Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-17 / nr. 799

hírl ­---------------------------------------- De ce sunt­­ privaţi de film ? Din 20 martie nu mai rulea­ză filme la Săcel şi nici in sa­tul Mag. Aparatul de proiecţie care deservea cele două uni­tăţi a fost ridicat şi „transfe­rat“ In satul Rusciori, unde se rula cu aparatul de la Şura Mică. După cum ne informea­ză mai mulţi tineri săceleni, pentru comoditatea cuiva, ce­tăţenii din două sate nu au mai avut posibilitatea de şase luni să mai vadă un film. Ca­zul, cu toate că a fost adus la cunoştinţa întreprinderii cine­matografice judeţene de foarte mult timp, n-a fost încă solu­ţionat din motive pe care ar vrea să le ştie şi cei din Să­cel şi Mag. Numai cu sancţiuni ! Un grup de cetăţeni din co­lonia muncitorească de pe lin­gă Uzina mecanică din Mîrşa ne sesiza că gestionarele de la centrul de pîine şi bufet, fiind de mult timp într-o aprigă „dispută verbală", neglijează clientela,­­se poartă urît cu ce­t­­ăţenii şi le adresează expresii jignitoare. Recent Uniunea ju­deţeană a cooperaţiei de con­sum ne-a informat că, pentru comportarea lor, ambelor ges­tionare li s-au aplicat sancţi­uni: penalizarea cu 10 la­ sută din salariul pe luna august. Este şi aceasta o măsură, dar fără sancţiuni nu se poate? E bine aşa Iile Socaciu din Mediaş ne relata pe mai multe pagini în­­tr-o scrisoare despre faptul că a fost penalizat cu 15 la sută din salariu pentru că nu a exe­cutat dispoziţiile primite de la şefii săi ierarhici. Direcţia ju­deţeană de gospodărie comu­nală ne confirmă faptul, sub­liniind că din foaia de parcurs 0203726 rezultă că Intre orele 21 şi 3 nu aţi lucrat, tovarăşe Socaciu, deşi eraţi în orele de serviciu. Că trebuiau udate străzile sau nu (fiindcă ploua cu găleata in noaptea aceea) asta este o altă problemă pen­tru care se fac răspunzători cei ce au dispus lucrarea respec­tivă. Dar, aşa cum se spune în adresa Direcţiei amintite, d-voastră „nu aţi îndeplinit sarcinile de servici, fapt ce constituie o abatere de la dis­ciplina muncii". Anomalie O interesantă păţanie ne descrie Mihai Matei din Cis­­nădie, care la 19 mai 1969 a predat o parte din locuinţa ce o deţinea în halta C.F.R. din localitate, noului şef de staţie şi a continuat să plătească chirie şi pentru spaţiul predat cu toate intervenţiile făcute la forurile competente (inclusiv Direcţia regională C.F.R. Bra­şov). La 19 decembrie 1969 a eliberat­ întreaga locuinţă, mu­­tîndu-se la bloc, dar organele C.F.R. au reţinut în continuare chiria pe luna respectivă şi pe ianuarie 1970, plătită cu ma­jorare „întrucît eu nu ştiam că trebuie să mai plătesc". Cum se poate una ca asta (după 5 cereri şi mai multe intervenţii personale)? Organe­le C.F.R. locale nu au putut să ne lămurească şi pînă la urmă Mihai Matei şi-a îngro­pat banii în chiria pe atîtea luni pentru peste 50 m­p. Pe unde rătăcesc demersurile a­­cestea vom afla probabil de la Direcţia regională C.F.R., care va trebui să restituie sumele încasate în mod ilegal. Cine plăteşte ? Duminică, 13 septembrie, în jurul orei 13, pe Calea Dum­brăvii şi pe străzile din jur, (Al. Vlahuţă, V. Alecsandri, E. W. Goethe, Gr. Alexandres­­cu), precum şi pe aleile parcu­lui „Sub Arini" becurile lumi­nau cine ştie de cînd. Poate e­­ra la mijloc fantezia glumeaţă a cuiva, văzînd că se întunecă a ploaie. Sau în Sibiu o fi a­­părut vreim Diogene...? Poa­te, dar întrebarea unui cititor este: cine plăteşte? Rubrică realizată de IONEL NAICU ! Căminele culturale în faţa sezonului alb (Urmare din pag. I) semicentenarului Partidului Comu­nist Român. Mai adăugăm că la noi