Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-26 / nr. 807

Pag. 2 pin­­hbk I I­ inifi!!TiiiTiiiiii!iiiiininiiiiiiiii!ii!iiii!!iHiHiiiiiiiiiimnnmimini!iinnmi!ii iiiiiiii'“ NOTE Tot alături nimereşte... I Nemaivăzut „om de Ispravă" ea jj nea Ridichie Constantin, gestionar­ă la magazinul „Conflemn" Cisnădie. U Omul nostru, prima şi-ntîi e veş­­fe nie „obosit“. Ba s-rar putea spune I că e „obosit" ori de cite ori are­­ poftă. Şi are mai in permanenţă.­­ Bacă vrei cîteva kilograme de var te amină pină ai senzaţia că va­­­­rul s-a făcut... piatră. Dacă, însă, s simte dumnealui că știi ce-i aia să §g tremtori uşurel din­ urechi, ei, a- a tunci, se schimbă z­vaana. E in sta- H re săi-ţi dea şi cheile să te ser­ig veşM singur. Dacă nu ştii partitu- 8 ra, matre lucru să scapi nebotezat g cu vreo sudalmă din ălea cum nu S mulţi ştiu. Conducerea a încercat lp cu dumnealui nişte mijloace de In­ni dreptate. De pomană, că dumnea- V lui tot alături nimerește... Poate f|­ se va găsi cineva să spună cum­­ că „ce-i prea mult, nu-i sănătos"... I* Prin parcuri... La Sibiu, prin parcuri toate ba­ig­ne și frumoase. Mai ales frumoa­să se, pentru că, din primăvară, mîini­­ de gospodari au stăruit pentru f| frumos și bun gust în parcul „As­tă tra". in Subarini, Ia fel, toaleta jjj zilnică e o preocupare, la fel acele U locșoare pentru jocul copiilor, băn­ui­cile. însă, pentru că veni vorba­­j de bănci, un necaz se ivește. Nis- H cai hojmalăi, care au prea mult || timp liber, le iau si le tot mută H dintr-un loc intr-altul. Ba le pun §f de-a curmezişul, ba le răstoarnă, % ba le... maltratează. Aşa că unele H sunt deja în stadiu de... seînduri.­­ Poate, că cei care au în grijă SI parcurile, recte întreprinderea co­si­munală, vor găsi o soluţie care să M împiedice pe aceşti inşi care n-au M ce face să-şi bată joc de munca || altora. | Tovarăşe | director || „Suntem­ locatarii imobilului din p str. 9 Mai nr. 60, Sibiu, în număr­­ de 22 familii şi de o vreme facem d d­in continuu plîngeri şi sesizări pe care nu binevoiţi să le luaţi în­­seamă. Iată pe scurt „durerile" noastre:­­ — Restaurantul „Brădet“ a in­t­­stalat in curtea noastră, şi aşa­­ foarte puţin spaţioasă, o şandra-­­ ma din carton care nu-i altceva , decit un rai al şobolanilor, care­­ se distrează făcînd echilibristică pe borcanele de murături stricate, de­pozitate aici de vreo 2 ani. — Incepind de la intrare te lo­veşti de lăzi goale de toate cali­brele, care blochează trecerea. — De la ora 8 pînă la ora 1 noaptea asistăm neputincioşi la spectacole demne de tavernele u­­nui port internaţional. Scandaluri „a la Popa Luca", lăzi­ stive tîrşiite pe ciment (ceva ce-ţi zdruncină creierii), muzică „de bandă şi de gurist". — Se foloseşte intrarea in piv­niţă prin curte, ceea ce ne produ­ce mari necazuri (zgomote, trecere blocată) etc. — Expresiile slujbaşilor de la a­­cest local sunt mai totdeauna de cea mai pură extracţie... grodiană. Vă rugăm, tovarăşe director să petreceţi cu noi o singură după­­amiază şi să ascultaţi şi plîngerile noastre". Ce ziceţi, tovarăşi de la nu faceţi o încercare? Nou mijloc I. R. T. A.: „Vaivaiul­it spre Vurpăr Cu mai bine de o lună in urmă vorbeau — prin ziarul nostru — nişte vurpăreni, despre zilnicele şi nesfirşitele şi marile necazuri pe care le au cu naveta. Cu naveta pe care o asigură IRTA. Ce se în­­tîmplă? Cei peste 150 de nave­tişti, başca alţi cetăţeni care au drum la Sibiu sînt înghesuiţi (aşa s-a întîmplat în 24 septembrie, di­mineaţa) pe... 20 de locuri ale u­­nei dubiţe. Nici mai mult nici mai puţin ca 8—9 inşi pe un loc. Cică ar fi defect cutare tambur la un autobuz, că s-ar fi aprins altceva. O fi. Datoria tovarăşilor de la IRTA este să pună la dispoziţie maşini pentru public. Pe tambur călare nu se poate, iar în ce pri­veşte mijlocul de care pomeneam în titlu — vaivaiul tip IRTA — s-ar putea lăsa cu nişte minuni de mai mare dragul. Tovarăşi ce răspundeţi de aceste dirijări, to­varăşi de la Autogară, mergeţi in­tr-o zi la Vurpăr ca al IX-lea pe un loc şi apoi comunicaţi-ne im­presiile! Dar înainte, comunicaţi-ne măsurile luate pentru ca cei peste 150 de salariaţi din Vurpăr să a­­jungă la timp şi nestriviţi la ser­viciu. Nici soluţia cu camionul la ora 4 dimineaţa nu prea rezistă din motive de... frig. Dar, dacă insistaţi încercaţi-l dvs. Vă încu­metaţi? V. DOREA Locatari şi obligaţii Ne amintim — s-au scris şi multe rinduri despre aceasta — cită bucu­rie poate provoca unui om, unei fa­milii Împrejurarea că se mută in casă nouă, într-un apartament mo­dern, dotat cu tot ce este necesar unui confort notabil. Dar odată „stăpâni pe situaţie" unii dintre aceştia fericiţi uită brusc eu­foria, cufundîndu-se în climatul ne­păsării, al vieţuirii parazitare, la urma urmei. Căci, în vreme ce nu sunt radiaţi de la avantaje, au în plus avantajul... de a nu participa în măsura cuvenită la cheltuieli. Cum ar spune hîtrul humuleştean, „la plăcinte înainte, la război înapoi“. Despre aceşti cetăţeni al căror simţ civic s-a cam tocit, ne vorbesc borderourile (cu rubrici goale) de la asociaţiile de locatari, conducerile asociaţiilor, vecinii. Pentru că nu o dată, răuplatnicii sunt şi turbu­lenţi, pentru ca nu o dată cei care nu respectă regulile elementare de participare comună la cheltuieli co­mune nu le respectă nici pe acelea (tot atit de elementare) ale convie­ţuirii, ale păstrării liniştei. Respectul pentru semenul abia sosit de la mun­că se metamorfozează subit şi, prea adesea, în sfidare. Iar faptul că a­­semenea atitudini au devenit obiş­nuinţe la unii cetăţeni, ne conduce la ideea că, adesea, asociaţiile de locatari nu acţionează cu suficientă energie, că ajutorul pe care-l cer organelor în drept nu este prompt satisfăcut etc. Dintre multe asemenea intimplări alegem cîteva, doar spre exemplifi­care. Bunăoară, unii dintre aceşti oameni „uită" cu regularitate de obligaţii. Aşa ar fi I. F. din blocul 5, Hipo­­dropi, al cărui nume nu lipseşte din nici un borderou de pe lunile aces­tui an fără a avea alăturat cuvîntul, devenit banal (în cazul lui!) — res­tanţă. S-ar putea ca cineva „din afară" să spună că omul are prea multe necazuri, că­ face faţă greu u­­nor obligaţii. Poate fi chiar aşa. Numai că mărturiile vecinilor com­pletează o fişă de pe care nu lip­sesc: chefurile, chiolhanurile, lanţul vesel perpetuîndu-se o vreme pină apărea intangibil. Atît­ de intangibil încît a dat­ naştere unei mentalităţi de tipul: „fac ce vreau în casa mea!