Tribuna Sibiului, mai 1970 (Anul 3, nr. 683-707)
1970-05-31 / nr. 707
I LA DUMBRĂVENI Trandafirii vor înflori, totuşi... Zilelor de încleştare cu apela Tîrnavei le urmează acum altele de muncă asiduă pentru ştergerea cît mai grabnică a urmărilor inundaţiei. A intrat în funcţiune o nouă secţie (cea de tîmplărie) a Cooperativei meşteşugăreşti .Dumbrava", unitate care a înregistrat pierderi de materii prime şi finite de aproape 200 000 lei. Se fac eforturi deosebite pentru punerea in funcţiune a morii .23 August", din subsolul căreia apa încă nu a putut fi evacuată. Acolo se găseşte motorul principal. Din cauza apei care bălteşte de jur-împrejuul clădirii, tot ceea ce se evacuează cu ajutorul pompelor revine in subsol prin infiltraţii. La Topitoria de cinepa — care a avut cel mai mult de suferit, pagubele fiind estimate la circa 2 milioane lei" — a început să lucreze atelierul de balotaj. Colectivul de aici a reuşit să recupereze 11 din cele 25 tone fire de cînepă degradate de ape. Acţiunea de recuperare a acestei importante cantităţi de materie primă continuă paralel cu degrevarea mîlului de pe ptilajele şi instalaţiile afectate. La secţia de mobilă din Dumbrăveni a întreprinderii E.L.C.A. din Mediaş, toate atelierele sunt în stare de funcţionare, colectivul de aici urmînd să înceapă lucrul imediat ce va primi materie primă (cea existentă anterior fiind dusă sau degradată de ape). 640 de persoane au primit o însemnată cantitate de articole de îmbrăcăminte din cele trimise de la Sibiu, iar altor 116 familii li s-au distribuit alimente. Numai 33 de persoane (9 familii) mai sunt găzduite la internatul Liceului agricol şi la Căminul atelier. Restul populaţiei sinistrate s-a reîntors în gospodăriile proprii. întregul oraş este la ora actuală un vast şantier. Mii de cetăţeni, dintre care am remarcat aportul deosebit adus de Nicolae Cristea, Ioan Petri, Andrei Kisman, Mihai Türk, Bella Dózsa depun eforturi susţinute şi muncesc cu abnegaţie pentru refacerea clădirilor care au avut de suferit, a străzilor, cartierelor. Se lucrează şi acum la consolidarea digului străpuns de ape, dar şi la curăţirea străzilor. De la gară pînă în centru, pe strada 23 August, se reface pavajul distrus. „ Zonele verzi, frumoasele rondouri cu flori ale acestui oraş sunt de asemenea în atenţia oamenilor. "Trandafirii, miile de trandafiri vor înflori totuşi cît de curînd. AL. CONSTANTINESCU PENTRU DIMINUAREA PAGUBELOR ŞI REFACERE PENTRU REINTRAREA GRABNICĂ PE FĂGAŞUL NORMAL LA AGNITA Activitate febrilă Ultimele veşti despre activitatea agnitenilor pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor le-am consemnat în ziarul nostru de joi. Despre acţiunile întreprinse în continuare ne-a informat ieri, telefonic, primarul oraşului, tovarăşul Gheorghe Lengheti. în ce priveşte activitatea unităţilor economice, lucrul a fost reluat la întreaga capacitate, încă din prima zi după reluarea activităţii productive, la secţia tăbăcărie a F.I.P.A. — unul din sectoarele mai greu lovite de calamitate — planul de producţie a fost îndeplinit. în continuare, în toate unităţile economice se depun eforturi susţinute, se lucrează în schimburi prelungite, astfel ca la finele acestei săptămîni să se recupereze integral planul de producţie afectat prin întrerupere. Incepînd deci din prima zi a lunii iunie, colectivele de muncă din întreprinderile agniţene şi-au propus obţinerea unor importante sporuri de producţie. O activitate febrilă s-a depus în ultimele zile pe străzile oraşului, care au fost inundate. Sute şi sute de locuitori au participat, prestînd mii de ore de muncă patriotică, la lucrările de curăţire şi refacere a străzilor care au avut de suferit. Pe străzile Şcolii, Aleea teilor, Aleea castanilor, în piaţa oraşului etc., s-au refăcut rondourile, zonele verzi, trecîndu-se la plantatul