Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-17 / nr. 799
hírl ---------------------------------------- De ce sunt privaţi de film ? Din 20 martie nu mai rulează filme la Săcel şi nici in satul Mag. Aparatul de proiecţie care deservea cele două unităţi a fost ridicat şi „transferat“ In satul Rusciori, unde se rula cu aparatul de la Şura Mică. După cum ne informează mai mulţi tineri săceleni, pentru comoditatea cuiva, cetăţenii din două sate nu au mai avut posibilitatea de şase luni să mai vadă un film. Cazul, cu toate că a fost adus la cunoştinţa întreprinderii cinematografice judeţene de foarte mult timp, n-a fost încă soluţionat din motive pe care ar vrea să le ştie şi cei din Săcel şi Mag. Numai cu sancţiuni ! Un grup de cetăţeni din colonia muncitorească de pe lingă Uzina mecanică din Mîrşa ne sesiza că gestionarele de la centrul de pîine şi bufet, fiind de mult timp într-o aprigă „dispută verbală", neglijează clientela,se poartă urît cu cetăţenii şi le adresează expresii jignitoare. Recent Uniunea judeţeană a cooperaţiei de consum ne-a informat că, pentru comportarea lor, ambelor gestionare li s-au aplicat sancţiuni: penalizarea cu 10 la sută din salariul pe luna august. Este şi aceasta o măsură, dar fără sancţiuni nu se poate? E bine aşa Iile Socaciu din Mediaş ne relata pe mai multe pagini într-o scrisoare despre faptul că a fost penalizat cu 15 la sută din salariu pentru că nu a executat dispoziţiile primite de la şefii săi ierarhici. Direcţia judeţeană de gospodărie comunală ne confirmă faptul, subliniind că din foaia de parcurs 0203726 rezultă că Intre orele 21 şi 3 nu aţi lucrat, tovarăşe Socaciu, deşi eraţi în orele de serviciu. Că trebuiau udate străzile sau nu (fiindcă ploua cu găleata in noaptea aceea) asta este o altă problemă pentru care se fac răspunzători cei ce au dispus lucrarea respectivă. Dar, aşa cum se spune în adresa Direcţiei amintite, d-voastră „nu aţi îndeplinit sarcinile de servici, fapt ce constituie o abatere de la disciplina muncii". Anomalie O interesantă păţanie ne descrie Mihai Matei din Cisnădie, care la 19 mai 1969 a predat o parte din locuinţa ce o deţinea în halta C.F.R. din localitate, noului şef de staţie şi a continuat să plătească chirie şi pentru spaţiul predat cu toate intervenţiile făcute la forurile competente (inclusiv Direcţia regională C.F.R. Braşov). La 19 decembrie 1969 a eliberat întreaga locuinţă, mutîndu-se la bloc, dar organele C.F.R. au reţinut în continuare chiria pe luna respectivă şi pe ianuarie 1970, plătită cu majorare „întrucît eu nu ştiam că trebuie să mai plătesc". Cum se poate una ca asta (după 5 cereri şi mai multe intervenţii personale)? Organele C.F.R. locale nu au putut să ne lămurească şi pînă la urmă Mihai Matei şi-a îngropat banii în chiria pe atîtea luni pentru peste 50 mp. Pe unde rătăcesc demersurile acestea vom afla probabil de la Direcţia regională C.F.R., care va trebui să restituie sumele încasate în mod ilegal. Cine plăteşte ? Duminică, 13 septembrie, în jurul orei 13, pe Calea Dumbrăvii şi pe străzile din jur, (Al. Vlahuţă, V. Alecsandri, E. W. Goethe, Gr. Alexandrescu), precum şi pe aleile parcului „Sub Arini" becurile luminau cine ştie de cînd. Poate era la mijloc fantezia glumeaţă a cuiva, văzînd că se întunecă a ploaie. Sau în Sibiu o fi apărut vreim Diogene...? Poate, dar întrebarea unui cititor este: cine plăteşte? Rubrică realizată de IONEL NAICU ! Căminele culturale în faţa sezonului alb (Urmare din pag. I) semicentenarului Partidului Comunist Român. Mai adăugăm că la noi funcţionează cu bune