Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-17 / nr. 799

Anul me­ta. O LUCRARE LA Mm I Insilozarea nutreţurilor .Păşunile de iarnă’ ale sectorului tiootehnic, nutreţurile însilozate con­stituie unul din furajele de bază ale alimentaţiei animalelor in timpul sta­­bulaţiei. Mai ales în furajarea vaci­lor pentru lapte porumbul însilozat este utilizat cu rezultate remarcabi­le, datorită conţinutului ridicat al acestuia în principii nutritive. Dacă alimentaţia cu nutreţuri însilozate este suplimentată echilibrat cu con­centrare, obţinerea producţiei de lap­te este asigurată la nivelul poten­ţialului productiv al organismului a­­nimal. Or, tocmai acest aspect al realizării producţiei animaliere — necesitatea asigurării unei cantităţi îndestulătoare de nutreţuri suculen­te — a fost neglijat în unele uni­tăţi, ceea ce s-a soldat, cu neînde­­plinirea indicatorilor planificaţi mai ales la producţia de lapte de vacă. Unităţile agricole din judeţul nos­tru au condiţii bune pentru însilo­­zarea unor cantităţi cît mai mari de nutreţuri. In aproape toate coopera­tivele agricole există gropi pentru însilozare, iar suprafeţele de culturi a căror producţie poate fi însilozată sunt mari. In unele cooperative agricole a­­ceastă acţiune s-a bucurat de o a­­tenţie deosebită din partea consili­ilor de conducere. Este demn de re­marcat un aspect: cooperativele a­­gricole care realizează an de an pro­ducţii bune de lapte de vacă au în­­­silozat şi în acest an cantităţi apre­ciabile de nutreţuri. Cooperatorii din Miercurea Sibiului şi-au depăşit cu 80 tone indicatorul planificat pentru acest an la însilozări. In cooperati­vele agricole din Vărd, Sibiu, Apoldu de Sus s-a realizat­ integral indica­torul planificat. Cantităţi mari de furaje au fost însilozate şi în sec­toarele zootehnice ale cooperativelor agricole din Atei, Mediaş, Agnita, Cîrţa, Bazna, Şoroştin, Copşa Mică,­­Valea Viilor, Hosman, Nocrich, Şura Mică, Ocna Sibiului, Şaroşu pe Tir­­nave, Cristian, Amnaş etc. Din ultima situaţie operativă a Di­recţiei agricole rezultă însă că în sectorul cooperatist s-au însitozat doar 8 463 tone de nutreţuri, faţă de indicatorul planificat, de 3­5 580 tone. In unele cooperative agricole cu sectoare zootehnice puternice şi ca­re şi-au prevăzut să însitozeze can­tităţi de peste 500 tone furaje, cum sunt cele din Săcădate, Scoreiu, Buia, Ighişul­­Vechi, Moşna, Noiştat, Peli­­şor, Retiş, Stejerişul, Blăjel, Cirlos, Marpod, Bruiu, Bogatu Român, Bier­­tin etc. — nici nu s-a început aceas­tă lucrare. Este de datoria fiecărui inginer şef din cooperativa agricolă să sprijine mai efectiv consiliul de conducere în organizarea muncii la Insilozarea nutreţurilor. In acest sens, trebuie încheiată acţiunea de stabilire a lanurilor de porumb destinate însilozării. Apoi, toate forţele existente In unităţi tre­buie mobilizate la recoltarea şi In­silozarea furajelor, apelîndu-se şi la alte surse de nutreţuri Insilozabile. Este necesar ca la Însilozare să se asigure o presare puternică a masei vegetale, întrucît este cunoscut fap­tul că în condiţiile de aerobioză au loc fermentaţii improprii asigurării unei calităţi superioare a silozului. Ing. ION STOICA directorul Întreprinderii judeţene pentru îmbunătăţirea şi exploata­rea pajiştilor Realizări din I. A. S. De la Axente Sever, inginera Vio­leta Mureşan, ne informează că la una din fermele I.A.S. din localitate s-a trecut de ieri la recoltatul po­rumbului pentru boabe. In hotarul numit .In zăvoi, se prevede că producţia va depăşi 2 000 kg boabe la hectar. Pe acest teren urmează să se Insămlnteze griu de toamnă. •fr