Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-17 / nr. 799
Anul meta. O LUCRARE LA Mm I Insilozarea nutreţurilor .Păşunile de iarnă’ ale sectorului tiootehnic, nutreţurile însilozate constituie unul din furajele de bază ale alimentaţiei animalelor in timpul stabulaţiei. Mai ales în furajarea vacilor pentru lapte porumbul însilozat este utilizat cu rezultate remarcabile, datorită conţinutului ridicat al acestuia în principii nutritive. Dacă alimentaţia cu nutreţuri însilozate este suplimentată echilibrat cu concentrare, obţinerea producţiei de lapte este asigurată la nivelul potenţialului productiv al organismului animal. Or, tocmai acest aspect al realizării producţiei animaliere — necesitatea asigurării unei cantităţi îndestulătoare de nutreţuri suculente — a fost neglijat în unele unităţi, ceea ce s-a soldat, cu neîndeplinirea indicatorilor planificaţi mai ales la producţia de lapte de vacă. Unităţile agricole din judeţul nostru au condiţii bune pentru însilozarea unor cantităţi cît mai mari de nutreţuri. In aproape toate cooperativele agricole există gropi pentru însilozare, iar suprafeţele de culturi a căror producţie poate fi însilozată sunt mari. In unele cooperative agricole această acţiune s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea consiliilor de conducere. Este demn de remarcat un aspect: cooperativele agricole care realizează an de an producţii bune de lapte de vacă au însilozat şi în acest an cantităţi apreciabile de nutreţuri. Cooperatorii din Miercurea Sibiului şi-au depăşit cu 80 tone indicatorul planificat pentru acest an la însilozări. In cooperativele agricole din Vărd, Sibiu, Apoldu de Sus s-a realizat integral indicatorul planificat. Cantităţi mari de furaje au fost însilozate şi în sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole din Atei, Mediaş, Agnita, Cîrţa, Bazna, Şoroştin, Copşa Mică,Valea Viilor, Hosman, Nocrich, Şura Mică, Ocna Sibiului, Şaroşu pe Tirnave, Cristian, Amnaş etc. Din ultima situaţie operativă a Direcţiei agricole rezultă însă că în sectorul cooperatist s-au însitozat doar 8 463 tone de nutreţuri, faţă de indicatorul planificat, de 35 580 tone. In unele cooperative agricole cu sectoare zootehnice puternice şi care şi-au prevăzut să însitozeze cantităţi de peste 500 tone furaje, cum sunt cele din Săcădate, Scoreiu, Buia, IghişulVechi, Moşna, Noiştat, Pelişor, Retiş, Stejerişul, Blăjel, Cirlos, Marpod, Bruiu, Bogatu Român, Biertin etc. — nici nu s-a început această lucrare. Este de datoria fiecărui inginer şef din cooperativa agricolă să sprijine mai efectiv consiliul de conducere în organizarea muncii la Insilozarea nutreţurilor. In acest sens, trebuie încheiată acţiunea de stabilire a lanurilor de porumb destinate însilozării. Apoi, toate forţele existente In unităţi trebuie mobilizate la recoltarea şi Insilozarea furajelor, apelîndu-se şi la alte surse de nutreţuri Insilozabile. Este necesar ca la Însilozare să se asigure o presare puternică a masei vegetale, întrucît este cunoscut faptul că în condiţiile de aerobioză au loc fermentaţii improprii asigurării unei calităţi superioare a silozului. Ing. ION STOICA directorul Întreprinderii judeţene pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor Realizări din I. A. S. De la Axente Sever, inginera Violeta Mureşan, ne informează că la una din fermele I.A.S. din localitate s-a trecut de ieri la recoltatul porumbului pentru boabe. In hotarul numit .In zăvoi, se prevede că producţia va depăşi 2 000 kg boabe la hectar. Pe acest teren urmează să se Insămlnteze