rezultate o secţie a Şcolii populare de artă din Sibiu pentru fanfară. O notă bună, menţionăm noi, cadrelor didactice din Şaroş care sunt prezente în aceeaşi măsură la şcoală şi in activitatea tumultuoasă de la cămin. • Asupra activităţilor culturalartistice de pînă acum ale AVRIGULUI nu ne vom opri, date fiind noutăţile şi schimbările survenite în structura socială a localităţii (ea apropiindu-se cu paşi repezi de oraş). Căminul cultural renovat, prin aplicarea lambriurilor în sala de spectacole, a suporţilor pentru reflectoare la scenă, amenajarea holului şi a spaţiilor administrative corespunzătoare, va putea face faţă exigenţelor sporite, atît ale celor care se vor produce pe scenă cit şi ale spectatorilor. Instrumentele muzicale primite recent vor da posibilitatea unei echipe de fluieraşi să completeze numărul formaţiilor existente. Cadrele didactice de la Şcoala generală şi de la Liceul „Gheorghe Lazăr“, vor impulsiona din nor, corul şi formaţia de dansuri româneşti (condusă de profesoara Maria Jugăreanu) şi vor înfiinţa o brigadă artistică. — Oricum — ne spune Gheorghe Răduţ, directorul căminului cultural —, prin atîtea amenajări, suntem în faţa unui început. Revenind la cadrele didactice, vom întocmi un program de activitate mai larg şi mai variat, care să antreneze un număr cit mai mare de artişti amatori. • Fără îndoială că pe cuprinsul judeţului Sibiu, în cadrul căminelor culturale, problemele care se ridică în momentul de faţă sunt cu mult mai variate. Astfel, se observă că în mare măsură baza materială a căminelor culturale este satisfăcătoare (este un lucru bun că s-au făcut atîtea renovări şi dotări, că s-au construit chiar şi cămine noi, pe măsura cerinţelor), însă nu este mai puţin adevărat că, deşi timpul este înaintat, pe alocuri sunt şi lucrări rămase în urmă: reparaţii, instalaţii, procurarea combustibilului. Factorii care dirijează activităţile culturale sunt în general animaţi de dorinţa novatoare, preconizând o varietate de formaţii şi valorificînd tradiţiile locale cele mai bune. Dar şi aici sunt rămîneri în urmă cu totul nescuzabile ca în cazul căminului cultural din Orlat. Odată cu începerea şcolilor, mişcarea culturală la sate se va înviora. Entuziaştii artişti amatori şi directorii de cămine culturale vor trebui sprijiniţi mai mult de consiliile populare şi de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă printr-o dotare pe măsura intereselor şi posibilităţilor, pentru ca intrarea în sezonul alb să cunoască o bogată activitate cultural educativă şi artistică. s Is i* s* s I s Din frumuseţea produselor de sticlărie de la fabrica „Vitrometan“ Mediaş Foto: Fred MSS ŞAH ‘ MECANISMUL VECTORILOR (II) 17 patinatori sibieni - opt titluri de cîştigători republicani şi un record R.S. R. Nu ne îndoim că cititorii noştri, dezlegînd problema 281 (Hassberg), şi-au dat seama despre esenţa ideii ei de bază. S-ar părea că mecanismul anihilării influenţei celor doi vectori asupra bateriei albe poate fi considerat epuizat: mutarea de apărare a negrului paralizează acţiunea unui vector, iar la mutarea de mat figura mobilă a bateriei albe neutralizează acţiunea celui de-al doilea vector. Astfel fiind, este exclusă, în aparenţă, posibilitatea de a amplifica această idee. Nu trebuie să uităm însă că a mai rămas neexploatată prima mutare a albului — cheia soluţiei! Graţie acestei descoperiri, s-a reuşit a introduce în mecanismul pe care îl studiem încă o figură neagră de acţiune lungă. A apărut astfel un mecanism cu trei vectori, care face parte din grupa Ideilor avind la bază alegerea