florilor, Agnita recăpătîndu-şi treptat, treptat aspectul dinaintea calamităţii. O activitate febrilă se depune şi pe ogoarele C.A.P. Agnita. Parte din cooperatori lucrează la săpatul unor şanţuri pentru scurgerea apelor de pe unele tarlale, alţii sînt angrenaţi la lucrările de întreţinere a culturilor, însămînţarea sau reînsămînţarea unor suprafeţe, incit fiecare petec de pămînt să producă în acest an. Din aceeaşi sursă am mai fost informaţi că se acţionează cu hotărîre pentru procurarea unor materiale care să fie puse la dispoziţia cetăţenilor ale căror case au fost deteriorate de pe urma inundaţiilor. Un fapt demn de consemnat: în afara unei singure familii a cărei casă s-a dărîmat, restul s-au întors în vechile locuinţe, le-au curăţit şi locuiesc în ele. După cum se vede, după o muncă fără preget, dispar din ce în ce urmele nefaste ale inundaţiilor, viaţa şi activitatea agniţenilor reintră în normal. GH. SAS© WWk In zilele dramatice ale inundaţiilor, viaţa multor aşezări din mediul rural a fost puternic lovită. Apele revărsate au impus, brutal, alte necesităţi, nefireşti pentru ceea ce gîndeam şi visam pînă mai ieri. ACUM, TOATE FORŢELE SÎNT CONCENTRATE PENTRU ÎNLĂTURAREA URMĂRILOR CALAMITĂŢILOR. Oricît de greu ne vine cînd privim ruinarea unei însemnate părţi a muncii noastre, optimismul şi încrederea ne rămîn nezdruncinate — trăsături specifice ale omului crescut pe aceste pămînturi. Cuvîntul de ordine este acum REFACERE. In comunele calamitate, conducerile locale de partid şi stat, edilii, toţi cetăţenii, umăr la umăr, acţionează fără odihnă în acest spirit — refacere. Aspectele culese de reporter din cîteva localităţi sunt grăitoare. Comuna TÎRNAVA. Podul de peste Tîrnavă a fost distrus. 104 case inundate, din care 28 avariate. 10 hectare teren cultivat, aparţinînd C.A.P.-ului, evapromise prin depuneri masive de mîl şi nisip (un strat de circa 80 cm). Au fost şi masive alunecări de teren. . . Faţă de această situaţie, după cum ne informează ing. Valentina Melenciuc şi secretarul consiliului popular, Emil Ţiglaru, sunt luate o serie de măsuri menite să normalizeze viaţa comunei. O echipă formată din opt cetăţeni, tîmplari, ajutată de patru specialişti de la Mediaş, lucrează zilnic la reconstrucţia podului. (în prezent sunt recuperate, de prin nămol, materiale din podul distrus). Tot aici încearcă săparea unor şanţuri de dirijare a apelor freatice care se scurg în sat, pe sub case. Sunt demolate, pentru recuperarea unor materiale, clădirile avariate. De peste tot este înlăturat nămolul, se scoate apa din pivniţe, sunt curăţite străzile. _ _ Deosebit de grea se prezintă situaţia cooperativei agricole de producţie. în terenurile unde s-a putut intra au fost făcute şanţuri pentru scurgerea apei. Mîlul şi nisipul depus de ape trebuie curăţat însă cu mijloace tehnice care sunt aşteptate (un tractor cu SIE plug — lamă — special), s-a comandat porumb timpuriu pentru reînsămînţare. Paralel, ca peste tot în unităţile agricole de producţie, şi aici lucrările de întreţinere a culturilor nu sunt abandonate. Se execută prăşirea cartofilor. Comuna DÎRLOS. 38 de clădiri afectate de inundaţii, din care 16 dărîmate. Noroi pe străzi. Parţial, culturile C.A.P. — compromise. Se lucrează intens la evacuarea apelor de pe culturi, sunt pregătite terenurile pentru reînsămînţări (cu porumb). Grajdurile şi tabăra de vară a C.A.P. sunt reamenajate. Consiliul popular a intervenit, dînd sprijin prin procurarea de materiale. Cetăţenii care au avut de suferit de pe urma calamităţii sunt sprijiniţi de con- săteni şi de 40 elevi constituiţi în echipe, al căror rol este de a recupera materiale din clădirile avariate. Sunt desfundate şanţurile, se refac spaţiile verzi. In curînd, aşa cum se spunea Ioan Radu, secretarul consiliului popular, viaţa satului va intra pe făgaşul normal. Comuna HOGHILAG. De două ori Tîrnava şi-a lăsat noroaiele pe străzile, strălucind de curăţenie, ale acestei frumoase aşezări. De două ori gospodarii şi-au văzut rezultatele muncii ameninţate de furia apelor. 