griu de toamnă. •fr Mecanizatoriiîntreprinderii agricole de stat Şura Mică lucrează intens la pregătirea solului şi executarea însămîntărilor. Folosind tractoarele la întreaga lor capacitate, ei au reuşit să pregătească solul pe o suprafaţă de 400 hectare. Cu cinci maşini SU 29 se seamănă orz, această lucrare fiind realizată pe 86 hectare. De asemenea, au fost însămînţate cu secară masă verde — 20 hectare. Iar în fermele întreprinderii agricole de stat din Agnita se desfăşoară aceeaşi activitate la însăminţări. Patul germinativ a fost pregătit din timp pe mai bine de 400 de hectare, ceea ce a permis să se intre la semănatul orzului cu 10 maşini. Existînd front de lucru, viteza zilnică atinsă la această lucrare este de 100 de hectare. # Ingrăşătoria de berbecuţi a fermei zootehnice Sălişte, condusă de medicul veterinar Nicolae Boaru, şi-a încheiat prima perioadă a activităţii sale cu rezultate remarcabile. Pînă în prezent, din acest sector, au fost livraţi la export 1 700 berbecuţi în greutate medie de 32 kg fiecare. Această acţiune s-a soldat cu realizarea unui venit net de 60 000 lei. Lucrătorii fermei desfăşoară o muncă intensă pentru pregătirea altui alt lot de 4 000 berbecuţi care urmează ca în cel mai scurt timp să fie livrat beneficiarilor externi. Combinatul textil Cisnădie: imagine din secţia în care se prepară firele pentru covorul „Tufted“ Foto II. BUCHFELNER Profundele mutaţii care »-au petrecut tn t»r» noastră de la eliberare »1 pînă In prezent solicită fiecărui cetăţean o participare conştientă, o înaltă conştiinţă politică, o cunoaştere aprofundată a obiectivelor şi sarcinilor politicii partidului nostru. De aici rezultă şi o sarcină de mare însemnătate ce-i revine Uniunii Tineretului Comunist de a desfăşura în rîndul tineretului o amplă activitate de educare politico-ideologică, de formare a unei conştiinţe socialiste active, a unui sistem de convingeri politice ferme. Această problematică a făcut recent obiectul unei mese rotunde organizată de Comitetul judeţean al U.T.G., la care au participat: Martin Krauss secretar al Comitetului judeţean al U.T.C., Alex. Hudiţeanu de la cabinetul judeţean de partid, Nicolae Petrovici, şeful sectorului ideologic al Comitetului judeţean U.T.C., Emil Vînătoru, şeful secţiei economice a Comitetului judeţean U.T.C., Nicolae Molfa, activist U.T.C., Emil Stratulat, secretar al Comitetului municipal U.T.C., Cornel Roman, secretar al Comitetului U.T.C. Independenta, Bernhard Umbrich, secretar al Comitetului U.T.C. de la I.T.S. Tematica abordată a urmărit modalităţile de acţionare a organelor şi organizaţiilor de tineret pentru crearea unui orizont politico-ideologic al tinerilor şi formele şi metodele cele mai adecvate ce pot veni în sprijinul pregătirii politico-ideologice a tinerilor. Alexandru Hudiţeanu. — Abordînd problema formării unei conştiinţe, a unei personalităţi şi unui orizont politico-ideologic multilateral dezvoltat la tineri, cred că-i necesar să subliniem importanţa politicului, ca latură esenţială a activităţilor umane îndreptate deliberat spre scopuri conştiente. Politicul dă sensul modelării şi indică destinaţia socială a pregătirii tînărului. In efortul nostru de formare şi consolidare a unui univers politic al tinerilor trebuie să cunoaştem acel modus ■ vivendi al particularităţilor tinerilor şi suma cunoştinţelor lor politice. Un alt aspect de care trebuie să se ţină seama în munca de educare politico-ideologică este pe de o parte problematizarea (felul cum sunt reliefate şi discutate problemele politice) legată