Mecanizatorii­­întreprinderii agri­cole de stat Şura Mică lucrează in­tens la pregătirea solului şi execu­tarea însămîntărilor. Folosind tract­­oarele la întreaga lor capacitate, ei au reuşit să pregătească solul pe o suprafaţă de 400 hectare. Cu cinci maşini SU 29 se seamănă orz, a­­ceastă lucrare fiind realizată pe 86 hectare. De asemenea, au fost însă­­mînţate cu secară masă verde — 20 hectare. Iar în fermele întreprinderii agri­cole de stat din Agnita se desfăşoară aceeaşi activitate la însăminţări. Pa­tul germinativ a fost pregătit din timp pe mai bine de 400­ de hectare, ceea ce a permis să se intre la se­mănatul orzului cu 10 maşini. Exis­­tînd front de lucru, viteza zilnică atinsă la această lucrare este de 100 de hectare. # Ingrăşătoria de berbecuţi a fer­mei zootehnice Sălişte, condusă de medicul veterinar Nicolae Boaru, şi-a încheiat prima perioadă a activită­ţii sale cu rezultate remarcabile. Pînă în prezent, din acest sector, au fost livraţi la export 1 700 ber­becuţi în greutate medie de 32 kg fiecare. Această acţiune s-a soldat cu realizarea unui venit net de 60 000 lei. Lucrătorii fermei desfăşoară o muncă intensă pentru pregătirea a­­ltui alt lot de 4 000 berbecuţi care urmează ca în cel mai scurt timp să fie livrat beneficiarilor externi. Combinatul textil Cisnădie: ima­gine din secţia în care se pre­pară firele pentru covorul „Tufted“ Foto II. BUCHFELNER Profundele mutaţii care »-au pe­trecut tn t»r» noastră de la eliberare »1 pînă In prezent solicită fiecărui cetăţean o participare conştientă, o înaltă conştiinţă politică, o cunoaş­tere aprofundată a obiectivelor şi sarcinilor politicii partidului nostru. De aici rezultă şi o sarcină de mare însemnătate ce-i revine Uniunii Ti­neretului Comunist de a desfăşura în rîndul tineretului o amplă activitate de educare politico-ideologică, de formare a unei conştiinţe socialiste active, a unui sistem de convingeri politice ferme. Această problematică a făcut re­cent obiectul unei mese rotunde or­ganizată de Comitetul judeţean al U.T.G., la care au participat: Martin Krauss secretar al Comitetului jude­ţean al U.T.C., Alex. Hudiţeanu de la cabinetul judeţean de partid, Ni­colae Petrovici, şeful sectorului ideo­logic al Comitetului judeţean U.T.C., Emil Vînătoru, şeful secţiei econo­mice a Comitetului judeţean U.T.C., Nicolae Molfa, activist U.T.C., Emil Stratulat, secretar al Comitetului mu­nicipal U.T.C., Cornel Roman, secre­tar al Comitetului U.T.C. Indepen­denta, Bernhard Umbrich, secretar al Comitetului U.T.C. de la I.T.S. Tematica abordată a urmărit mo­dalităţile de acţionare a organelor şi organizaţiilor de tineret pentru crea­rea unui orizont politico-ideologic al tinerilor şi formele şi metodele cele mai adecvate ce pot veni în spriji­nul pregătirii politico-ideologice a tinerilor. Alexandru Hudiţeanu. — Abordînd problema formării unei conştiinţe, a unei personalităţi şi unui orizont po­litico-ideologic multilateral dezvoltat la tineri, cred că-i necesar să subli­niem importanţa politicului, ca latură esenţială a activităţilor umane în­dreptate deliberat spre scopuri con­ştiente. Politicul dă sensul modelării şi indică destinaţia socială a pregă­tirii tînărului. In efortul nostru de formare şi consolidare a unui uni­vers politic al tinerilor trebuie să cunoaştem acel modus ■ vivendi al particularităţilor tinerilor şi suma cu­noştinţelor lor politice. Un alt aspect de care trebuie să se ţină seama în munca de educare politico-ideologică este pe de o parte problematizarea (felul cum sunt re­liefate şi discutate problemele poli­tice) legată de pregătirea, capacita­tea