“. Asociaţia l-a chemat spre a-l mustra, dar lui I. F. invitaţia nu i s-a pă­rut... interesantă. Şi-a văzut de treburi; unul din vecinii exasperaţi a apelat la rigorile legii. E-adevărat că amenda pare să-l fi interesat mai mult... dar tuturor le e teamă de o recidivă. Este, credem, momentul ca I. F. şi, asemenea lui, alţii să în­ţeleagă că toleranţa extremă a li­nera („Eu nu mă bag, aşa-i omul, ce-i pot face?!") poate ceda. Mai ales, nu trebuie să uite că asociaţia, ca reprezentantă a obştii, este în drept să ceară evacuarea ... Există şi alte situaţii, ce-i drept nu atît de relevante, dar care rămin în afara a ceea ce ne place să numim corectitudine. Iată-l bunăoară pe M. Şt., din blocul 2, acelaşi cartier sibian, plecat de un an. Apartamen­tul stă închis, omul a plecat în in­teresul serviciului, fapt pentru care nimeni nu-l poate dojeni. Dar de ce, întrebăm noi, şi în cazul acesta şi într-al altora, protagoniştii „uită" cu atita nonşalanţă să-şi plătească da­toriile faţă de obşte, faţă de statul care i-a ajutat să aibă o locuinţă? Sau, să vorbim despre o altă ca­tegorie de „mici neglijenţe" care a­­runcă o lumină de asemenea nefa­vorabilă aspura conştiinţei cetăţe­neşti a celor în culpă. G. G. şi G. C. din blocurile 7 şi respectiv 8 nu şi-au completat nici la această oră fondul de rulment hotărit de aso­ciaţie, hotărîre la care au subscris. S-ar putea crede şi aici că e vorba de greutăţi. Fie, doar că, dacă mu­niţii ar fi depus, de cînd s-au insta­lat, doar cite... 2 lei lunar, n-ar mai fi fost vorba despre toate a­­cestea. Simple scăpări? Posibil. Doar că obştea nu e obligată să suporte şi cheltuielile ce incumbă unor a­­semenea inşi veşnic predispuşi la „micile scăpări" de această natură. Conducerile asociaţiilor de loca­tari ne-au prezentat, fiecare, lista cu răuplatnicii. Fiecare asociaţie îşi are, cum se zice, faliţii ei. Să fie intr-adevăr o problemă absolut ne­­solutionabilă? După părerea noastră trebuie să fie vorba şi de o lipsă de decizie din partea conducerilor asociaţiilor in luarea măsurilor con­ţinute în statutul tip al acestor a­­soci­aţii. Un alt soi de exemplu ni-1 furni­zează Ion D., şi el unul din „abona­ţii" la restante. După ce luni la rînd asociaţia a umblat „cu jalba-n pro­­ţap" cerşind realmente bunăvoinţa dumnealui, iată-i pe aceşti tovarăşi izbăviţi de necazuri. Omul s-a mutat în alt cartier, „uitînd", bineînţeles, să-şi achite mai vechile obligaţii... astfel îneît asociaţia ar trebui să se transforme în organ de urmărire. Am enumerat cîteva cazuri. Nu sunt singurele şi, poate, nici cele uitate... mai „interesante“. Poate că la unele, pe care le cunoaştem, vom reveni în alte împrejurări, pentru că sunt cu adevărat deosebite. Dar, fiind vorba doar de elementele pomenite ne vine greu să credem că e vorba cu adevărat de simple scăpări din vedere şi cu atît mai mult, de reale imposibilităţi. Ne vedem, deci, obli­gaţi să considerăm atari fapte aba­teri de la obişnuitele obligaţii cetă­ţeneşti, ceea ce lezează interesele colectivităţii. Iar din acest punct de vedere, conducerile asociaţiilor trebuie să acţioneze cu mai multă fermitate. Acolo unde constată însă prea multă indolenţă, consiliul popular trebuie să-şi spună cu­vîntul. Şi, în aceeaşi măsură, or­ganele sindicatului şi chiar conduce­rile unităţilor ai căror salariaţi sunt cei în cauză. Există suficiente mij­loace să-i aducem la ordine pe cei certaţi cu regulile de convieţuire. Totul e să, nu considerăm asemenea Împrejurări... simple scăpări din vedere! V. NEGARA V. DOMŞA Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: Vreme frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-ves­­tic. Minimele vor fi cuprinse între 1 şi 4 grade, iar maximele vor oscila între 13 şi 16 grade. Dimineaţa, lo­cal, condiţii pentru brumă. MEDIAŞ: PROGRESUL: Străinii (o­rele 9,00; î1,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Marile