de pregătirea, capacitatea şi simţul pedagogic al propagandiştilor, iar pe de altă parte documentare, asimierea de către tineri, nu a cunoştinţelor politice şi aplicarea lor creatoare în viaţa practică. Nicolae Petrovici. — Cred că arta însuşirii cunoştinţelor politice constă în găsirea unor modalităţi noi, rapide de informare, corelate cu realitatea politică. Prin acţiunile noastre întreprinse în sfera educării politice a tinerilor, trebuie să depăşim faza,, exprimării plate a evenimentelor politice, să trecem de la ideea politică la formarea convingerilor şi sentimentelor politice la tineri. Consider că acţiunile de forma întîlnirilor, întrebări-răspunsuri au un caracter pur teoretic. De felul cum este asigurată structurarea funcţională a acţiunilor depinde în ultimă analiză Însuşirea unui mod suplu de gindire politică, capacitatea tînărului de a participa activ şi competent la viaţa politică a ţării, Martin Krauss. — Însuşirea de către tineri a realităţii politice depinde de gradul în care diversele forme de educare politică asigură o dinamizare şi o participare activă a tineretului la viaţa socială. Consider că cea mai recomandată formă în munca de educare politică este dezbaterea, dialogul înlăturînd posibilitatea unei acţiuniunilaterale a educatorului în procesul asimilării realităţilor politice.Redactorul: — Cum se desfăşoară procesul de educare politico-ideologică în organizaţia d-voastră? Bernhard Umbrich. — La noi în întreprindere, educarea politico-ideologică a tinerilor nu a depăşit formele aş zice „clasice* de muncă, conferinţe şi simpozioane (cîteva la număr) pe teme neinteresante, acţiuni organizate doar pentru că sunt trecute într-un plan de activităţi. Încă nu am ajuns să găsim mijloacele şi metodele cele mai bune, cele mai eficiente pentru a-i atrage practic pe tineri spre o activitate politică eficientă. Poate dezbaterea, ca formă de educare, datorită caracterului ei mai dinamic, să fie o formă de acţionare mai adecvată. Cornel Roman. — Munca de educare politică este deficitară şi în uzina noastră. Este adevărat că există o comisie social-politică, cu un plan de măsuri care prevede informări politice, conferinţe, la care tinerii iau parte activă mai mult sau mai puţin. Cred că e necesară însă folosirea pe scară mai largă a dezbaterii. Înainte de a le face educaţie politică tinerilor trebuie să le cunoşti posibilităţile, problemele ce-i frămîntă. Aş zice că e necesară, la nivelul întreprinderilor, existenţa, în cadrul unor cluburi, a ciclurilor de expuneri prin care, pornindu-se de la ceea ce cunosc tinerii, să se desfăşoare o muncă de educare politică evolutivă ocolindu-se şablonismul şi formalismul. Emil Vînătoru: — Trebuie să ţinem seama de caracterul permanent şi continuu al muncii de educare politico-ideologică a tinerilor, adică, tind, cum şi prin ce metode se poate realiza educarea tinerilor. Este adevărat că educarea politică se realizează nemijlocit în procesul muncii, însă trebuie să formăm un sistem educaţional ale cărui atribute să fie direcţionate spre formarea orizontului politic al tînărului, să se realizeze un sistem suplu dialectic de gindire raportat la condiţiile actuale ale realităţii. Existenţa unor cercuri tehnico-aplicative, pe lingă liceele teoretice, Îmbinarea conţinutului acestora cu vizitele în întreprinderi şi uzine, le consider forme necesare în munca de educare a tinerilor. Martin Krauss. — La ora actuală puteni spune că activitatea de educare politico-ideologică desfăşurată în judeţul nostru este mult mai dezvoltată şi mai