şi simţul pedagogic al propagan­diştilor, iar pe de altă parte docu­mentare, asimi­erea de către tineri, nu a cunoştinţelor politice şi aplicarea lor creatoare în viaţa practică. Nicolae Petrovici. — Cred că arta însuşirii cunoştinţelor politice constă în găsirea unor modalităţi noi, ra­pide de informare, corelate cu reali­tatea politică. Prin acţiunile noastre întreprinse în sfera educării politice a tinerilor, trebuie să depăşim faza,, exprimării plate a evenimentelor po­litice, să trecem de la ideea politică la formarea convingerilor şi senti­mentelor politice la tineri. Consider că acţiunile de forma întîlnirilor, în­­trebări-răspunsuri au un caracter pur teoretic. De felul cum este asigurată structurarea funcţională a acţiunilor depinde în ultimă analiză Însuşirea unui mod suplu de gindire politică, capacitatea tînărului de a participa activ şi competent la viaţa politică a ţării, Martin Krauss. — Însuşirea de către tineri a realităţii politice depinde de gradul în care diversele forme de edu­care politică asigură o dinamizare şi o participare activă a tineretului la viaţa socială. Consider că cea mai recomandată formă în munca de edu­care politică este dezbaterea, dialo­gul înlăturînd posibilitatea unei ac­ţiuni­­unilaterale a educatorului în procesul asimilării realităţilor poli­tice.Redactorul: — Cum se desfăşoară procesul de educare politico-ideolo­­gică în organizaţia d-voastră? Bernhard Umbrich. — La noi în în­treprindere, educarea politico-ideolo­gică a tinerilor nu a depăşit formele aş zice „clasice* de muncă, confe­rinţe şi simpozioane (cîteva la nu­măr) pe teme neinteresante, acţiuni organizate doar pentru că sunt tre­cute într-un plan de activităţi. Încă nu am ajuns să găsim mijloacele şi metodele cele mai bune, cele mai eficiente pentru a-i atrage practic pe tineri spre o activitate politică eficientă. Poate dezbaterea, ca formă de educare, datorită caracterului ei mai dinamic, să fie o formă de ac­ţionare mai adecvată. Cornel Roman. — Munca de edu­care politică este deficitară şi în uzina noastră. Este adevărat că există o comisie social-politică, cu un plan de măsuri care prevede in­formări politice, conferinţe, la care tinerii iau parte activă mai mult sau mai puţin. Cred că e necesară însă folosirea pe scară mai largă a dez­­baterii. Înainte de a le face edu­caţie politică tinerilor trebuie să le cunoşti posibilităţile, problemele ce-i frămîntă. Aş zice că e necesară, la nivelul întreprinderilor, existenţa, în cadrul unor cluburi, a ciclurilor de expuneri prin­ care, pornindu­-se de la ceea ce cunosc tinerii, să se des­făşoare o muncă de educare politică evolutivă ocolindu-se şablo­nismul şi formalismul. Emil Vînătoru: — Trebuie să ţi­nem seama de caracterul permanent şi continuu al muncii de educare politico-ideologică a tinerilor, adică, t­ind, cum şi prin ce metode se poate realiza educarea tinerilor. Este ade­vărat că educarea politică se reali­zează nemijlocit în procesul muncii, însă trebuie să formăm un sistem educaţional ale cărui atribute să fie direcţionate spre formarea orizontu­lui politic al tînărului, să se reali­zeze un sistem suplu dialectic de gindire raportat la condiţiile actuale ale realităţii. Existenţa unor cercuri tehnico-aplicative, pe lingă liceele teoretice, Îmbinarea conţinutului a­­cestora cu vizitele în întreprinderi şi uzine, le consider forme necesare în munca de educare a tinerilor. Martin Krauss. — La ora actuală puteni spune că activitatea de edu­care politico-ideologică desfăşurată­­ în judeţul nostru este mult mai dez­voltată şi mai organizată decit anul trecut. Vom