Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)

1970-05-30 / nr. 706

Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Ialomiţa Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşii­­Paul Niculescu- Mizil şi Ilie Verdeţ au făcut ieri o vizită de lucru în judeţul Ialomiţa. Secretarul general al partidului şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au vizitat lucrările ce se des­făşoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creştere, precum şi întreprinderi in­dustriale, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, au stabilit la faţa locu­lui măsurile ce trebuie luate în con­tinuare pentru apărarea de inundaţii, pentru ridicarea activităţii economi­ce la nivelul şi cerinţele impuse a­­cestui ultim an al cincinalului. Mii şi mii de oameni au întîmpi­­nat pe conducătorii de partid şi de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-şi dragostea, încrederea neţărmurită faţă de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forţele la recuperarea grab­nică a daunelor pricinuite de cala­mităţi, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel o temelia trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi condu­cători de partid şi de stat, se în­dreaptă spre meleagurile Ialomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în ver­dele crud al griului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pă­­mînturile ialomitene, apar ici-colo, pa cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă c­ind ■ cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăilita, Piua Petrii —­ trei sate se succed aproape unite de a­­pele Ialomiţei, refuzate de prea pli­nul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în a­­ceastă zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Sun­tem­ în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlă­­deni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici to­varăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silvicul­turii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incin­te îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării di­gului care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cit vezi cu ochii, de-a lungul ma­lului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri de­păşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai ve­de, apele sunt de mult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Bor­cei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate ce­le 100 000 hectare ameninţate de a­­pe în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai periclitată. Se lu­crează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repejoru, oriunde di­gul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­costează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din, lucru şi salută cu toată dragostea, cu­ zîm­­bete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, e­­logiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bo­gatele recolte pe care le vestesc a­­ceste pămînturi pentru a căror re­naştere s-au cheltuit atîta trudă şî bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită şi le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secreta­rului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voinţa de neclintit a ostaşilor de a fi alături de întregul popor şi în aceste mo­mente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zo­na industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din co­munele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o at­mosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sînt invitaţi să viziteze Combinatul de hîrtie şi celuloză. Prin intermediul unei machete oas­peţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combinatului, pentru ca din anul viitor el să atingă ca­pacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hîrtie,­­ 600 tone alte produse. După vizitarea sectorului turnăto­rie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd deficienţele existente a­­ici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organi­za mai bine procesul de producţie, a se folosi mai judicios forța da muncă, a se gospodări mai bine uti­lajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatului co­loana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului în­­dreptîndu-se spre Fabrica de con­fecţii. Pe întregul traseu conducăto­rii de partid şi de stat sunt salutaţi cu multă căldură de populaţia ora­şului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său gene­ral. Însoţiţi de directorul Fabricii de confecţii, oaspeţii vizitează principa­lele secţii de producţie. Scurte po­pasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. Se discută des­pre eficienţa economică a întreprin­derii, despre relaţiile dintre fabrică şi combinat; se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii, în încheierea vizitei, secretarul general al Partidului felicită pe lu­crătorii fabricii pentru