organizată decit anul trecut. Vom căuta să continuăm prin muncă obiectivele propuse: o susţinută muncă de educare politică şi ideologică diferenţiată in rîndul tinerilor, în funcţie de pregătirea şi poziţia lor socială, avînd în vedere complexitatea aspectelor şi problemelor politice. Prioritatea politicului, care reflectă direct tendinţele de evoluţie ale orînduirii sociale, arată că direcţiile muncii, educative de dezvoltare a conştiinţei politice şi a personalităţii tinerilor trebuie să pornească de la responsabilităţile pe care le incumbă dezvoltarea societăţii noastre socialiste. * Tema abordată în discuţie a relevat implicaţiile teoretice şi practice pe care le cere munca de educare politică şi ideologică a tinerilor. Discuţiile însă nu au fost în măsură să elucideze pe deplin problemele care stau la baza muncii de educare politici a tinerilor, a formării unui orizont ideologic al acestora. Unii vorbitori s-au mulţumit să facă nişte aprecieri generale, fără să surprindă şi să aprofundeze cauzele care au generat situaţia respectivă. Tovarăşul Bernhard Umbrich ne spunea „că nu s-a reuşit să se găsească mijloacele şi metodele cele mai eficiente pentru munca de educare..." Din ce cauză? Nu a au fost îndrumaţi de organizaţia de partid? Nu au primit sprijinul Comitetului municipal U.T.C.? Oare nu tocmai în lipsa de îndrumare a activităţii de educare politică a tinerilor de cătreorganele şi organizaţiile de partid şi tineret îşi află rădăcinile lipsurile de care ne amintea la modul general? Aceeaşi notă de generalitate şi teorie a dominat şi discuţiile celorlalţi participanţi, fără ca aceştia să vină în cadrul mesei rotunde cu elemente concrete din munca de educare politică desfăşurată în cadrulorganizaţiilor de tineret fruntaşe, să ofere modalităţi şi căi noi de educare. Munca de educare politico-ideologică a tinerilor, de formare a personalităţii acestora şi a unui orizont politic este o problemă a cărei complexitate necesită o angajare conştientă şi eficientă din partea tuturor factorilor chemaţi să o facă, Congresul al X-lea al P.C.R. relevînd importanţa îmbunătăţirii activităţii educative în rîndul tineretului, a creşterii atribuţiilor şi îmbogăţirii formelor şi metodelor de muncă ale Uniunii Tineretului Comunist, a pus în faţa organelor şi organizaţiilor de tineret sarcina de a depune eforturi perseverente pentru a face ca fiecare organizaţie să devină un organism activ dinamic, receptiv la nou, la cerinţele şi preocupările tineretului. Aplicînd creator hotărîrile Congresului a I X-lea al P.C.R., Comitetul judeţean Sibiu al U.T.C., cele municipale, organele şi organizaţiile de tineret, ţinînd cont de condiţiile specifice ale muncii de educare din fiecare întreprindere şi instituţie, de categoriile de vîrstă aletinerilor, de orizontul lor politico-ideologic, sunt datoare să găsească mijloacele cele mai eficiente de muncă concretă în educarea tineretului, să aplice principii metodologice care să elimine simpla enunţare abstractă a aspectelor şi problemelor ridicate de construcţia socialismului în ţara noastră. m Educarea politico-ideologică a tinerilor, formele şi mijloacele ei Discuţie consemnată de C. BLOOS însemnare Parcul tineretului aşa cum ar putea îi In viaţa unui ora? parcurile joacă rolul unor binevenite oaze de verdeaţă şi frumuseţe. Spaţiile promiţătoare de linişte atrag atît pe virstnici cit şi pe tineri prin dantelăriile multicolore de flori şi prin aspectul lor reconfortant. In Sibiu aceste locuri sunt nenumărate şi atestă din plin grija edililor şi cetăţenilor