căuta să continuăm prin muncă obiectivele propuse: o susţi­­nută muncă de educare politică şi ideologică diferenţiată in rîndul ti­nerilor, în funcţie de pregătirea şi poziţia lor socială, avînd în vedere complexitatea aspectelor şi proble­melor politice. Prioritatea politicu­lui, care reflectă direct tendinţele de evoluţie ale orînduirii sociale, arată că direcţiile muncii, educative de dezvoltare a conştiinţei politice şi a personalităţii tinerilor trebuie să pornească de la responsabilităţile pe care le incumbă dezvoltarea societă­ţii noastre socialiste. * Tema abordată în discuţie a rele­vat implicaţiile teoretice şi practice pe care le cere munca de educare politică şi ideologică a tinerilor. Dis­cuţiile însă nu au fost în măsură să elucideze pe deplin problemele care stau la baza muncii de educare po­litici a tinerilor, a formării unui orizont ideologic al acestora. Unii vorbitori s-au mulţumit să facă nişte aprecieri generale, fără să surprindă şi să aprofundeze cauzele care au generat situaţia respectivă. Tovară­şul Bernhard Umbrich ne spunea „că nu s-a reuşit să se găsească mijloa­­­­cele şi metodele cele mai eficiente pentru munca de educare..." Din ce cauză? Nu a au fost îndrumaţi de organizaţia de partid? Nu au pri­mit sprijinul Comitetului municipal U.T.C.? Oare nu tocmai în lipsa de îndrumare a activităţii de educare politică a tinerilor de către­­organele şi organizaţiile de partid şi tineret îşi află rădăcinile lipsurile de care ne amintea la modul general? Aceeaşi notă de generalitate şi teorie a dominat şi discuţiile celor­lalţi participanţi, fără ca aceştia să vină în cadrul mesei rotunde cu elemente concrete din munca de educare politică desfăşurată în ca­drul­­organizaţiilor de tineret frun­taşe, să ofere modalităţi şi căi noi de educare. Munca de educare poli­tico-ideologică a tinerilor, de formare a personalităţii acestora şi a unui orizont politic este o problemă a cărei complexitate necesită o anga­jare conştientă şi eficientă din­ par­tea tuturor factorilor chemaţi să o facă, Congresul al X-lea al P.C.R. relevînd importanţa îmbunătăţirii ac­tivităţii educative în rîndul tinere­tului, a creşterii atribuţiilor şi îmbo­găţirii formelor şi metodelor de muncă ale Uniunii Tineretului Co­munist, a pus în faţa organelor şi organizaţiilor de tineret sarcina de a depune eforturi perseverente pentru a face ca fiecare organizaţie să de­vină­ un organism activ dinamic, re­ceptiv la nou, la cerinţele şi preocu­pările tineretului. Aplicînd creator hotărîrile Con­gresului a I X-lea al P.C.R., Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C., cele mu­nicipale, organele şi organizaţiile de tineret, ţinînd cont de condiţiile spe­cifice ale muncii de educare din fiecare întreprindere şi instituţie, de categoriile de vîrstă ale­­tinerilor, de orizontul lor politico-ideologic, sunt datoare să găsească mijloacele cele mai eficiente de muncă concretă în­­ educarea tineretului, să aplice prin­cipii metodologice care să elimine simpla enunţare abstractă a aspecte­lor şi problemelor ridicate de con­strucţia socialismului în ţara noastră. m Educarea politico-ideologică a tinerilor, formele şi mijloacele ei Discuţie consemnată de C. BLOOS însemnare Parcul tineretului aşa cum ar putea îi In viaţa unui ora? parcurile joacă rolul unor binevenite oaze de ver­deaţă şi frumuseţe. Spaţiile promiţă­toare de linişte atrag atît pe virst­­nici cit şi pe tineri prin dantelăriile multicolore de flori şi prin aspectul lor reconfortant. In Sibiu aceste locuri sunt nenumărate şi atestă din plin grija edililor şi cetăţenilor de a le face cit mai frumoase. Spre re­gretul nostru însă, există şi unele parcuri care In loc să devină mai atrăgătoare şi (acolo unde există po­sibilităţi reale) mai extinse, sunt lă­sate în paragină sau degradare. Intr-o astfel de situaţie se află ?