succesele ob­ţinute, urîndu-le noi realizări în producţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Slobozia. în drum spre Slobozia, conducă­torii partidului şi statului vizitează Complexul de creştere şi îngrăşar® a animalelor al întreprinderii agri­cole de stat-Ciulniţa. Se vizitează cooperativa agricolă de producţie din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic oaspe­ţii sunt impresionaţi plăcut de spi­ritul gospodăresc ce se vădeşte aici, de rezultatele obţinute. în timpul vizitării cooperativei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprin­derile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. Conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă apoi spre reşedinţa ju­deţului, Slobozia, în piaţa centrală a oraşului, oas­peţii sunt salutaţi cu entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor pa­triotice, ai detaşamentelor de pregă­tire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovară­şului Nicolae Ceauşescu. • într-o atmosferă de puternică în­sufleţire are loc apoi o adunare populară Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Co­mitetului judeţean­ Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuito­rilor din judeţ prezenţa conducăto­rilor de partid şi de stat pe melea­gurile Ialomiţei. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la şantie­rul Combinatului de îngrăşăminte a­­zotoase din Slobozia, profesoara Vic­toria Radu, de la liceul din locali­tate, ing. Mircea Popel, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu u­­rale puternice a luat cuvîntul tova­răşul Nicolae Ceauşescu. DRAGI TOVARĂŞI, Doresc in primul rînd să vă adre­sez dumneavoastră, locuitorilor ora­şului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din par­tea Comitetului Central al partidu­lui, a Consiliului de Stat şi a guver­nului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe ma­lul Dunării pentru a face faţă ape­lor în creştere ale fluviului. Am ră­mas foarte plăcut impresionaţi şi suntem­ satisfăcuţi de hotărîrea, ab­negaţia şi eroismul cu care oamenii muncii, ostaşii, membrii formaţiuni­lor patriotice şi tineretul din deta­şamentele de pregătire militară, —­­inclusiv studenţii veniţi din Bucu­reşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţarea digurilor pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşu­raţi vor fi încununate de succes, că şi înn acest judeţ — ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării — vom reuşi să facem faţă situaţiei, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi avem încă­­— inundaţii în multe zone ale patriei noastre; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît popu­laţiei din oraşe şi sate, cit şi între­prinderilor, unităţilor agricole, eco­nomiei noastre naţionale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşu­rate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez, şi cu acest prilej, mulţumiri şi felicitări atît ce­lor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cit şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplau­ze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situaţia dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voinţă şi de acţiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuinţele, între­prinderile, instituţiile, cooperativele, pentru a asigura desfăşurarea nor­mală a activităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a în­treprinderilor, cooperativelor şi in­stituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat activitatea; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (A­­plauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutind la refa­cerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al ac­tivităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de calamităţi. S-au strîns sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente, mii şi mii de oameni au mers în localită­ţile sinistrate spre a contribui la re­punerea în producţie a unităţilor de producţie. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din hlotărîrea publi­cată astăzi în presă, printre celelal­te măsuri adoptate s-a hotărît ca 5 000 de apartamente să fie construi­te peste plan, din contribuţia statu­lui, în oraşele care au avut de su­ferit. (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceauşescu, Ceauşescu"!). Desigur, tovarăşi, şi pînă acum, in întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obţinute în construcţia socialistă, în creşterea bunăstării poporului s-au evidenţiat unitatea şi hotărîrea de muncă a naţiunii noas­tre socialiste; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tă­rie — aş putea spune — ca în aces­te zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conştiinţă a na­ţiunii noastre socialiste, a hotăririi întregului popor ca, strîns unit în jurul partidului, sa facă totul pen­tru a invinge orice greutăţi, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria co­munismului în România. (Aplauze puternice, urale; se scandează: »Ceauşescu — P.C.R.!"). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asu­mate de clasa muncitoare, de ţără­nime, de intelectualitate, de bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici de a asi­gura prin muncă intensă o producţie sporită, recuperarea pierderilor din unităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie; avem, de ase­menea, perspectiva ca prin muncă intensă şi în agricultură, cu toate greutăţile provocate de calamităţile naturale, să obţinem o recoltă bună. Suntem­ încredinţaţi că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagubele şi a asigura o bună recol­tă în acest an. (Aplauze puternice, urale; se scandează: „Ceauşescu — P.C.R."). Am vizitat în judeţul dumneavoas­tră două întreprinderi industriale, precum şi o întreprindere agricolă de stat şi o cooperativă agricolă. Am constatat că şi în acest judeţ — ca de altfel în întreaga ţară , oa­menii muncii desfăşoară o activitate însufleţită, plină de elan, pentru a-şi îndeplini obligaţiile, pentru a con­tribui la învingerea greutăţilor pro­vocate de calamităţi. De asemenea, am constatat cu bucurie că lucrăto­rii din agricultură, cooperatorii au obţinut rezultate bune, că, in gene­ral, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din judeţul Ia­lomiţa — muncitori, ţărani şi inte­lectuali — îşi vor aduce din plin contribuţia la realizarea planului pe acest an, la învingerea greutăţilor, şi — în acest fel — la asigurarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puternice, ura­le). Doresc să adresez felicitări tu­turor muncitorilor din judeţul Ialo­miţa, ţăranilor cooperatori, lucrăto­rilor din agricultură, intelectualilor, şi să le urez noi succese în activi­tatea lor. (Aplauze puternice, ura­le). Fireşte, tovarăşi, în aceste săptă­­mini ne-am concentrat mult atenţia şi eforturile pentru învingerea greu­tăţilor provocate de calamităţile na­turale. Dar, totodată, ne-am preocu­pat şi ne preocupăm ca aceste greu­tăţi, aceste calamităţi, să nu influen­ţeze activitatea din celelalte părţi ale ţării. Dimpotrivă, căutăm să or­ganizăm în aşa fel munca incit, în ansamblu, să asigurăm desfăşurarea în condiţii cît mai bune a activităţii economice şi sociale. Facem acest lucru convinşi că succesele pe care le obţinem în con­struirea socialismului, în ridicarea bunăstării poporului nostru, repre­zintă o contribuţie concretă la dez­voltarea şi întărirea sistemului mon­dial socialist, la creşterea influen­ţei socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne în mod susţinut de dezvoltarea construcţiei socialis­te în patria noastră, noi am­­consi­derat şi considerăm, totodată, nece­sar să ne aducem contribuţia activă la dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu mişcarea antiimpe­­rialistă. După cum cunoaşteţi, chiar în această perioadă am avut în Bucureşti multe întîlniri cu şefi de state, cu reprezentanţi ai altor ţări, cu conducători şi delegaţi ai altor partide şi mişcări de eliberare na­ţională; am mers, de asemenea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaţionale chiar în condiţiile greutăţilor prici­nuite de inundaţii. Dimpotrivă, toc­mai datorită faptului că există o a­­semenea situaţie, trebuie să dezvol­tăm o activitate internaţională mai intensă, convinşi că solidaritatea şi unitatea tuturor popoarelor, a tutu­ror forţelor progresiste constituie o garanţie a mersului înainte, a asi­gurării păcii (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite părţi ale globului pămintesc continuă războiul, că este necesar să acţionăm,, să facem totul pentru a se pune capăt politicii de dominaţie şi dictat, colonialismului, pentru a impune în viaţa internaţio­nală relaţii de colaborare şi înţele­gere, principiile deplinei egalităţi in drepturi, ale respectării independen­ţei şi suveranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî soarta aşa cum o doreşte. Suntem­ convinşi că aceste principii vor tri­umfa. (Aplauze puternice). îmbin­înd preocupările naţionale cu cele internaţionale, partidul şi po­porul nostru îşi îndeplinesc astfel atît obligaţiile faţă de ele înşile, cit şi faţă de mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, de cauza socialismului, a păcii şi pro­gresului in lume. In felul acesta de­monstrăm că între interesele naţio­nale şi solidaritatea internaţională există o strînsă unitate, că numai imbinînd în mod armonios preocu­parea faţă de problemele naţionale — asigurînd creşterea bunăstării şi dezvoltarea socialismului în propria ţară — cu solidaritatea internaţiona­lă, noi ne facem datoria de detaşa­ment a­ mişcării comuniste, al for­ţelor păcii din întreaga lume. (A­­plauze puternice). Doresc să aduc, şi cu acest prilej, mulţumiri tuturor statelor care, în aceste zile, şi-au exprimat simpatia faţă de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor; doresc să mulţumesc, de asemenea, tuturor or­ganizaţiilor