Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)

1970-05-31 / nr. 707

I LA DUMBRĂVENI Trandafirii vor înflori, totuşi... Zilelor de încleştare cu apela Tîr­­navei le urmează acum altele de muncă asiduă pentru ştergerea cît mai grabnică a urmărilor inundaţiei. A intrat în funcţiune o nouă secţie (cea de tîmplărie) a Cooperativei meşteşugăreşti .Dumbrava", unitate care a înregistrat pierderi de materii prime şi finite de aproape 200 000 lei. Se fac eforturi deosebite pentru punerea in funcţiune a morii .23 August", din subsolul căreia apa încă nu a putut fi evacuată. Acolo se găseşte motorul principal. Din cauza apei care bălteşte de jur-îm­­preju­ul clădirii, tot ceea ce se eva­cuează cu ajutorul pompelor revine in subsol prin infiltraţii. La Topitoria de cinepa — care a a­­vut cel mai mult de suferit, pagubele fiind estimate la circa 2 milioane lei" — a început să lucreze atelierul de balotaj. Colectivul de aici a reu­şit să recupereze 11 din cele 25 tone fire de cînepă degradate de ape. Acţiunea de recuperare a acestei importante cantităţi de materie pri­mă continuă paralel cu degrevarea mîlului de pe ptilajele şi instalaţiile afectate. La secţia de mobilă din Dumbră­veni a întreprinderii E.L.C.A. din Mediaş, toate atelierele sunt în stare de funcţionare, colectivul de aici urmînd să înceapă lucrul imediat ce va primi materie primă (cea existen­tă anterior fiind dusă sau degradată de ape). 640 de persoane au primit o în­semnată cantitate de articole de îm­brăcăminte din cele trimise de la Sibiu, iar altor 116 familii li s-au distribuit alimente. Numai 33 de per­soane (9 familii) mai sunt găzduite la internatul Liceului agricol şi la Căminul atelier. Restul populaţiei sinistrate s-a reîntors în gospodăriile proprii. întregul oraş este la ora actuală un vast şantier. Mii de cetăţeni, din­tre care am remarcat aportul deose­bit adus de Nicolae Cristea, Ioan Petri, Andrei Kisman, Mihai Türk, Bella Dózsa depun eforturi susţinute şi muncesc cu abnegaţie pentru re­facerea clădirilor care au avut de suferit, a străzilor, cartierelor. Se lucrează şi acum la consolidarea di­gului străpuns de ape, dar şi la curăţirea străzilor. De la gară pînă în centru, pe strada 23 August, se reface pavajul distrus. „ Zo­nele verzi, frumoasele rondouri cu flori ale acestui oraş sunt de ase­menea în atenţia oamenilor. "Tranda­firii, miile de trandafiri vor înflori totuşi cît de curînd. AL. CONSTANTINESCU PENTRU DIMINUAREA PAGUBELOR ŞI REFACERE PENTRU REINTRAREA GRABNICĂ PE FĂGAŞUL NORMAL LA AGNITA Activitate febrilă Ultimele veşti despre activitatea agnitenilor pentru înlăturarea urmă­rilor­ inundaţiilor le-am consemnat în ziarul nostru de joi. Despre ac­ţiunile întreprinse în continuare ne-a informat ieri, telefonic, primarul o­­raşului, tovarăşul Gheorghe Lengheti. în ce priveşte activitatea unităţi­lor economice, lucrul a fost reluat la întreaga capacitate, încă din pri­ma zi după reluarea activităţii pro­ductive, la secţia tăbăcărie a F.I.P.A. — unul din sectoarele mai greu lo­vite de calamitate — planul de pro­ducţie a fost îndeplinit. în continua­re, în toate unităţile economice se depun eforturi susţinute, se lucrea­ză în schimburi prelungite, astfel ca la finele acestei săptămîni să se re­cupereze integral planul de produc­ţie afectat prin întrerupere. Ince­­pînd deci din prima zi a lunii iunie, colectivele de muncă din întreprin­derile agniţene şi-au propus obţine­rea unor importante sporuri de pro­ducţie. O activitate febrilă s-a depus în ulti­mele zile pe străzile oraşului, care au fost inundate. Sute şi sute de locuitori au participat, prestînd mii de ore de muncă patriotică, la lucrările de curăţire şi refacere a străzilor care au avut de suferit. Pe străzile Şcolii, Aleea teilor, Aleea castanilor, în piaţa oraşului etc., s-au refăcut ron­­dourile, zonele verzi, trecîndu-se la plantatul florilor, Agnita