funcţionează cu bune rezultate o secţie a Şcolii populare de artă din Sibiu pentru fanfară. O notă bună, menţionăm noi, cadrelor didactice din Şaroş care sunt prezente în aceeaşi măsură la şcoală şi in activitatea tumultuoasă de la cămin. • Asupra activităţilor cultural­­artistice de pînă acum ale AVRI­­GULUI nu ne vom opri, date fiind noutăţile şi schimbările survenite în structura socială a localităţii (ea apropiindu-se cu paşi repezi de oraş). Căminul cultural renovat, prin aplicarea lambriurilor în sala de spectacole, a suporţilor pentru re­flectoare la scenă, amenajarea ho­lului şi a spaţiilor administrative corespunzătoare, va putea face faţă exigenţelor sporite, atît ale celor care se vor produce pe scenă cit şi ale spectatorilor. Instrumentele muzicale primite recent vor da posibilitatea unei echipe de fluie­raşi să completeze numărul for­maţiilor existente. Cadrele didactice de la Şcoala generală şi de la Liceul „Gheorghe Lazăr“, vor impulsiona din nor, corul şi formaţia de dansuri româ­neşti (condusă de profesoara Ma­ria Jugăreanu) şi vor înfiinţa o brigadă artistică. — Oricum — ne spune Gheor­ghe Răduţ, directorul căminului cultural —, prin atîtea amenajări, suntem­ în faţa unui început. Reve­nind la cadrele didactice, vom în­tocmi un program de activitate mai larg şi mai variat, care să antreneze un număr cit mai mare de artişti amatori. • Fără îndoială că pe cuprinsul judeţului Sibiu, în cadrul cămine­lor culturale, problemele care se ridică în momentul de faţă sunt cu mult mai variate. Astfel, se ob­servă că în mare măsură baza ma­terială a căminelor culturale este satisfăcătoare (este un lucru bun că s-au făcut atîtea renovări şi dotări, că s-au construit chiar şi cămine noi, pe măsura cerinţelor), însă nu este mai puţin adevărat că, deşi timpul este înaintat, pe alocuri sunt şi lucrări rămase în urmă: reparaţii, instalaţii, procu­rarea combustibilului. Factorii care dirijează activită­ţile culturale sunt în general ani­maţi de dorinţa novatoare, preco­nizând o varietate de formaţii şi valorificînd tradiţiile locale cele mai bune. Dar şi aici sunt rămî­­neri în urmă cu totul nescuzabile ca în cazul căminului cultural din Orlat. Odată cu începerea şcolilor, miş­carea culturală la sate se va în­viora. Entuziaştii artişti amatori şi directorii de cămine culturale vor trebui sprijiniţi mai mult de con­siliile populare şi de Comitetul ju­deţean pentru cultură şi artă prin­­tr-o dotare pe măsura intereselor şi posibilităţilor, pentru ca intra­rea în sezonul alb să cunoască o bogată activitate cultural educa­tivă şi artistică. s Is i* s* s I­ s Din frumuseţea produselor de sticlărie de la fabrica „Vitrometan“ Mediaş Foto: Fred M­SS ŞAH ‘ MECANISMUL VECTORILOR (II) 17 patinatori sibieni - opt titluri de cîştigători republi­cani şi un record R.S. R. Nu ne îndoim că cititorii noştri, dez­­legînd problema 281 (Hassberg), şi-au dat seama despre esenţa ideii ei de bază. S-ar părea că mecanismul ani­hilării influenţei celor doi vectori asupra bateriei albe poate fi conside­rat epuizat: mutarea de apărare a negrului paralizează acţiunea unui vector, iar la mutarea de mat figura mobilă a bateriei albe neutralizează acţiunea celui de-al doilea vector. Astfel fiind, este exclusă, în aparenţă, posibilitatea de a amplifica această idee. Nu trebuie să uităm însă că a mai rămas neexploatată prima mutare a albului — cheia soluţiei! Graţie aces­tei descoperiri, s-a reuşit a introduce în mecanismul pe care îl studiem încă o figură neagră de acţiune lungă. A apărut astfel un mecanism cu trei vectori, care face parte din grupa Ideilor avind la bază