de a le face cit mai frumoase. Spre regretul nostru însă, există şi unele parcuri care In loc să devină mai atrăgătoare şi (acolo unde există posibilităţi reale) mai extinse, sunt lăsate în paragină sau degradare. Intr-o astfel de situaţie se află ? „Parcul tineretului". Dacă laturile exterioare şi centrul parcului trădează o oarecare îngrijire, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre zona dinspre teatrul de vară. Pînă acum doi-trei ani, parcul se întindea cu mult mai mult în această direcţie. Treptat însă, au fost furaţi metri patraţi de spaţiu verde de către copiii care joacă aici fotbal şi manifestă o totală indiferenţă faţă de flori şi iarbă, călcîndu-le fără milă în picioare. In prezent, o buna parte din parc a devenit teren bătătorit de fotbal. Dar deoarece terenul nu este încă destul de mare el tinde să ocupe şi alte porţiuni din verdele gazon al parcului. In plus, faptul că se joacă fotbal aici nu este cu totul la locul lui. Venind să stai liniştit sau să citeşti o carte în parc te trezeşti fie cu o minge în cap fie cu copii care îţi fug prin faţă ţipind etc. Rondurile de flori suferă şi ele fiind adeseori călcate de cei care caută mingea în mijlocul lor. Tot în această zonă a parcului există şi două-trei leagăne pentru copii. Neinspirat plasate, aceste leagăne sunt tot timpul stricate. Stările de lucruri descrise mai sus sînt cu atît mai nescuzabile cu cit alături, în faţa teatrului de vară, există o întinsă suprafaţă nefolosită. Printr-o mică amenajare (cu ajutorul tinerilor, pentru că parcul, cel puţin aşa cum 11 arată numele, este al lor) s-ar putea face multe lucruri frumoase aici. Astfel, alături de teatrul de vară s-ar putea amenaja un întreg complex cultural-sportiv al tineretului (cu terenuri de fotbal, volei sau tenis, poate chiar cu un club mai mic sau o bibliotecă în aer liber pe perioada verii etc.). In felul acesta ar rămîne și parcul parc şi (pe lîngă faptul că s-ar umple un gol inestetic) ar avea şi tinerii unde să-şi desfăşoare în mod organizat acţiunile lor sportive şi culturale pe perioada sezonului cald. Oare ce părere au tinerii sibieni de această propunere? Dar forurile competente? Pînă la primăvară vor avea timp suficient de gindire. Dar atunci să sperăm că parcul tineretului va avea o soartă mai bună iar tinerii vor dobîndi un spaţiu mai adecvat în care să-şi consume energia caracteristică vîrstei. NICOLAE PETRU TRIBUNA* STBTOm Uzina Automecanica Mediaş produce azi 15 tipuri diferite de autocaroserii, atît pentru uzul intern cît și pentru export. In fotografiei aspect din parcul de maşini VASILE REBREANUSecuri pentru funii Autor al cunoscutelor volume Casa, Călăul cel bun, Ţiganca albă, De chemat bărbatul pe stele ş.a., prozatorul Vasile Rebreanu s-a afirmat ca un remarcabil romancier şi nuvelist, prezent activ in actualitatea literară românească printr-o diversă problematică, angajînd în prozele sale ample dezbateri etice şi sociale, ori virtualizînd diferite motive sau viziuni folclorice. Continuator al celor mai bune tradiţii din proza ardeleană reprezentată de Liviu Rebreanu, Ion Agîrbiceanu, Pavel Dan, scriitorul abordează cu predilecţie universul rural in existenţa lui mitică. Ultima carte Securi pentru lumi demonstrează elocvent această idee, impunîndu-l pe autor ca pe un reprezentant interesant, deosebit de fecund, al prozei mitologico-poetice — o proză a simbolurilor desfăşurată mai întotdeauna pe două coordonate esenţiale, a vieţii şi a morţii. Tirgul cel mare. De supărare. De supus, Boală de fată mare sunt schiţe