vacan­ţe (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Căldura (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Sub semnul lui Monte Cristo (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Acţiunea „Vul­turul" (orele 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Castelul condamnaţilor (orele 18,00 şi 20,00). BAZNA-BAI: Ultima lună de toam­nă (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Cei 1 000 de ochi ai dr. Mabuse (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST: lumina verde (orele 17,00 şi 19,00). 17.00 Emisiune In limba germană. 18.15 Bună seara, fetei Bună sera, băieţi! 19.15 Anunţuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră la o nouă emi­­siune-concurs pentru tineret: „Ocolul țării în opt luni". 20.15 Campionatul balcanic de bas­chet­ masculin: România — Bul­garia (repriza a II-a). Transmisiune directă de la Sala Floreasca. 20.50 Film serial. Incoruptibilii. Bulgăr de zăpadă. 21.40 Nocturnă bucureşteană. Program de varietăţi muzical­­e oregrafice. 22.15 V­izita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. (Reportaj filmat). 22.40 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 Fotbal: Feijenoord — U.T.A. 23.30 închiderea emisiunii. m­iţi azi... azi azi... SIBIU: PACEA: Dragoste şi viteză (orele 0,00; 11,30; 14,00; 10,30; 10,00; 21,00); ARTA: Monştrii (orele 9,30; 11,45; 14,00; 16,15; 18,30; 20,45); TI­NERETULUI: Zboară cocorii (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: In fiecare seară la ora 11 (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). INDEPENDENTA: Dansînd Sirtaki (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). TRIBUNĂ SIBIULUI sport sport. Am optat între titlul de mai sus şi o formulare de genul.. • „Invitaţie la sportivitate": le-am fi ales pe am­bele, dacă spaţiul nu ne-ar fi obligat să spunem foarte pe scurt ceea ce se subînţelege înaintea fiecărei par­­tide-derby care angajează cele două divizionare B din judeţul nostru. Şi ce credem, de fapt, că se subînţelege, vorbind despre meciul care va în­cepe mîine, la ora 11,00, pe terenul Metalului din Copşa Mică? Vor fi, desigur, prezenţi la această partidă cîteva mii de spectatori medieşeni şi sibieni, care vor simpatiza cu una sau alta din echipe, partida va avea un caracter disputat, fiecare dintre formaţii dorind cu ardoare să cîştige punctele puse în joc (C.S.M. Sibiu pentru că aspiră, ca şi în sezonul tre­cut, la divizia A, Gaz metan, pentru că joacă „acasă", chiar dacă partida se desfăşoară „in vecini"). Dacă preferinţele spectatorilor vor fi împărţite, cum de fapt este şi nor­mal, dacă cele două formaţii îşi vor apăra — una împotriva celeilalte — cu hotărîre şansele, atunci ce i-ar putea uni pe spectatorii medieşeni şi sibieni şi pe jucătorii medieşeni şi si­bieni în timpul acestui meci? Desi­gur, judecind lucrurile din punctul de vedere al spectatorului fanatic, care nu vede fotbalul din cauza ner­vilor (cum de fapt s-a mai văzut...), atunci cuvîntul „sportivitate“ îşi pier­de orice conţinut. Suntem­ convinşi insă, că majoritatea covârşitoare a­­ca­SSCacaasASessesessesiesseas*. Avancronică spectatorilor vor încuraja în mod ca­valeresc disputa corectă şi vor acor­da aplauzele lor celui care joacă mai bine. De fapt, exigenţele noastre ale tu­turor adevăraţilor iubitori ai sportu­lui în general, pot fi exprimate foarte succint intr-un singur cuvînt: sporti­vitate. In ceea ce-i