primei, mutări. , Î82. A. KASA A W. SPECKMANN Pr. I »Die Schwalbe", 1954 Ca problema de mai sus se constată că asupra bateriei albe pe coloana „g" (N—T) acționează trei figuri negre: D pe orizontala a 8-a și două turnuri pe orizontalele a 5-a şi a 6-a. In două jocuri de încercare albul interceptează cu prima sa mutare cîte un vector. In soluţie, după interceptarea celui de-al treilea vector, totul se desfăşoară după modelul de la problema lui Hassberg: în două variante negrul şi albul neutralizează cîte un vector din cele două rămase. Pentru dezlegarea completă vom acorda 4 puncte. O precizare Găsim utilă o precizare in legătură cu tema că a fost impusă la masa a şasea a meciului Sibiu—Nikolaiev. Tipul „Neumann“, după cum este menţionat în manualul „Şahul artistic“ (pag. 114), reprezintă probleme avind două sau mai multe soluţii (realizînd însă aceeaşi idee). Deci, o problemă cu mat ajutor în 2 mutări de tipul „Neumann 2“, are două soluţii, la care prima mutare a negrului dintr-o soluţie nu este identică cu prima mutare din cealaltă soluţie, continuările fiind însă în fiecare soluţie unice. La ultima Conferinţă a Comisiei permanente FIDE pentru compoziţia şahistă (Varna, septembrie 1969), la care a participat pentru prima oară şi un reprezentant al României în persoana tov. ing. G. A. Teodoru, preşedintele comisiei centrale de studii şi probleme de pe lingă I.R.S., delegatul Franţei, Jean Berlin a propus, iar conferinţa a aprobat, un sistem unic pentru specificarea diferitelor tipuri de probleme cu mai ajutor în 2 mutări printr-o formulă compusă din 4 cifre. Prima cifră a formulei indică numărul soluţiilor, iar restul de cifre se referă la primul răspuns al albului, la a doua mutare a negrului şi la a doua mutare a albului, care, precum se ştie, sunt unice, ceea ce in cazul nostru se exprimă prin formula 2.1.1.1. In cazul problemei cu mat ajutor In 2 mutări de tipul „Onițiu 2“, adică cu cheia unică, dar avind 2 variante, care încep de la prima mutare a albului, formula este 1.2.14., la tipul „Barthélemy 2“ (cheia unică, două variante de la mutarea a doua a negrului) — 14.2.1., iar la tipul „Dawson 2/2“ (două soluții, fiecare cu două variante de la prima mutare a albului) — 2.2.14. A.r.1. Recent a avut loc la Cluj finala concursului republican de patinaj pe roţile ediţia II-a, pentru copii, juniori şi seniori, concurs organizat de Federaţia română de patinaj, care a reunit la start 106 concurenţi legitimaţi la cluburile şi asociaţiile sportive din centrele: Bucureşti, Braşov, Cluj, Miercurea Ciuc, Sibiu, Galaţi, Tîrgu Mureş şi Timişoara. La Întreceri au participat şi componenţii lotului republican de patinaj viteză juniori şi seniori. In luptă cu cei mai valoroşi patinatori din ţară, patinatorii Asociaţiei sportive Metalurgica Sibiu s-au întors şi de această dată cu rezultate valoroase. Iată numele sibienilor, posesori ai titlului de cîştigători republicani pe anul 1970: Sanda Frum categ. junioare 15—16 ani: 100 m 13''7 şi 300 m 56"3; Victor Ciolacu juniori 15—16 anii: 200 m 28"7 și 500 m 1'14"6; Anca Vârbănescu categ. copii 13—14 ani: . 