29 de case au fost dărîmate. Dar şi aici toţi cetăţenii pun umărul să înlăture urmările nefaste. Se fac demolări, sunt săpate fundaţii noi, se stabilesc daunele. Zile în şir, fără întrerupere, echipe de cetăţeni sapă şanţuri pentru evaluarea apei de pe culturi, curăţă mîlul de pe străzi, din curţi, din pivniţe. Sunt prezenţi la acestei acţiuni, după orele de curs, toţi elevii, în frunte cu dascălii lor. De fapt, nimeni nu stă în espectativă. Toţi muncesc, în dorinţa de a readuce comuna la ceea ce a fost, la ceea ce trebuie să fie. Peste tot, în satele și comunele județului, domină optimismul şi încrederea — semn sigur al refacerii cît mai grabnice a bunurilelor aspru lovite de calamități. T. SUCIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! IJI MJBBKBK* ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL PC.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN T ANULA nr. 707 Duminică 31 mai 1970 4 pagini 30 bani Rind pe rînd, printr-o muncă asiduă, subansamblele ce alcătuiesc autocisternele şi autofurgoanele produse de uzina „Automecanica“ din Mediaş, cuprinse de inundaţie, se spală de nămol, se curăţă şi se usucă pentru a fi redate apoi procesului de producţie Ne vom spori contribuţia la asigurarea fondului central de produse agroalimentare In aceste zile ţăranii cooperatori din Apoldu de Jos îşi manifestă deplina solidaritate cu populaţia din zonele sinistrate, integrîndu-se în marele efort general pe care îl depune întreaga naţiune pentru a diminua în măsură cît mai mare pierderile suferite. Am urmărit în presă şi am ascultat la radio cum colective de muncitori, tehnicieni, specialişti din întreprinderi, din I.A.S. şi I.M.A., membri cooperatori din întreaga ţară, dînd glas caldelor sentimente de solidaritate care ii animă, s-au angajat să acorde, fiecare după puterile sale, ajutoare materiale şi băneşti. Cu aceleaşi sentimente frăţeşti şi ţăranii cooperatori din comuna noastră au depus sume de bani în contul C.E.C. 2000, au donat alimente şi îmbrăcăminte şi au hotărit să aloce la fondul de ajutorare a sinistraţilor valoarea in bani a patru norme convenţionale de la fiecare cooperator. Conştienţi de inalta responsabilitate ce revine fiecăruia în aceste momente de grea încercare, cooperatorii noştri sînt hotărîţi să muncească fără preget, din zori şi pînă-n noapte, pentru a obţine o producţie cît mai mare la toate culturile. Pe această bază unitatea noastră îşi suplimentează angajamentele privind livrările pe linul în curs la fondul central al statului. Astfel, faţă de angajamentul iniţial, am hotărit să livrăm în plus următoarele cantităţi şi produse: • 10 tone grîu, • 5 tone cartofi, • 35 tone sfeclă de zahăr, • 20 tone legume. De asemenea, vom livra 5 tone furaje pentru unităţile sinistrate. Pentru realizarea şi chiar depăşirea acestor angajamente am luat toate măsurile în vederea executării la timp şi la cel mai înalt nivel agrotehnic a lucrărilor agricole de sezon. La cultura de cartofi şi sfeclă de zahăr, pentru a stimula dezvoltarea plantelor şi creşterea producţiei, vom aplica zilele acestea, suplimentar, 158 kg azotat de amoniu la hectar. De asemenea, in cadrul lucrărilor de întreţinere vom executa trei praşile ,manuale şi patru praşile mecanice. Prima praşilă a şi fost executată pe întreaga suprafaţă. Culturile de grîu şi orz promit o recoltă bună. Aici se va acorda maximum de atenţie lucrărilor de recoltare, pentru a nu se înregistra pierderi. In legumicultura depunem eforturi susţinute pentru executarea tuturor lucrărilor. Zilnic in grădina de legume sunt prezenţi la lucru peste 40 ţărani cooperatori. Se prăşesc morcovii