­ „Parcul tineretului". Dacă laturile exterioare şi centrul parcului tră­dează o oarecare îngrijire, nu ace­laşi lucru se poate spune şi despre zona dinspre teatrul de vară. Pînă acum doi-trei ani, parcul se întindea cu mult mai mult în această direcţie. Treptat însă, au fost­ furaţi metri patraţi de spaţiu verde de că­tre copiii care joacă aici fotbal şi manifestă o totală indiferenţă faţă de flori şi iarbă, călcîndu-le fără milă în picioare. In prezent, o buna parte din parc a devenit teren bătă­torit de fotbal. Dar deoarece terenul nu este încă destul de mare el tinde să ocupe şi alte porţiuni din verdele gazon al parcului. In plus, faptul că se joacă fotbal aici nu este cu totul la locul lui. Venind să stai liniştit sau să citeşti o carte în parc te tre­zeşti fie cu o minge în cap fie cu copii care îţi fug prin faţă ţipind etc. Rondurile de flori suferă şi ele fiind adeseori călcate de cei care caută mingea în mijlocul lor. Tot în această zonă a parcului există şi două-trei leagăne pentru copii. Neinspirat plasate, aceste lea­găne sunt tot timpul stricate. Stările de lucruri descrise mai sus sînt cu atît mai nescuzabile cu cit alături, în faţa teatrului de vară, există o întinsă suprafaţă nefolosită. Printr-o mică amenajare (cu ajutorul tineri­lor, pentru că parcul, cel puţin aşa cum 11 arată numele, este al lor) s-ar putea face multe lucruri fru­moase aici. Astfel, alături de teatrul de vară s-ar putea amenaja un în­treg complex cultural-sportiv al tine­retului (cu terenuri de fotbal, volei sau tenis, poate chiar cu un club mai mic sau o bibliotecă în aer li­ber pe perioada verii etc.). In felul acesta ar rămîne și parcul parc şi (pe lîngă faptul că s-ar umple un gol inestetic) ar avea şi tinerii unde să-şi desfăşoare în mod organizat acţiu­nile lor sportive şi culturale pe pe­rioada sezonului cald. Oare ce pă­rere au tinerii sibieni de această propunere? Dar forurile competente? Pînă la primăvară vor avea timp su­ficient de gindire. Dar atunci să spe­răm că parcul tineretului va avea o soartă mai bună iar tinerii vor do­­bîndi un spaţiu mai adecvat în care să-şi consume energia caracteristică vîrstei. NICOLAE PETRU TRIBUNA* STBTOm Uzina Automecanica Mediaş produce azi 15 tipuri diferite de autocaroserii, atît pentru uzul intern cît și pentru export. In fotografiei aspect din parcul de maşini VASILE REBREANUSecuri pentru funii Autor al cunoscutelor volume Casa, Călăul cel bun, Ţiganca albă, De chemat bărbatul pe stele ş.a., prozatorul Vasile Rebreanu s-a afirmat ca un remarcabil romancier şi nuvelist, prezent activ in actualitatea literară românească printr-o di­versă problematică, an­­gajînd în prozele sale ample dezbateri etice şi sociale, ori virtualizînd diferite motive sau vizi­uni folclorice. Continua­tor al celor mai bune tradiţii din proza arde­leană reprezentată de Liviu Rebreanu, Ion A­­gîrbiceanu, Pavel Dan, scriitorul abordează cu predilecţie universul ru­ral in existenţa lui mi­tică. Ultima carte Securi pentru lum­i demonstrea­ză elocvent această i­­dee, impunîndu-l pe au­tor ca pe un reprezen­tant interesant, deosebit de fecund, al prozei mi­­tologico-poetice — o proză a simbolurilor des­făşurată mai întotdeauna pe două coordonate e­­senţiale, a vieţii şi a morţii. Tirgul cel mare. De supărare. De supus, Boală de fată mare sunt schiţe fantastice relevînd prin contrast