200 m 39"8; Carmen Dragoman categ. copii 11—12 ani: 50 m 9"8, record R.S.R.; Sorin Ciortea categ. copii 8—10 ani: 50 m 9 "5 și 100 m 18"5. Sibienii Ursula Rauch (juniori 17 "■—18 ani: 500 m 2'02."0 și 1000 m 4'46"4), Adrian Ciobanu (juniori 17— 18 ani, 1000m 3'15"0 și 1500 m 4'46" 9), Anca Vârbănescu (copii 13—14 ani: 100 m 20"5) și Radu Dordea (copii 13—14 ani: 100 m 18"2) au cucerit locul II. Pe locul III s-au clasat sibienii Adrian Ciobanu, Virgil Se-tejan, Adrian Luca, Anca Vârbănescu şi Adrian Roşea. Au debutat promiţător patinatorii Helfried Spitra (locul IV 200 m) şi Dieter Klein (locul III). * în cadrul concursului „Cutezătorii", organizat la Cluj în paralel cu finala, pioniera Siglinde Rauch din Sibiu a cuceritdouă locuri I, dominind la categoria copii 11—12 ani, iar pionierul Hansgeorg Heitmann — categoria copii 13—14 ani — a obţinut locul III la probele 100 m şi 200 m. prof. PETRU TIVARARU Is Is * • • SPORT I\$ 2X (9+5) I\* \ Is* N ,flZapi&diL ut aeekiuL l%urgi‘ Ne-am obişnuit sS participăm la asemenea manifestări de genul carnavalelor de obicei la sfîrşit de an şcolar. Dar iată că imaginea statornică a unor astfel de tradiţii Însoţite de cîntec şi voioşie, îmbinate cu tinereţea caracteristică anilor adolescentei a fost răsturnată prin surpriza plăcută a serii zilei de 15 septembrie. In atmosfera şi ambianţa carnavalescă din curtea Liceului Gh. Lazăr. In larma firească a unei astfel de sărbători, surlele celor 4 trompeţi aflaţi la poarta liceului anunţau începerea Carnavalului „Rapsodii in vechiul burg“, organizat de Comitetul municipal Sibiu al U.T.C. cu ocazia începerii noului an şcolar. Integrat în atmosfera sărbătorească a reînceperii noului an şcolar, iniţiativa organizaţiei municipale de tineret adaugă pagini de farmec inedit albumului festiv al acestei zile de mijloc de septembrie. In seara înaltă ca visurile adolescenţilor înlănţuiţi în ritm tineresc se cristaliza imaginea sonoră a unui cuplet al bucuriei, al tinereţii fără griji. Iscusinţa organizatorilor a ştiut să creeze cu o competenţă migală cadrul feeric al carnavalului populat de figurile năstruşnice ale genului — arlechini, colombine, pitici, măscărici, Feţi-frumoşi, Ilene Cosînzene etc. Ţinem să remarcăm la acestea aportul orchestrei „Andromeda", din nou prezentă în mijlocul tineretului sibian. Alături, consemnăm recunoştinţa participanţilor prin aceste rînduri la adresa orchestrei de cameră a Liceului de muzică condusă de Heinz Acker, formaţiei de recitatori a Comitetului municipal U.T.C., corului Madrigal al Liceului de muzică, condus de prof. Eugen Erzse. B. CORNELIA TOBDTOP SBTCVDT Fotbalistul îşi cere Intre scrisorile sosite recent la redacţie am deschis şi una a fotbalistului Laurceac, care ne-a rugat să publicăm textul de mai jos. „In partida cu Minerul Anina am comis o faptă necugetată, insultind la ieşirea de pe teren o parte din spectatori. Gestul meu necontrolat s-a datorat nervozităţii excesive, pentru că, într-adevăr, din greşeala mea oaspeţii au înscris un gol echipei noastre. Imi dau bine seama că am încercat să acopăr greşeala din teren printr-o altă greşeală cu mult mai gravă, care a atras după sine dezaprobarea publicului şi sancţiunea pe care mi-a dat-o, pe merit, clubul şi secţia de fotbal. Ştiu că, fapta mea nu are nici o scuză, şi nu poate fi justificată nici cu nervozitatea, nici cu alte argumente. Regret sincer ceea ce am făcut şi mă întreb dacă mă mai pot bucura în continuare — ca mai Înainte — de aceeaşi simpatie din partea spectatorilor. Ştiu că numai eu sunt acela care pot să repar ceea ce am stricat: voi căuta să joc un aşa fel incit să se vadă că regret gestul meu nesportiv şi numai după aceea voi avea curajul să ridic ochii■ spre tribună să văd dacă oamenii m-au iertat. Deocamdată clubul şi conducerea secţiei mi-au aprobat — la cerere — reprimirea in lot şi la antrenamentele echipei. Sper să pot Laufceac scuze fi iertat şi de spectatori, cărora Ie promit o comportare totdeauna in limitele sportivităţii, dăruire şi abnegaţie pentru culorile