recăpătîn­­du-şi treptat, treptat aspectul dinain­tea calamităţii. O activitate febrilă se depune şi pe ogoarele C.A.P. Agnita. Parte din cooperatori lucrează la săpatul unor şanţuri pentru scurgerea apelor de pe unele tarlale, alţii sînt angrenaţi la lucrările de întreţinere a culturi­lor, însămînţarea sau reînsămînţarea unor suprafeţe, incit fiecare petec de pămînt să producă în acest an. Din aceeaşi sursă am mai fost in­formaţi că se acţionează cu hotărîre pentru procurarea unor materiale care să fie puse la dispoziţia cetă­ţenilor ale căror case au fost deterio­rate de pe urma inundaţiilor. Un fapt demn de consemnat: în afara unei singure familii a cărei casă s-a dă­­rîmat, restul s-au întors în vechile locuinţe, le-au curăţit şi locuiesc în ele. După cum se vede, după o muncă fără preget, dispar din ce în ce ur­mele nefaste ale inundaţiilor, viaţa şi activitatea agniţenilor reintră în normal. GH. SAS© WWk In zilele dramatice ale inunda­ţiilor, viaţa multor aşezări din mediul rural a fost puternic lo­vită. Apele revărsate au impus, brutal, alte necesităţi, nefireşti pentru ceea ce gîndeam şi visam pînă mai ieri. ACUM, TOATE FORŢELE SÎNT CONCENTRATE PENTRU ÎNLĂTURAREA URMĂ­RILOR CALAMITĂŢILOR. Oricît de greu ne vine cînd pri­vim ruinarea unei însemnate părţi a muncii noastre, optimismul şi încrederea ne rămîn nezdruncina­te — trăsături specifice ale omu­lui crescut pe aceste pămînturi. Cuvîntul de ordine este acum RE­FACERE. In comunele calamitate, conducerile locale de partid şi stat, edilii, toţi cetăţenii, umăr la umăr, acţionează fără odihnă în acest spirit — refacere. Aspectele culese de reporter din cîteva lo­calităţi sunt grăitoare. Comuna TÎRNAVA. Podul de peste Tîrnavă a fost distrus. 104 case inundate, din care 28 ava­riate. 10 hectare teren cultivat, aparţinînd C.A.P.-ului, evapromi­­se prin depuneri masive de mîl şi nisip (un strat de circa 80 cm). Au fost şi masive alunecări de teren. .­­ . Faţă de această situaţie, după cum ne informează ing. Valentina Melenciuc şi secretarul consiliului popular, Emil Ţiglaru, sunt luate o serie de măsuri menite să nor­malizeze viaţa comunei. O echi­pă formată din opt cetăţeni, tîm­­plari, ajutată de patru specialişti de la Mediaş, lucrează zilnic la reconstrucţia podului. (în prezent sunt recuperate, de prin nămol, materiale din podul distrus). Tot aici încearcă săparea unor şan­­ţuri de dirijare a apelor freatice care se scurg în sat, pe sub case. Sunt demolate, pentru recuperarea unor materiale, clădirile avariate. De peste tot este înlăturat nămo­lul, se scoate apa din pivniţe, sunt curăţite străzile. _ _ Deosebit de grea se prezintă si­tuaţia cooperativei agricole de pro­ducţie. în terenurile unde s-a pu­tut intra au fost făcute şanţuri pentru scurgerea apei. Mîlul şi nisipul depus de ape trebuie cu­răţat însă cu mijloace tehnice ca­re sunt aşteptate (un tractor cu SIE plug — lamă — special), s-a co­mandat porumb timpuriu pentru reînsămînţare. Paralel, ca peste tot în unităţile agricole de pro­ducţie, şi aici lucrările de între­ţinere a culturilor nu sunt abando­nate. Se execută prăşirea carto­filor. Comuna DÎRLOS. 38 de clădiri afectate de inundaţii, din care 16 dărîmate. Noroi pe străzi. Parţial, culturile C.A.P. — compromise. Se lucrează intens la evacuarea apelor de pe culturi, sunt pregă­tite terenurile pentru reînsămîn­­ţări (cu porumb). Grajdurile şi ta­băra de vară a C.A.P. sunt rea­­menajate. Consiliul popular a in­tervenit, dînd sprijin prin procu­rarea de­­ materiale. Cetăţenii care au avut de suferit de pe urma calamităţii sunt sprijiniţi de con-­­ săteni şi de 40 elevi constituiţi în echipe, al căror rol este de a re­cupera materiale din clădirile a­­variate. Sunt desfundate şanţurile, se refac spaţiile verzi. In curînd, aşa cum se spunea Ioan Radu, secretarul consiliului popular, viaţa satului va intra pe făgaşul normal. Comuna HOGHILAG. De două ori Tîrnava şi-a lăsat noroaiele pe străzile, strălucind de curăţe­nie, ale acestei frumoase aşezări. De două ori gospodarii şi-au vă­zut rezultatele muncii ameninţate de furia apelor. 