sentimentul acut al miraculosului, candoarea şi puritatea unei lumi situată la an­tipodul alteia, terorizată de brutalitatea şi spaima aproape senzuală a unei existenţe monocorde. Scrise nervos, frizînd în­totdeauna viziunile fol­clorice asupra existenţei, aceste proze relevă prin definiţie, o structură e­­senţial lirică, cu un grad­­de abstractizare mai spo­rit. Epicul se subsumea­ză în creaţia lui Vasile Rebreanu unor adoraţii lirice, ritualuri sau bles­teme purtătoare de e­­fecte stilistice uimitoare. O filozofie proprie prozatorului imprimă a­­cestor descîntece purita­tea şi violenţa unor ati­tudini umane văzute in ele însele, fără nici o defăimare din afară. Metafora din titlul căr­ţii Securi pentru lum­i, subintitulată foarte su­gestiv Absenţă tragică In patru parţi, face trans­parentă din unghiul ine­dit al unei vechi tradi­ţii populare ideea unei morale elementare in­cărtată de nostalgia şi puritatea lucrurilor ini­ţiale. Libertatea de a iubi, libertatea de a urî, liber­tatea de a trăi, liberta­tea de a muri, se-ntre­­pătrund violent ca-ntr-un corn al abundenţei, am­­plificind nişte secvenţe umane surprinzătoare prin insolitul şi tragicul lor. Direcţia în care ino­vează­­ Vasile Rebreanu este cea a construcţiei epicului. Bazat pe sim­bol, epicul îşi integrează dezvoltarea acestuia miş­cării lui interioare. De aceea fiecare proză a autorului poartă Închisă în sine o putere simbo­lică ce te obsedează, te uimeşte de la început. Fascinaţia acestor sim­boluri, de o autentică vigoare, oferă cărţii un plus de originalitate in­contestabilă. Călăul cel bun, Securi pentru lum­i, sunt poeme patetice şi grave, sensibilizînd nişte identităţi simbolice evi­dente. Mai plină de ten­siune, fără simboluri ex­terioare, prima piesă ci­tată îşi derulează firul narativ în jurul a două personaje centrale: bă­trânul jocheu şi omul cu­ fes alb. Văzută prin con­trast, pe măsura identi­tăţii lor simbolice, nos­talgia purităţii se trans­­feră în principiul unic de existenţă a celor doi eroi. Şi­ acum, dacă ar fi să definesc în cîteva cuvin­te întregul volum, aş îndrăzni să vad în a­­ceste proze scurte, dar dense, nişte respiraţii dramatice, nişte eterni­tăţi de-o clipă. ION VIDRIGHIN M­OTO Asociaţiile de locatari (Urmare din pag. I) cartier care ne ajută. Dar nu întot­deauna găsim”. Respectul pentru cuvîntul dat — o necunoscută Chiar de la darea în funcţiune, blocul 34 din Hipodrom a avut de­fecţiuni la sistemul de încălzire. A­­partamentul nr. 2 nu este încălzit deloc. La blocul nr. 15 se înfundă mereu canalul de scurgere, iar la 11 subsolul, acelaşi canal, e plin cu apă. Coşul de la centrala termică 11 nu e bine construit. Atunci cînd bate vîntul se stinge flacăra şi există un permanent pericol de explozie. De altfel în anul trecut a explodat de două ori (?!). Am enumerat aceste cîteva­ ano­malii cărora I.L.L. Sibiu, ca proprie­tar, cu destule drepturi dar şi cu îndatoriri, nu le dă nici o atenţie, însă cel mai clar exemplu de felul cum I.L.L. îşi respectă cuvîntul dat este acesta. In luna trecută între­prinderea a întocmit, împreună cu asociaţiile de locatari din cartierele Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Hipo­drom un plan comun de măsuri. „In vederea pregătirii pentru iarnă a blocurilor nou construite, proprietate de stat, se stabilesc următoarele sarcini de reparaţii care vor fi exe­cutate, cele care cad in sarcina I.L.L., de I.L.L. iar acelea care apar­ţin de asociaţii, conform legii 10/1968, de către asociaţiile de locatari" — se spune in documentul­­citat. Zis şi făcut. Numai că până la această dată nu s-a întreprins nimic, deşi unele termene au expirat. Nu s-a re­­bobinat motorul ars de la blocul turn (Gheorghe Gheorghiu-Dej), nu s-a făcut resamotarea a două cazane de la centrala termică. La asociaţia nr. 2 Hipodrom de asemenea. Nici una din sarcinile asumate nu a fost rea­lizată de I.L.L. Cît va mai dura a­­ceastă stare de fapt? Majoritatea blocurilor nu au lumină în subsol, la multe blocuri noi nu arde lumi­na pe scări. N-au fost instalate glo­burile pentru lumină. E vinovat con­structorul? Fără îndoială. Dar ce fel de recepţie a făcut I.L.L.