alegerea primei, mutări. , Î82. A. KASA A W. SPECKMANN Pr. I »Die Schwalbe", 1954 Ca problema de­ mai sus se constată că asupra bateriei albe pe coloana „g" (N—T) acționează trei figuri negre: D pe orizontala a 8-a și două turnuri pe orizontalele a 5-a şi a 6-a. In două jocuri de încercare albul intercep­tează cu prima sa mutare cîte un vector. In soluţie, după interceptarea celui de-al treilea vector, totul se desfăşoară după modelul de la pro­blema lui Hassberg: în două variante negrul şi albul neutralizează cîte un vector din cele două rămase. Pentru dezlegarea completă vom acorda 4 puncte. O precizare Găsim utilă o precizare in legătură cu tema că a fost impusă la masa a şasea a meciului Sibiu—Nikolaiev. Tipul „Neumann“, după cum este menţionat în manualul „Şahul artis­tic“ (pag. 114), reprezintă probleme avind două sau mai multe soluţii (realizînd însă aceeaşi idee). Deci,­ o problemă cu mat ajutor în 2 mutări de tipul „Neumann 2“, are două so­luţii, la care prima mutare a negru­lui dintr-o soluţie nu este identică cu prima mutare din cealaltă soluţie, continuările fiind însă în fiecare so­luţie unice. La ultima Conferinţă a Comisiei permanente FIDE pentru compoziţia şahistă (Varna, septembrie 1969), la care a participat pentru prima oară şi un reprezentant al României în persoana tov. ing. G. A. Teodoru, preşedintele comisiei centrale de stu­dii şi probleme de pe lingă I.R.S., delegatul Franţei, Jean Berlin a pro­pus, iar conferinţa a aprobat, un sis­tem unic pentru specificarea diferite­lor tipuri de probleme cu mai ajutor în 2 mutări printr-o formulă compusă din 4 cifre. Prima cifră a formulei indică numărul soluţiilor, iar restul de cifre se referă la primul răspuns al albului, la a doua mutare a negru­lui şi la a doua mutare a albului, care, precum se ştie, sunt unice, ceea ce in cazul nostru se exprimă prin formula 2.1.1.1. In cazul problemei cu mat ajutor In 2 mutări de tipul „Onițiu 2“, adică cu cheia unică, dar avind 2 variante, care încep de la prima mutare a al­bului, formula este 1.2.14., la tipul „Barthélemy 2“ (cheia unică, două va­riante de la mutarea a doua a negru­lui) — 14.2.1., iar la tipul „Dawson 2/2“ (două soluții, fiecare cu două va­riante de la prima mutare a albului) — 2.2.14. A.r.1. Recent a avut loc la Cluj finala concursului republican de patinaj pe roţile ediţia II-a, pentru copii, ju­niori şi seniori, concurs organizat de Federaţia română de patinaj, ca­re a reunit la start 106 concurenţi legitimaţi la cluburile şi asociaţiile sportive din centrele: Bucureşti, Bra­şov, Cluj, Miercurea Ciuc, Sibiu, Ga­laţi, Tîrgu Mureş şi Timişoara. La Întreceri au participat şi componen­ţii lotului republican de patinaj vi­teză juniori şi seniori. In luptă cu cei mai valoroşi pa­tinatori din ţară, patinatorii Asoci­aţiei sportive Metalurgica Sibiu s-au întors­ şi de această dată cu rezultate valoroase. Iată numele sibienilor, po­sesori ai titlului de cîştigători repu­blicani pe anul 1970: Sanda Frum categ. junioare 15—16 ani: 100 m 13''7 şi 300 m 56"3; Victor Ciolacu juniori 15—16 anii: 200 m 28"7 și 500 m 1'14"6; Anca Vârbănescu categ. copii 13—14 ani: . 