fantastice relevînd prin contrast sentimentul acut al miraculosului, candoarea şi puritatea unei lumi situată la antipodul alteia, terorizată de brutalitatea şi spaima aproape senzuală a unei existenţe monocorde. Scrise nervos, frizînd întotdeauna viziunile folclorice asupra existenţei, aceste proze relevă prin definiţie, o structură esenţial lirică, cu un gradde abstractizare mai sporit. Epicul se subsumează în creaţia lui Vasile Rebreanu unor adoraţii lirice, ritualuri sau blesteme purtătoare de efecte stilistice uimitoare. O filozofie proprie prozatorului imprimă acestor descîntece puritatea şi violenţa unor atitudini umane văzute in ele însele, fără nici o defăimare din afară. Metafora din titlul cărţii Securi pentru lumi, subintitulată foarte sugestiv Absenţă tragică In patru parţi, face transparentă din unghiul inedit al unei vechi tradiţii populare ideea unei morale elementare incărtată de nostalgia şi puritatea lucrurilor iniţiale. Libertatea de a iubi, libertatea de a urî, libertatea de a trăi, libertatea de a muri, se-ntrepătrund violent ca-ntr-un corn al abundenţei, amplificind nişte secvenţe umane surprinzătoare prin insolitul şi tragicul lor. Direcţia în care inovează Vasile Rebreanu este cea a construcţiei epicului. Bazat pe simbol, epicul îşi integrează dezvoltarea acestuia mişcării lui interioare. De aceea fiecare proză a autorului poartă Închisă în sine o putere simbolică ce te obsedează, te uimeşte de la început. Fascinaţia acestor simboluri, de o autentică vigoare, oferă cărţii un plus de originalitate incontestabilă. Călăul cel bun, Securi pentru lumi, sunt poeme patetice şi grave, sensibilizînd nişte identităţi simbolice evidente. Mai plină de tensiune, fără simboluri exterioare, prima piesă citată îşi derulează firul narativ în jurul a două personaje centrale: bătrânul jocheu şi omul cu fes alb. Văzută prin contrast, pe măsura identităţii lor simbolice, nostalgia purităţii se transferă în principiul unic de existenţă a celor doi eroi. Şi acum, dacă ar fi să definesc în cîteva cuvinte întregul volum, aş îndrăzni să vad în aceste proze scurte, dar dense, nişte respiraţii dramatice, nişte eternităţi de-o clipă. ION VIDRIGHIN MOTO Asociaţiile de locatari (Urmare din pag. I) cartier care ne ajută. Dar nu întotdeauna găsim”. Respectul pentru cuvîntul dat — o necunoscută Chiar de la darea în funcţiune, blocul 34 din Hipodrom a avut defecţiuni la sistemul de încălzire. Apartamentul nr. 2 nu este încălzit deloc. La blocul nr. 15 se înfundă mereu canalul de scurgere, iar la 11 subsolul, acelaşi canal, e plin cu apă. Coşul de la centrala termică 11 nu e bine construit. Atunci cînd bate vîntul se stinge flacăra şi există un permanent pericol de explozie. De altfel în anul trecut a explodat de două ori (?!). Am enumerat aceste cîteva anomalii cărora I.L.L. Sibiu, ca proprietar, cu destule drepturi dar şi cu îndatoriri, nu le dă nici o atenţie, însă cel mai clar exemplu de felul cum I.L.L. îşi respectă cuvîntul dat este acesta. In luna trecută întreprinderea a întocmit, împreună cu asociaţiile de locatari din cartierele Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Hipodrom un plan comun de măsuri. „In vederea pregătirii pentru iarnă a blocurilor nou construite, proprietate de stat, se stabilesc următoarele sarcini de reparaţii care vor fi executate, cele care cad in sarcina I.L.L., de I.L.L. iar acelea care aparţin de asociaţii, conform legii 10/1968, de către asociaţiile de locatari" — se spune in documentulcitat. Zis şi făcut. Numai că până la această dată nu s-a