internaţionale care ne-au dat sprijinul lor, cetăţenilor din di­ferite ţări ale lumii care au trimis ajutoare pentru sinistraţii din Româ­nia. In toate acestea noi vedem o manifestare a simpatiei şi stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie şi colaborare cu toate naţiunile pentru politica sa de pace. (Aplauze puter­nice, urale). Exprimind mulţumirile noastre tu­turor celor care ne-au ajutat şi ne ajută, îi asigurăm de simpatia şi so­lidaritatea noastră. Poporul român este şi va fi întotdeauna pentru prie­tenie şi pace cu toate popoarele lu­mii. (Aplauze puternice). In încheiere, vă urez încă o dată, dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia — localitate care începe să devină o frumoasă capitală de ju­deţ — tuturor locuitorilor judeţului Ialomiţa, noi succese în muncă! Vă doresc multă sănătate şi fericire ! (Aplauze puternice prelungite, urale; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!"). * Luînd cuvîntul în încheierea adu­nării populare, primul secretar al Comitetului judeţean de partid ara­tă că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, în frunte cu comuniştii, nu vor precupeţi nici un efort pen­tru îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producţie de toate colectivele din industria­­şi agricultura Ialomiţei, pentru ca şi acest judeţ să-şi aducă o contribuţie substanţială la recuperarea pagube­lor provocate de calamităţile recen­te din ţara noastră, la realizarea in­tegrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfîrşit într-o atmosfe­ră de puternic entuziasm. * Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în judeţul Ialo­miţa, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cuprinsul pa­triei, a prilejuit o nouă şi vibrantă manifestare a unităţii de monolit a naţiunii noastre socialiste în jurul partidului comunist,, a Comitetului său Central, a demonstrat plenar forţa orînduirii noastre socialiste. Din munca şi roadele ei, din ab­negaţia celor care pun stavilă ape­lor, a celor care pe ogoare şi în u­­zine se străduiesc, zi şi n­oapte, sa­drea ţării valorile materiale de care ea are atîta nevoie, din angajamen­tele reînoite ale acestor zile des­prindem hotărîrea de neclintit a tu­turor fiilor acestui pămînt de a mun­ci în aşa fel incit şi ultimul an al cincinalului să fie încheiat cu suc­ces. Este încă o dovadă a spiritului de responsabilitate, a înaltului pa­triotism al constructorilor României Socialiste. (Agerpres) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Citiți în pagina 3 TRIBUNA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ I I .SIBIU I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-CA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL PC­R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN înapoierea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer in Capitală Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialis­te România, care, potrivit înţele­gerii dinainte stabilite, a avut o întîlnire cu preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării şi cooperării econo­mice dintre Republica Socialistă România şi U.R.S.S. împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri,­ Maxim Berghianu,­ preşe­dintele Comitetului de Stat al Pla­nificării, şi Alexandru Roabă, mi­niştri, consilieri şi specialişti. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu, şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale. Erau de faţă A. V. Basov, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. La plecare pe aeroportul Vnu­kovo, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi persoanele care l-au însoţit au fost conduşi de tovară­şii Alexei Kosîghin, Dmitri Pole­­anski, Leonid Iliciov şi de alte oficialităţi. Au fost prezenţi ambasadorul României la Moscova, Teodor Ma­rinescu, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Tratativele româno-sovietice Moscova 29 (Agerpres). — La 29 mai, la Kremlin, între Ion Gheorghe Maurer şi A. N. Kosî­ghin au avut loc tratative, la care au participat: Din partea română: Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Maxim Ber­­gh­ianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării al Republi­cii Socialiste România, Alexandru Roabă, ministrul industriei chimi­ce, Nicolae Agachi, ministrul in­dustriei metalurgice, Gheorghe Cioară, prim-vicepreședinte al Co­mitetului de stat al Planificării al Republicii­­ Socialiste România, Radu Constantinescu, vicepreşe­dinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare econo­mică şi tehnică, Alexandru Al­­bescu, adjunct al ministrului co­merţului exterior, Cornel Mihule­­cea, adjunct , al ministrului indus­triei construcţiilor de maşini, Ion Lăzărescu, adjunct al ministrului industriei miniere şi geologiei, Constantin Dumitraşcu, secretar permanent adjunct al Comisiei gu­vernamentale pentru dotarea cu echipament de calcul şi automati­zarea prelucrării datelor, şi alte persoane oficiale. Din partea sovietică: N. K. Bai­bakov, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri al U.R.S.S., preşe­dintele Comitetului de Stat al Pla­­nificării al U.R.S.S., V. V. Krotov, M. R. Kuzmin şi N. A. Obolenski, locţiitori de miniştri ai U.R.S.S., L. P. Malkovici, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pentru re­laţii economice externe, şi alte persoane oficiale. I.a tratative a participat, de a­­semenea, Teodor Marinescu, am­basadorul României în Uniunea Sovietică. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă tovă­răşească, prietenească, au fost exa­minate probleme ale dezvoltării şi adîncirii în continuare a colabo­rării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republi­ca Socialistă, România şi Uniunea Sovietică. Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, şi A. N. Kosîghin, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi-au exprimat satisfac­ţia în legătură cu schimbul de pă­reri care a avut loc şi încrederea în dezvoltarea continuă şi neîn­treruptă a colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre cele două ţări. Acum, după ce apa s-a retras, oa­menii muncii din Mediaş au trecut la remedierea avariilor, la repunerea în funcţiune a maşinilor şi agrega­telor. Viaţa urbană a intrat deja în normal. Străzile, trotuarele au fost curăţite, apa este scoasă din pivniţe şi subsoluri. Toate forţele sunt con­centrate în direcţia reînceperii pro­ducţiei şi reintrării neîntîrziate în activitate a întregii capacităţi de producţie chiar şi acolo unde, din cauza inundaţiei, ea a fost între­ruptă. Pagubele pricinuite de calamităţi, estimate pentru început, se ridică, numai în municipiul Mediaş, la 129 000 000 lei,­­ întreprinderile care au avut­ de suferit cel mai mult sunt: uzina „Tirnava“, „Emailul roşu" şi „Automecanica". Pentru ca produc­ţia lor să reînceapă în timpul cel mai scurt, Comandamentul municipal a luat multiple măsuri privind re­partizarea în fiecare unitate a unor agregate şi oameni pentru scoaterea apei, nămolului, curăţirea atelierelor, secţiilor etc. Se urmăreşte repune­rea in întregime în funcţiune a in­stalaţiilor de iluminat, gaz, apă, a instalaţiilor termice şi de coompre­­soare. Pe lingă forţele umane şi ma­teriale proprii, unităţile economice mai beneficiază de un ajutor sub­stanţial din partea forurilor tutelare — ministere şi centrale industriale —, concretizat în specialişti şi în u­­tilaje, ceea ce determină un ritm accentuat de curăţire a motoarelor şi a instalaţiilor. Pînă acum, ca urmare a activităţii susţinute depuse de oamenii muncii, lucrează cu întreaga capacitate ur­mătoarele unităţi economice: IGOM, Autobaza T.A., Baza de aprovizio­nare, Abatorul, „Salconserv". Parţial au intrat în funcţiune: fabrica „3 Mai" (cu secţia marochinărie cure­le, articole tehnice, etajul I şi II în­călţăminte), „Automecanica" cu 40 la sută din capacitate (secţia mecanic şef cu 75 la sută, sculăria tot cu 75 la sută, prelucrările mecanice cu 40 la suta şi secţia montaj cu 30 la sută), Uzina mecanică gaz metan cu 30 la sută din capacitate, „Emailul roşu“ cu 30 la sută din capacitate Se urmăreşte ca în zilele următoa­re, pînă la 1 iunie să fie puse în funcţiune totală întreprinderile: „Automecanica“, „8 Mai", Uzina me­canică gaz metan, „Chimigaz", iar parţial, secţia IV C.I.L. Blaj­(cu sec­torul croit şi îmbinat furnire). Dînd dovadă de tenacitate şi ero­ism, locuitorii Mediaşului au reuşit ca, treptat, să normalizeze viaţa o­­raşului lor. Zi cu zi urmările cala­mităţii sînt înlăturate, zi după zi vor ramîne undeva în depărtare tragicele momente ale lunii mai din anul 1970. Conştienţi că numai prin muncă reuşesc, salariaţii unităţilor neafectate şi-au sporit angajamente­le la producţia marfă cu 5 950 000 lei. Livrările către fondul pieţii vor spori şi ele cu 650 mii lei, economi­ile peste plan cu 1 695 mii lei şi be­neficiile peste plan cu 2 575 mii lei. V. BARBU LA MEDIAŞ Treptat, viaţa industrială reintră in normal Măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor ca urmare a inundaţiilor Recent, Consiliul de Miniştri a stabilit o serie de măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor ca urmare a inundaţiilor din luna mai a.c. Intrucît,­­în împrejurările deter­minate de inundaţii, o serie de bunuri din patrimoniul organiza­ţiilor socialiste, precum şi ale ce­tăţenilor au fost dislocate, s-a sta­bilit obligaţia pentru cetăţenii ca­re deţin bunuri de orice fel ce nu le aparţin să le declare în termen de 48 ore, celor care le aparţin sau, dacă aceştia nu le sînt cu­noscuţi, organelor de miliţie. In acelaşi timp, hotărîrea pre­vede sancţionarea, potrivit legii, a acelora care nu declară în tota­litate şi la termen bunurile ce nu le aparţin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligaţie ce trebuie respectată de fiecare cetăţean, ci şi o îndatorire patriotică de spri­jinire a acţiunii pentru reîntregi­rea patrimoniului calamitat.

Next