor şi a instalaţiilor. Pînă acum, ca urmare a activităţii susţinute depuse de oamenii muncii, lucrează cu întreaga capacitate următoarele unităţi economice: IGOM, Autobaza T.A., Baza de aprovizionare, Abatorul, „Salconserv". Parţial au intrat în funcţiune: fabrica „3 Mai" (cu secţia marochinărie curele, articole tehnice, etajul I şi II încălţăminte), „Automecanica" cu 40 la sută din capacitate (secţia mecanic şef cu 75 la sută, sculăria tot cu 75 la sută, prelucrările mecanice cu 40 la suta şi secţia montaj cu 30 la sută), Uzina mecanică gaz metan cu 30 la sută din capacitate, „Emailul roşu“ cu 30 la sută din capacitate Se urmăreşte ca în zilele următoare, pînă la 1 iunie să fie puse în funcţiune totală întreprinderile: „Automecanica“, „8 Mai", Uzina mecanică gaz metan, „Chimigaz", iar parţial, secţia IV C.I.L. Blaj(cu sectorul croit şi îmbinat furnire). Dînd dovadă de tenacitate şi eroism, locuitorii Mediaşului au reuşit ca, treptat, să normalizeze viaţa oraşului lor. Zi cu zi urmările calamităţii sînt înlăturate, zi după zi vor ramîne undeva în depărtare tragicele momente ale lunii mai din anul 1970. Conştienţi că numai prin muncă reuşesc, salariaţii unităţilor neafectate şi-au sporit angajamentele la producţia marfă cu 5 950 000 lei. Livrările către fondul pieţii vor spori şi ele cu 650 mii lei, economiile peste plan cu 1 695 mii lei şi beneficiile peste plan cu 2 575 mii lei. V. BARBU LA MEDIAŞ Treptat, viaţa industrială reintră in normal Măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor ca urmare a inundaţiilor Recent, Consiliul de Miniştri a stabilit o serie de măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor ca urmare a inundaţiilor din luna mai a.c. Intrucît,în împrejurările determinate de inundaţii, o serie de bunuri din patrimoniul organizaţiilor socialiste, precum şi ale cetăţenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligaţia pentru cetăţenii care deţin bunuri de orice fel ce nu le aparţin să le declare în termen de 48 ore, celor care le aparţin sau, dacă aceştia nu le sînt cunoscuţi, organelor de miliţie. In acelaşi timp, hotărîrea prevede sancţionarea, potrivit legii, a acelora care nu declară în totalitate şi la termen bunurile ce nu le aparţin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligaţie ce trebuie respectată de fiecare cetăţean, ci şi o îndatorire patriotică de sprijinire a acţiunii pentru reîntregirea patrimoniului calamitat.