şi ceapa, se plantează tomatele, ardeii şi vinetele. Pînă în prezent am plantat roşiile pe o suprafaţă de 2 hectare, varza timpurie — pe 2 hectare şi vinetele — pe un hectar. Acţiunea continuă. Şi în acest sector se va acorda toată atenţia executării la timp a lucrărilor de întreţinere, combaterii dăunătorilor şi recoltării legumelor pentru a asigura în permanenţă pe piaţa oraşelor produse proaspete şi de calitate. Numeroase măsuri ne-am prevăzut să întreprindem şi în direcţia asigurării bazei furajere atit pentru acoperirea necesarului propriu, cît şi pentru ajutorarea unităţilor din zonele sinistrate. Printre altele, este vorba despre administrarea suplimentară de îngrăşăminte chimice. Numai pe fineţele naturale din locul numit Bărcul Lupului s-au aplicat 14 tone azotat de amoniu. De cîteva zile am început recoltatul furajelor cultivate. Consiliul de conducere şi specialiştii din unitatea noastră îşi vor pune în centrul preocupărilor organizarea exemplară a întregii activităţi, pentru ca munca depusă să-şi arate pe deplin roadele, incit să ne putem respecta angajamentele luate. Avem convingerea că dorinţei noastre de a da patriei cu mai multe produse se vor alătura toţi ţăranii cooperatori din unităţile judeţului. ILIE POPA preşedintele cooperativei agricole de producţie Apoldu de Jos SCRISOARE CĂTRE Comitetul judeţean Sibiu al Partidului Comunist Român în aceste momente grele prin care trece întregul nostru popor, datorită calamităţilor naturale care au afectat o mare parte din teritoriul ţării şi al judeţului nostru, salariaţii Centrului de ştiinţe sociale Sibiu al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, alături de întreaga intelectualitate a patriei noastre, doresc să-şi aducă şi ei modesta contribuţie la înlăturarea cît mai grabnică a urmărilor dureroase ale acestor calamităţi; ei îşi exprimă totodată hotărîrea de a munci în viitor cu şi mai mare avînt în vederea sporirii contribuţiei la măreaţa operă de necontenită înflorire a României socialiste. Colectivul de muncă al Centrului de ştiinţe sociale Sibiu al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S. România a hotărit astfel să depună lunar, pînă la sfîrşitul acestui an, in funcţie de posibilităţile fiecărui angajat, sume de bani destinate ajutorării zonelor calamitate. în această acţiune personalul administrativ va contribui, în total, cu valoarea în lei a 8 zile muncă, iar personalul ştiinţific va dona cuantumul a 12— 16 zile muncă şi chiar salariul pe o lună întreagă. De asemenea, lucrătorii instituţiei noastre au predat şi vor preda şi în continuare, la centrele deschise în acest scop pe teritoriul oraşului, ajutoare în îmbrăcăminte pentru sinistraţi. Totodată, o parte dintre ei s-au oferit a primi spre găzduire copii sinistraţi. Vă mai informăm, dragi tovarăşi, că am hotărit, în vederea creşterii rentabilităţii şi eficienţei activităţii pe care o depunem, să predăm pentru tipar lucrările noastre ştiinţifice de plan la termene mai apropiate decit cele fixate anterior, realizîndu-se în felul acesta economii. In paralel ne-am propus şi o reducere cît mai mare a cheltuielilor administrative ale instituţiei pe anul în curs. In încheiere ţinem să ne exprimăm convingerea fermă că poporul nostru, strîns unit în jurul partidului, va trece cu succes peste aceste momente grele, realizînd şi depăşind sarcinile stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. Prof. dr. doc. CAROL GÖLLNER EUGEN ONU organizator al grupei sindicale Din adîncul ■ I inimii... In aceste zile, o mină ele ajutor venită din apropiere ori de la mari distanţe alină durerile. Grija faţă de semenii rămaşi fără adăpost se concretizează, în toate zonele în care oamenii au suferit de pe urma calamităţilor, prin zecile de mii de pachete, alimente şi alte obiecte ce sosesc zilnic pentru ei, prin atenţia