200 m 39"8; Car­­men Dragoman categ. copii 11—12 ani: 50 m 9"8, record R.S.R.; Sorin Ciortea categ. copii 8—10 ani: 50 m 9 "5 și 100 m 18"5. Sibienii Ursula Rauch (juniori 17 "■—18 ani: 500 m 2'02."0 și 1000 m 4'46"4), Adrian Ciobanu­ (juniori 17—­ 18 ani, 1000m 3'15"0 și 1500 m 4'46" 9), Anca Vârbănescu (copii 13—14 ani: 100 m 20"5) și Radu Dordea (copii 13—14 ani: 100 m 18"2) au cu­cerit locul II. Pe locul III s-au clasat sibienii Adrian Ciobanu, Virgil Se-­tejan, Adrian Luca, Anca Vârbănes­cu şi Adrian Roşea. Au debutat pro­miţător patinatorii Helfried Spitra (locul IV 200 m­) şi Dieter Klein (lo­cul III). * în cadrul concursului „Cutezăto­rii", organizat la Cluj în paralel cu finala, pioniera Siglinde Rauch din Sibiu a cucerit­­două locuri I, domi­­nind la categoria copii 11—12 ani, iar pionierul Hansgeorg Heitmann — categoria copii 13—14 ani — a obţi­nut locul III la probele 100 m şi 200 m. prof. PETRU TIVARARU Is Is * • • SPORT I\$ 2X (9+5) I\* \ Is* N ,flZapi&diL ut aeekiuL l%urgi‘ Ne-am obişnuit sS par­ticipăm la asemenea ma­nifestări de genul carna­­valelor de obicei la sfîr­­şit de an şcolar. Dar iată că imaginea statornică a unor astfel de tradiţii În­soţite de cîntec şi voio­şie, îmbinate cu tinere­ţea caracteristică anilor adolescentei a fost răs­turnată prin surpriza plăcută a serii zilei de 15 septembrie. In atmos­fera şi ambianţa carna­­valescă din curtea Li­ceului Gh. Lazăr. In lar­ma firească a unei ast­fel de sărbători, surlele celor 4 trompeţi aflaţi la poarta liceului anunţau începerea Carnavalului „Rapsodii in vechiul burg“, organizat de Co­mitetul municipal Sibiu al U.T.C. cu ocazia în­ceperii noului an şcolar. Integrat în atmosfera sărbătorească a reînce­perii noului an şcolar, iniţiativa organizaţiei municipale de tineret a­­daugă pagini de farmec inedit albumului festiv al acestei zile de mijloc de septembrie. In seara înaltă ca visurile adoles­cenţilor înlănţuiţi în ritm tineresc se cristaliza i­­maginea sonoră a unui cuplet al bucuriei, al ti­nereţii fără griji. Iscu­sinţa organizatorilor a ştiut să creeze cu o com­petenţă migală cadrul feeric al carnavalului populat de figurile năs­truşnice ale genului — arlechini, colombine, pi­tici, măscărici, Feţi-fru­­moşi, Ilene Cosînzene etc. Ţinem să remarcăm la acestea aportul or­chestrei „Andromeda", din nou prezentă în mij­locul tineretului sibian. Alături, consemnăm re­cunoştinţa participanţi­lor prin aceste rînduri la adresa orchestrei de cameră a Liceului de mu­zică con­dusă de Heinz Acker, formaţiei de re­citatori a Comitetului municipal U.T.C., corului Madrigal al Liceului de muzică, condus de prof. Eugen Erzse. B. CORNELIA TOBDTOP SBTCVDT Fotbalistul îşi cere Intre scrisorile sosite recent la redacţie am deschis şi una a fotba­listului Laurceac, care ne-a rugat să publicăm textul de mai jos. „In partida cu Minerul Anina am comis o faptă necugetată, insultind la ieşirea de pe teren o parte din spectatori. Gestul meu necontrolat s-a datorat nervozităţii excesive, pentru că, într-adevăr, din greşeala mea oaspeţii au înscris un gol echi­pei noastre. Imi dau bine seama că am încercat să acopăr greşeala din teren printr-o altă greşeală cu mult mai gravă, care a atras după sine dezaprobarea publicului şi sancţiunea pe care mi-a dat-o, pe merit, clubul şi secţia de fotbal. Ştiu că, fapta mea nu are nici o scuză, şi nu poate fi justificată nici cu nervozitatea, nici cu alte argumente. Regret sincer ce­ea ce am făcut şi mă întreb dacă mă mai pot bucura în continuare — ca mai Înainte — de aceeaşi simpatie din partea spectatorilor. Ştiu că nu­mai eu sunt acela care pot să repar ceea ce am stricat: voi căuta să joc un aşa fel incit să se vadă că regret gestul meu nesportiv şi numai după aceea voi avea curajul să ridic ochii■ spre tribună să văd dacă oamenii m-au iertat. Deocamdată clubul şi conducerea secţiei mi-au aprobat — la cerere — reprimirea in lot şi la antrenamentele echipei. Sper să pot Laufceac scuze fi iertat şi de spectatori, cărora Ie promit o comportare totdeauna in limitele sportivităţii, dăruire şi ab­negaţie