-ul? Antenele de televizor Se cunoaşte faptul că cei care şi- au cumpărat televizoare şi le-au in­stalat singuri. „Tehnica nouă“ care face asemenea instalaţii contra pla­tă nu a găsit acestei operaţii o so­luţie tehnică corectă. Şi atunci, fie­care şi-a instalat antena cum a pu­tut. Pînă în acest an nu s-a sesizat nimeni de această stare de fapt. A­­bia acum, I.L.L.-ul, în loc să vină cu o soluţie tehnică, cu o Îndrumare, a venit doar cu amenzile. Unii au fost amendaţi, au plătit 50 lei, dar ante­na tot in felul in care a fost mon­­­­tată a rămas. Ce am realizat cu a­­ceasta? Un sprijin mai substanţial Comitetul executiv al Consiliului popular municipal este obligat prin lege ca, la cererea asociaţiilor de lo­catari, să sprijine activitatea aces­tora în rezolvarea problemelor pri­vind buna gospodărire şi funcţionare a părţilor şi instalaţiilor colective, în activitatea financiar-contabilă. Nu s-ar putea spune că asociaţiile si­­biene nu s-au bucurat de acest spri­jin, de intervenţii în favoarea lor pe lîngă furnizorii de apă, gaz, e­­nergie electrică. Am putea da, în acest sens, o serie de exemple. Dar ţinînd cont de neregulile arătate şi de altele existente, sprijinul va tre­bui să fie mai susţinut în efectuarea grabnică a pregătirilor pentru sezo­nul rece şi în toate direcţiile. Mai ales că există oameni în ale căror atribuţii exprese este cuprinsă şi a­­ceasta l WWWWWWWWWWWWWWWS/WWN Un mic bilanţ (Urmare din pag. I)­tr-o fază care să permită execuţia pe timp de iarnă în spaţii închise. In această situaţie se găsesc blocu­rile de locuinţe care constituie fron­tul de lucru pentru perioada 1970/71, dar la care, ca şi în anii anteriori, dacă nu se vor lua măsuri se va re­peta situaţia negativă, ca lucrările să fie atacate de la fundaţii în pe­rioadele de iarnă, cu consecinţe di­recte asupra calităţii lor şi a situ­aţiei economico-financiare a construc­torului, datorită consumului ridicat de materiale. De exemplu din totalul de 556 a­­partamente care constituie front de lucru pentru anul 1970/71, nu au fost predate, pină în prezent, proiectele de execuţie pentru un număr de 240 apartamente din cvartalul Hipo­drom II. In vederea recuperării rămînerilor în urmă în realizarea planului de in­vestiţii pe 1970, a punerii în funcţi­une a obiectivelor planificate în a­­cest an, şi a pregătirii planului pe 1971, considerăm că este necesar să se ia o serie de măsuri care să se concretizeze în: asigurarea bazei ma­teriale şi a organizării corespunză­toare a şantierelor, care să asigure extinderea acordului global şi , acce­lerarea ritmului de execuţie; monta­rea de urgenţă, cu un sprijin cît mai mare din partea beneficiarilor, a uti­lajelor tehnologice aflate în stoc şi a celor ce vor sosi în perioadele ur­mătoare; concentrarea forţelor con­structorilor cu prioritate pe şantie­rele care au plan de punere în func­ţiune în acest an,- asigurarea mate­rialelor de construcţii şi a prefabri­catelor pentru lucrările de investiţii, prin dezvoltarea şi utilizarea în mai bume condiţii a capacităţilor din in­dustria locală.

Next