clubului’. N. LAUFCEAC 333333333333333333333333333833333333333333333333333333£ azi ■ 9 BW%azi Centrul meteorologic Sibiu comunică: Vreme in general frumoasă si călduroasă cu cerul variabil, mai mult senin. Vintul va sufla slab pină la potrivit din sectorul sud-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 12 si 15 grade, iar maximele vor oscila între 24 si 27 grade. SIBIU: PACEA: întoarcerea dr. Maibusse (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Dragostea lui Serafim Frolov (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: PROGRESUL: Jandarmul se Însoară (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Misteriosul X din cosmos (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Splendoare în iarbă (orele 10,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNADIE: POPULAR: Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI:. Valea păpuşilor (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE:. Joc dublu In serviciul secret (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Bărbaţii în deplasare (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA BAN: Cu dirijabilul spre Polul Nord (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Morţii rămân tineri (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST; Noapte ,ru ceaţă (orele 17,00 şi 19,00). P v. . ■>. VUM , a a a azia a a Cadru din filmul „Dragostea lui Serafim Frolov" r II I s IsI sI s *s IV II Is Is Is I Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului 9 SIBIU RECRUTEAZĂ ABSOLVENŢI ai şcolii generale, pentru următoarele meserii: — ucenici tîmplari la locul de muncă — ucenici maşinişti, pentru fabrici de cherestea. Se mai recrutează absolvenţi de şcoli profesionale din economia forestieră, sau alte şcoli profesionale cu condiţia să fi lucrat în economia forestieră cel puţin 3 ani, pentru concursul de admitere la şcoala tehnică de maiştri exploatare şi transporturi forestiere. Informaţii suplimentare se primesc la serviciul personal-învățămînt, telefon 2000. Krim, nr. 799 Şantierul 52 ci ferate SIBIU str. Piaţa Gării nr. 6 angajează: — 4 ŞOFERI — 1 ELECTRICIAN DE FORŢĂ PTR. ŞANTIERE, cu 5 ani vechime şi înalta calificare — 1 MECANIC AUTO, categoria a 5-a — DULGHERI — ZIDARI — MUNCITORI NECALIFICAŢI. Se asigură cazare pe şantiere sau abonamente de călătorie pe C.F.R. sau I.R.T.A. plătite de unitate. De asemeni, angajaţii şi membrii lor de familie beneficiază de permise de călătorie gratuite pe C.F.R. Relaţii se dau la sediul unităţii, resortul personal. Uzina de piese auto Sibiu ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ: — strungari — frezori — un mecanic locomotivă. RECRUTEAZĂ ELEVI pentru meseria de strungar la Şcoala profesională Sibiu, cu examen de admitere, sesiunea 18 septembrie a.c. Informaţii la serviciul personal al întreprinderii. întreprinderea de hoteluri şi restaurante Sibiu angajează: - UN INGINER CONSTRUCTOR SAU ELECTROMECANIC pentru funcţia de şef serviciu investiţii. — O DACTILOGRAFĂ. Informaţii suplimentare la biroul personal. MICA PUBLICITATE Vind Moskvici 412, stare excepţională. Sibiu, str. Traian Demetrescu 20. li■IMI 17.30 Emisiune in limba maghiară. 18.00 Recitalul flautistului Jean- Pierre Rampal. 18.45 Rapsodia română — Horă la Prislop. 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial: Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. 20.30 Cadran internaţional. 21,10 Concursul şi Festivalul internaţional George Enescu. 21.45 Poşta TV. 21,55 Film artistic. De unul singur. 23,25 Telejurnalul de noapte. 23.30 închiderea emisiunii. Wm