pentru culorile clubului’. N. LAUFCEAC 333333333333333333333333333833333333333333333333333333£ azi ■ 9 B­W%azi Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: Vreme in general frumoasă si călduroasă cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul va sufla slab pină la potrivit din sectorul sud-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 12 si 15 grade, iar maximele vor oscila între 24 si 27 grade. SIBIU: PACEA: întoarcerea dr. Mai­busse (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Dragostea lui Serafim Frolov (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERE­TULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Jandarmul se Însoară (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Splendoare în iarbă (orele 10,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNADIE: POPULAR: Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI:. Valea păpuşilor (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE:. Joc dublu In serviciul secret (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Bărba­ţii în deplasare (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA­ BAN: Cu dirijabilul spre Polul Nord (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Morţii rămân ti­neri (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST; Noapte ,ru ceaţă (orele 17,00 şi 19,00). P­ ­v. . ■>. VU­­­M , a a a azia a a Cadru din filmul „Dragostea lui Serafim Frolov" r­ II I s IsI sI s *s IV II Is Is Is I Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului 9 SIBIU RECRUTEAZĂ ABSOLVENŢI ai şcolii generale, pentru următoarele meserii: — ucenici tîmplari la locul de muncă — ucenici maşinişti, pentru fabrici de cherestea. Se mai recrutează absolvenţi de şcoli profesionale din economia forestieră, sau alte şcoli profesionale cu condiţia să fi lucrat în economia forestieră cel puţin 3 ani, pentru concursul de admitere la şcoa­la tehnică de maiştri exploatare şi transporturi forestiere. Informaţii suplimentare se primesc la serviciul perso­­nal-învățămînt, telefon 2­00­­0. Kri­­m, nr. 799 Şantierul 52 ci ferate SIBIU str. Piaţa Gării nr. 6 angajează: — 4 ŞOFERI — 1 ELECTRICIAN DE FORŢĂ PTR. ŞANTIERE,­­ cu 5 ani vechime şi înalta calificare — 1 MECANIC AUTO, categoria a 5-a — DULGHERI — ZIDARI — MUNCITORI NECALIFICAŢI. Se asigură cazare pe şantiere sau abonamente de călă­torie pe C.F.R­. sau I.R.T.A. plătite de unitate. De asemeni, angajaţii şi membrii lor de familie bene­ficiază de permise de călătorie gratuite pe C.F.R. Relaţii se dau la sediul unităţii, resortul personal. Uzina de piese auto Sibiu ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — strungari — frezori — un mecanic locomotivă. RECRUTEAZĂ ELEVI pentru meseria de strungar la Şcoala profesională Sibiu, cu examen de admitere, sesiunea 18 septem­brie a.c. Informaţii la serviciul personal al întreprinderii. întreprinderea de hoteluri şi restaurante Sibiu angajează: - UN INGINER CONSTRUCTOR SAU ELECTROMECANIC pentru funcţia de şef serviciu investiţii. — O DACTILOGRAFĂ. Informaţii suplimentare la biroul personal. MICA PUBLICITATE Vind Moskvici 412, stare excepţională. Sibiu, str. Traian Demetrescu 20. li■IMI 17.30 Emisiune in limba maghiară. 18.00 Recitalul flautistului Jean- Pierre Rampal. 18.45 Rapsodia română — Horă la Prislop. 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial: Noile aventuri ale lui Huckle­berry Finn. 20.30 Cadran internaţional. 21,10 Concursul şi Festivalul inter­­naţional George Enescu. 21.45 Poşta TV. 21,55 Film artistic. De unul singur. 23,25 Telejurnalul de noapte. 23.30 închiderea emisiunii. Wm

Next