29 de case au fost dărîmate. Dar şi aici toţi cetă­ţenii pun umărul să înlăture ur­mările nefaste. Se fac demolări, sunt săpate fundaţii noi, se sta­bilesc daunele. Zile în şir, fără întrerupere, echipe de cetăţeni sa­pă şanţuri pentru evaluarea apei de pe culturi, curăţă mîlul de pe străzi, din curţi, din pivniţe. Sunt prezenţi la acestei acţiuni, după orele de curs, toţi elevii, în frun­te cu dascălii lor. De fapt, nimeni nu stă în espectativă. Toţi mun­cesc, în dorinţa de a readuce co­muna la ceea ce a fost, la ceea ce trebuie să fie. Peste tot, în satele și comunele județului, domină optimismul şi încrederea — semn sigur al refa­cerii cît mai grabnice a bunurile­lor aspru lovite de calamități. T. SUCIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! IJI MJB­­BK­­­BK* ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P­C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN T­ ANUL­A nr. 707 Duminică 31 mai 1970 4 pagini 30 bani Rind pe rînd, printr-o muncă asiduă, subansamblele ce alcătuiesc autocisternele şi autofurgoanele produse de uzina „Automecanica“ din Mediaş, cuprinse de inundaţie, se spală de nămol, se curăţă şi se usucă pentru a fi redate apoi procesului de producţie Ne vom spori contribuţia la asigurarea fondului central de produse agroalimentare In aceste zile ţăranii cooperatori din Apoldu de Jos îşi manifestă deplina solidaritate cu populaţia din zo­nele sinistrate, integrîndu-se în marele efort general pe care îl depune întreaga naţiune pentru a diminua în măsură cît mai mare pierderile suferite. Am urmărit în presă şi am ascultat la radio cum co­lective de muncitori, tehnicieni, specialişti din între­prinderi, din I.A.S. şi I.M.A., membri cooperatori din în­treaga ţară, dînd glas caldelor sentimente de solidari­tate care ii animă, s-au angajat să acorde, fiecare după puterile sale, ajutoare materiale şi băneşti. Cu aceleaşi sentimente frăţeşti şi ţăranii cooperatori din comuna noastră au depus sume de bani în contul C.E.C. 2­000, au donat alimente şi îmbrăcăminte şi au hotărit să alo­ce la fondul de ajutorare a sinistraţilor valoarea in bani a patru norme convenţionale de la fiecare coope­rator. Conştienţi de inalta responsabilitate ce revine fiecă­ruia în aceste momente de grea încercare, cooperatorii noştri sînt hotărîţi să muncească fără preget, din zori şi pînă-n noapte, pentru a obţine o producţie cît mai mare la toate culturile. Pe această bază unitatea noastră îşi suplimentează angajamentele privind livrările pe li­nul în curs la fondul central al statului. Astfel, faţă de angajamentul iniţial, am hotărit să livrăm în plus următoarele cantităţi şi produse: • 10 tone grîu, • 5 tone cartofi, • 35 tone sfeclă de zahăr, • 20 tone legume. De asemenea, vom livra 5 tone furaje pentru unităţile sinistrate. Pentru realizarea şi chiar depăşirea acestor angaja­mente am luat toate măsurile în vederea executării la timp şi la cel mai înalt nivel agrotehnic a lucrărilor agricole de sezon. La cultura de cartofi şi sfeclă de za­hăr, pentru a stimula dezvoltarea plantelor şi creşterea producţiei, vom aplica zilele acestea, suplimentar, 158 kg azotat de amoniu la hectar. De asemenea, in cadrul lucrărilor de întreţinere vom executa trei praşile ,ma­nuale şi patru praşile mecanice. Prima praşilă a şi fost executată pe întreaga suprafaţă. Culturile de grîu şi orz promit o recoltă bună. Aici se va acorda maximum de atenţie lucrărilor de recol­tare, pentru a nu se înregistra pierderi. In legumicultura depunem eforturi susţinute pentru executarea tuturor lucrărilor. Zilnic in grădina de le­gume sunt prezenţi la lucru peste 40 ţărani cooperatori. Se prăşesc morcovii şi ceapa, se