care le este acordată de organele de partid şi de stat. Atit la Consiliul popular municipal, unde se află centrul de colectare şi sortare, cît şi în localul Casei de cultură a sindicatelor, devenit acum centru de distribuire a ajutoarelor către cetăţenii sinistraţi, o sumedenie de articole de îmbrăcăminte, Încălţăminte etc. umple încăperile. De dimineaţă pînă seara figuri reţinute, calme, in a căror expresie, peste suferinţe întrevezi încrederea, păşesc pragul încăperilor, îşi aleg obiectele strict necesare. Am intîlnit-o aici pe Ecaterina Covaci, muncitoare la „Vitrometan" care pentru cei 6 copii şi soţul său a luat îmbrăcăminte, încălţăminte, pături, perne, preşuri. In acelaşi timp i s-au oferit toate cele necesare şi pentru cel de-al 7-lea micuţ care... va veni. Ioan Langa — muncitor la „Tîrnava* a luat pentru el un costum şi pantofi, pentru soţie o rochie, lenjerie, iar pentru copii ghetuţe şi tenişi. Sînt doar cîţiva din marele număr al celor care vin aici pentru a găsi mîngîiere, pentru a-şi primi strictul necesar. Fie că ne oprim la Wilhelm Kelp, Gheorghe David,Elena Fllorea, Maria Bartesch, Bela Both, Angliei Moga, la atîţia alţii, toţi îşi îndreaptă cu recunoştinţă gîndurile spre cei care, in aceste momente grele, se află cu gîndul şi cu fapta alături de ei. Nu o dată au găsit in haine bileţele, scrisori cu cuvinte calde, de îmbărbătare. Astfel, legat de o cămaşă, un bileţel purta gîndurile Veruţăi Pescaru din Braşov: „Dragi semeni. Aş dori tare mult să-mi scrieţi 2—3 rînduri deoarece prin răspunsul meu aş vrea să vă îmbărbătez cum mă pricep eu la 63 de ani. Pina atunci — sănătate“. Pînă la 26 mai s-au distribuit pentru 3 770 membri ai familiilor sinistrate, printre altele, următoarele obiecte: 276 costume bărbăteşti, 1 570 fuste, 821 rochii, 1 027 jersee, 1 196 cămăşi bărbăteşti, 1 075 bucăţi cearşafuri, peste 500 perini, cu feţe, 243 pături, 435 perechi pantofi femei, peste 600 perechi pantofi copii. „Ne străduim ca fiecare cetăţean sinistrat să aibă posibilitatea să-şi aleagă haine potrivite. Totodată am întocmit fişe pe familii sinistrate pentru a urmări ca toţi să fie ajutaţi echitabil" — ne spune Mihai Bîrsan — secretar al Comitetului municipal de partid. Paralel se urmăreşte cazarea corespunzătoare a celor fără locuinţă. Încăperi de la internate şi cămine, alte săli sunt ocupate cu cei care au casele distruse, în plus 60 familii au fost repartizate în blocul P 6 din Gura Cîmpului deja dat în folosinţă, iar peste cîteva zile încă 60 familii vor intra in blocul P 7, in acelaşi cartier. S-au distribuit toate cele 80 de corturi primite ca ajutor din S.U.A., iar în imediata apropiere a uzinei „Automecanica", 58 de camere în barăci vor fi repartizate sinistraţilor. Curînd totul va fi la locul său. Prin curaj şi hotărîre, prin unanimă solidaritate oamenii loviţi de revărsarea Tîrnavei vor face totul pentru ca fiecare, colţişor al oraşului să fie mai frumos, pentru ca urmele dureroase ale dezastrului să rămînă o amintire. V. BARBU Imediat ce apele s-au retras, în halele uzinei „Emailul roşu“ din Mediaş au început activităţi multiple. Cîteva echipe de muncitori au pregătit S.D.V.-urile pentru reluarea procesului de producţie (imaginea din stingă). Mult au dat de lucru motoarele electrice care, după cum se ştie, se usucă foarte greu, întrucît uzina dispune de cuptoare, motoarele, in cazul de faţă, au fost uscate la temperaturi adecvate (imaginea din mijloc). Pentru a diminua pagubele provocate de inundaţie, a fost necesară o acţiune de recuperare a cărămizilor refractare şi refacerea cuptoarelor de ardere a vaselor (imaginea din dreapta). la pagina a 3-a * Hotărîre nestrămutată şi încredere animă voinţa oamenilor muncii din judeţul nostru Pentru progresul ţării întregi, VOM MUNCI, VOM RECLĂDI TOTUL, vom şterge în întregime dureroasele cicatrice