întreprins nimic, deşi unele termene au expirat. Nu s-a rebobinat motorul ars de la blocul turn (Gheorghe Gheorghiu-Dej), nu s-a făcut resamotarea a două cazane de la centrala termică. La asociaţia nr. 2 Hipodrom de asemenea. Nici una din sarcinile asumate nu a fost realizată de I.L.L. Cît va mai dura această stare de fapt? Majoritatea blocurilor nu au lumină în subsol, la multe blocuri noi nu arde lumina pe scări. N-au fost instalate globurile pentru lumină. E vinovat constructorul? Fără îndoială. Dar ce fel de recepţie a făcut I.L.L.-ul? Antenele de televizor Se cunoaşte faptul că cei care şi- au cumpărat televizoare şi le-au instalat singuri. „Tehnica nouă“ care face asemenea instalaţii contra plată nu a găsit acestei operaţii o soluţie tehnică corectă. Şi atunci, fiecare şi-a instalat antena cum a putut. Pînă în acest an nu s-a sesizat nimeni de această stare de fapt. Abia acum, I.L.L.-ul, în loc să vină cu o soluţie tehnică, cu o Îndrumare, a venit doar cu amenzile. Unii au fost amendaţi, au plătit 50 lei, dar antena tot in felul in care a fost montată a rămas. Ce am realizat cu aceasta? Un sprijin mai substanţial Comitetul executiv al Consiliului popular municipal este obligat prin lege ca, la cererea asociaţiilor de locatari, să sprijine activitatea acestora în rezolvarea problemelor privind buna gospodărire şi funcţionare a părţilor şi instalaţiilor colective, în activitatea financiar-contabilă. Nu s-ar putea spune că asociaţiile sibiene nu s-au bucurat de acest sprijin, de intervenţii în favoarea lor pe lîngă furnizorii de apă, gaz, energie electrică. Am putea da, în acest sens, o serie de exemple. Dar ţinînd cont de neregulile arătate şi de altele existente, sprijinul va trebui să fie mai susţinut în efectuarea grabnică a pregătirilor pentru sezonul rece şi în toate direcţiile. Mai ales că există oameni în ale căror atribuţii exprese este cuprinsă şi aceasta l WWWWWWWWWWWWWWWS/WWN Un mic bilanţ (Urmare din pag. I)tr-o fază care să permită execuţia pe timp de iarnă în spaţii închise. In această situaţie se găsesc blocurile de locuinţe care constituie frontul de lucru pentru perioada 1970/71, dar la care, ca şi în anii anteriori, dacă nu se vor lua măsuri se va repeta situaţia negativă, ca lucrările să fie atacate de la fundaţii în perioadele de iarnă, cu consecinţe directe asupra calităţii lor şi a situaţiei economico-financiare a constructorului, datorită consumului ridicat de materiale. De exemplu din totalul de 556 apartamente care constituie front de lucru pentru anul 1970/71, nu au fost predate, pină în prezent, proiectele de execuţie pentru un număr de 240 apartamente din cvartalul Hipodrom II. In vederea recuperării rămînerilor în urmă în realizarea planului de investiţii pe 1970, a punerii în funcţiune a obiectivelor planificate în acest an, şi a pregătirii planului pe 1971, considerăm că este necesar să se ia o serie de măsuri care să se concretizeze în: asigurarea bazei materiale şi a organizării corespunzătoare a şantierelor, care să asigure extinderea acordului global şi , accelerarea ritmului de execuţie; montarea de urgenţă, cu un sprijin cît mai mare din partea beneficiarilor, a utilajelor tehnologice aflate în stoc şi a celor ce vor sosi în perioadele următoare; concentrarea forţelor constructorilor cu prioritate pe şantierele care au plan de punere în funcţiune în acest an,- asigurarea materialelor de construcţii şi a prefabricatelor pentru lucrările de investiţii, prin dezvoltarea şi utilizarea în mai bume condiţii a capacităţilor din industria locală.