plantează tomatele, ar­deii şi vinetele. Pînă în prezent am plantat roşiile pe o suprafaţă de 2 hectare, varza timpurie — pe 2 hec­tare şi vinetele — pe un hectar. Acţiunea continuă. Şi în acest sector se va acorda toată atenţia executării la timp a lucrărilor de întreţinere, combaterii dăunătorilor şi recoltării legumelor pentru a asigura în permanenţă pe piaţa oraşelor produse proaspete şi de calitate. Numeroase măsuri ne-am prevăzut să întreprindem şi în direcţia asigurării bazei furajere atit pentru aco­perirea necesarului propriu, cît şi pentru ajutorarea u­­nităţilor din zonele sinistrate. Printre altele, este vor­ba despre administrarea suplimentară de îngrăşăminte chimice. Numai pe fineţele naturale din locul numit Bărcul Lupului s-au aplicat 14 tone azotat de amoniu. De cîteva zile am început recoltatul furajelor cultivate. Consiliul de conducere şi specialiştii din unitatea noas­tră îşi vor pune în centrul preocupărilor organizarea exemplară a întregii activităţi, pentru ca munca depusă să-şi arate pe deplin roadele, incit să ne putem respec­ta angajamentele luate. Avem convingerea că dorinţei noastre de a da patriei cu­ mai multe produse se vor alătura toţi ţăranii coo­peratori din unităţile judeţului. ILIE POPA preşedintele cooperativei agricole de producţie Apoldu de Jos SCRISOARE CĂTRE Comitetul judeţean Sibiu al Partidului Comunist Român în aceste momente grele prin care trece întregul nostru popor, datorită calamităţilor naturale ca­re au afectat o mare parte din te­ritoriul ţării şi al judeţului nos­tru, salariaţii Centrului de ştiinţe sociale Sibiu al Academiei de Şti­inţe Sociale şi Politice a Republi­cii Socialiste România, alături de întreaga intelectualitate a patriei noastre, doresc să-şi aducă şi ei modesta contribuţie la înlăturarea cît mai grabnică a urmărilor du­reroase ale acestor calamităţi; ei îşi exprimă totodată hotărîrea de a munci în viitor cu şi mai mare avînt în vederea sporirii contribu­ţiei la măreaţa operă de neconte­nită înflorire a României socia­liste. Colectivul de muncă al Centru­lui de ştiinţe sociale Sibiu al A­­cademiei de Ştiinţe Sociale şi Poli­tice a R.S. România a hotărit ast­fel să depună lunar, pînă la sfîr­­şitul acestui an, in funcţie de po­sibilităţile fiecărui angajat, sume de bani destinate ajutorării zone­lor calamitate. în această acţiune personalul administrativ va contri­bui, în total, cu valoarea în lei a 8 zile muncă, iar personalul şti­inţific va dona cuantumul a 12— 16 zile muncă şi chiar salariul pe o lună întreagă. De asemenea, lucrătorii institu­ţiei­ noastre au predat şi vor pre­da şi în continuare, la centrele deschise în acest scop pe teritoriul oraşului, ajutoare în îmbrăcămin­te pentru sinistraţi. Totodată, o parte dintre ei s-au oferit a pri­mi spre găzduire copii sinistraţi. Vă mai informăm, dragi tova­răşi, că am hotărit, în vederea creşterii rentabilităţii şi eficienţei activităţii pe care o depunem, să predăm pentru tipar lucrările noas­tre ştiinţifice de plan la termene mai apropiate decit cele fixate an­terior, realizîndu-se în felul aces­ta economii. In paralel ne-am pro­pus şi o reducere cît mai mare a cheltuielilor administrative ale in­stituţiei pe anul în curs. In încheiere ţinem să ne expri­măm convingerea fermă că po­porul nostru, strîns unit în jurul partidului,­ va trece cu succes pes­te aceste momente grele, realizînd şi depăşind sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Prof. dr. doc. CAROL GÖLLNER EUGEN ONU organizator al grupei sindicale Din adîncul ■ I inimii... In aceste zile, o mină ele ajutor venită din apropiere ori de la mari distanţe alină durerile. Grija faţă de semenii rămaşi fără adăpost se concretizează, în toate zonele în ca­re oamenii au suferit de pe urma calamităţilor, prin zecile de mii de pachete, alimente şi alte obiecte ce sosesc zilnic pentru ei, prin atenţia care­ le este acordată de organele de partid şi de stat. Atit la Consiliul popular munici­pal, unde se află centrul de colec­tare şi sortare, cît şi în localul Ca­sei de cultură a sindicatelor, deve­nit acum centru de distribuire a ajutoarelor către cetăţenii sinistraţi, o sumedenie de articole de îmbră­căminte, Încălţăminte etc. umple în­căperile. De dimineaţă pînă seara figuri reţinute, calme, in a căror expresie, peste suferinţe întrevezi încrederea, păşesc pragul încăperi­lor, îşi aleg obiectele strict nece­sare. Am intîlnit-o aici pe Ecaterina Covaci, muncitoare la „Vitrometan" care pentru cei 6 copii şi soţul său a luat îmbrăcăminte, încălţăminte, pături, perne, preşuri. In acelaşi timp i s-au oferit toate cele nece­sare şi pentru cel de-al 7-lea micuţ care... va veni. Ioan Langa — mun­citor la „Tîrnava* a luat pentru el un costum şi pantofi, pentru soţie o rochie, lenjerie, iar pentru copii ghetuţe şi tenişi. Sînt doar cîţiva din marele număr al celor care vin aici pentru a găsi mîngîiere, pentru a-şi primi strictul necesar. Fie că ne oprim la Wilhelm Kelp, Gheorghe David,­Elena Fllorea, Ma­ria Bartesch, Bela Both, Angliei Mo­­ga, la atîţia alţii, toţi îşi îndreaptă cu recunoştinţă gîndurile spre cei care, in aceste momente grele, se află cu gîndul şi cu fapta alături de ei. Nu o dată au găsit in haine bi­leţele, scrisori cu cuvinte calde, de îmbărbătare. Astfel, legat de o că­maşă, un bileţel purta gîndurile Ve­­ruţăi Pescaru din Braşov: „Dragi se­meni. Aş dori tare mult să-mi scrieţi 2—3 rînduri deoarece prin răspun­sul meu aş vrea să vă îmbărbătez cum mă pricep eu la 63 de ani. Pi­na atunci — sănătate“. Pînă la 26 mai s-au distribuit pen­tru 3 770 membri ai familiilor sinis­trate, printre altele, următoarele o­­biecte: 276 costume bărbăteşti, 1 570 fuste, 821 rochii, 1 027 jersee, 1 196 cămăşi bărbăteşti, 1 075 bucăţi cear­­şafuri, peste 500 perini, cu feţe, 243 pături, 435 perechi pantofi femei, peste 600 perechi pantofi copii. „Ne străduim ca fiecare cetăţean sinistrat să aibă posibilitatea să-şi a­­leagă haine potrivite. Totodată am întocmit fişe pe familii sinistrate pentru a urmări ca toţi să fie ajutaţi echitabil" — ne spune Mihai Bîr­­san — secretar al Comitetului mu­nicipal de partid. Paralel se urmăreşte cazarea co­respunzătoare a celor fără locuinţă. Încăperi de la internate şi cămine, alte săli sunt ocupate cu cei care au casele distruse, în plus 60 fa­milii au fost repartizate în blocul P 6 din Gura Cîmpului deja dat în folosinţă, iar peste cîteva zile încă 60 familii vor intra in blocul P 7, in acelaşi cartier. S-au distribuit toate cele 80 de corturi primite ca ajutor din S.U.A., iar în imediata apropiere a uzinei „Automecanica", 58 de camere în ba­răci vor fi repartizate sinistraţilor. Curînd totul va fi la locul său. Prin curaj şi hotărîre, prin unanimă solidaritate oamenii loviţi de revăr­sarea Tîrnavei vor face totul pen­tru ca fiecare, colţişor al oraşului să fie mai frumos, pentru ca urm­ele dureroase ale dezastrului să rămîn­ă o amintire. V. BARBU Imediat ce apele s-au retras, în halele uzinei „Emailul roşu“ din Mediaş au început activităţi multiple. Cîteva echipe de mun­citori au pregătit S.D.V.-urile pentru reluarea procesului de pro­ducţie (imaginea din stingă). Mult au dat de lucru motoarele elec­trice care, după cum se ştie, se usucă foarte greu, întrucît uzina dispune de cuptoare, motoarele, in cazul de faţă, au fost uscate la temperaturi adecvate (imaginea din mijloc). Pentru a diminua pagubele provocate de inundaţie, a fost ne­cesară o acţiune de recuperare a cărămizilor refractare şi reface­rea cuptoarelor de ardere a vaselor (imaginea din dreapta). la pagina a 3-a * Hotărîre nestrămutată şi încredere animă voinţa oamenilor muncii din judeţul nostru Pentru progresul ţării întregi, VOM MUNCI, VOM RECLĂDI TOTUL, vom şterge în întregime dure­roasele cicatrice

Next