privește pe jucătorii sibieni credem că disputa pentru cele două puncte puse în joc va da naș­tere, din parte-le, unui joc corect, bărbătesc în limite regulamentare, u­­nei comportări din toata punctele de vedere corecte. Dacă avem nevoie de punctele puse în joc trebuie să ne străduim să le obţinem prin fotbal şi nu prin plăţi de poliţe mai noi sau mai vechi, dar nu tot cazul dîn afara regulilor jocului. Jucătorilor de la Gaz metan partida de mîine va trebui să le demonstreze că pot disputa un meci corect, că pot presta un joc pe măsura potenţelor reale de care dispune echipa. Jocul lor va trebui să ne arate tuturor spectatorilor — sibieni, copşeni sau medieşeni — că au ciştigat pe merit, că au luptat dîrz dar sportiv pentru a-şi apăra şansele. Nu vrem să ne a­­mintim nici o clipă că jucătorii a­­cestei formaţii vin după o tristă ex­perienţă (de care suntem­ siguri şi o afirmăm deschis, nu credem să fie mai vinovaţi decit adversarii lor de la Anina). Vrem ca meciul dintre cele două formaţii să fie prima dovadă in a­­cest sens. Prima demonstraţie de lo­ialitate faţă de corectitudine. Nu avem poliţe de plătit, sîntem doar parteneri de întrecere şi, cre­­dem, ne vom întrece absolut corect. De aceea vom striga, mîine, din răs­puteri atît „Hai Gaz metan!“, cît şi „Hai C.S.M." Vom aplauda tot ceea ce va fi reuşită fotbalistică, indiferent de jucător sau echipă. Dacă medie­­şenii vor arata că sunt«mai buni, vom fi primii care-i vom felicita pentru victorie, dacă sibienii vor fi aceia... Acesta trebuie să fie climatul unui derby al divizionarelor din judeţul nostru. VIOREL DORESCU ai sport... Mîine, la Copşa Mică — derby-ul divizionarelor­­ din județul nostru TEIEVE!« 15,15 Deschiderea emisiunii. Fotbal: Rapid — U.T.A. în pauză fil­mul: „în lumea pescarilor spor­tivi". W­HH Pentru a înţelege cît mai bine materia clasei a XlI-a la fizică, elevii Liceului teoretic «­in Cisnădie îşi reîmpros­pătează cunoştinţele din anul precedent la această disciplină, efectuind unele experienţe în laboratorul şcolii TEORIA FLUXULUI Will (Urmare din pag. Ie­gistrat în aceste zile la Şura Mică este fluxul întîrzierilor în executa­rea lucrărilor şi al permanentelor dereglări de la... fluxul normal al organizării muncii. Acelaşi „flux" este înregistrabil şi la cooperativa agricolă din Ocna Sibiului. Pe inginerul şef al unităţii, Gheorghe Tontea, l-am găsit la sec­ţia de mecanizare unde, împreună cu şeful de secţie Marin Ciobanu şi mecanicul de întreţinere Valeriu Ne­­goiţă, efectuau reglarea distribuito­rilor la a semănătoare. Lucrarea prezintă o deosebită importanţă pentru asigurarea uniformităţii cul­turilor ce se vor însămînţa. Dar şi la Ocna Sibiului fluxul continuu es­te „bun dar ... inexistent". Din re­latările inginerului şef aflăm că, în cadrul pregătirilor pentru însămîn­­ţări, s-au efectuat arături pentru orz pe 100 hectare, şi pentru grîu pe 70 hectare, în timp ce indicatorul planificat este de 580 hectare. Din cele 14 tractoare, două erau trase pe dreapta: al lui Ion Gherman (tractoristul fusese chemat la Mili­ţie pentru unele cercetări în legătu­ră cu o cantitate de ovăz găsită la domiciliul său) şi al lui Victor Şti­­riuc (care avea o pană de cauciuc — uşor remediabilă), în privinţa se­mănatului, inginerul Gheorghe Ton­tea afirmă că „se va începe luni, 28 septembrie a. c." Una din cauzele întîrzierii? „Avem asigurată sămîn­­ţa, dar are „buletin negru“ — men­ţionează specialistul unităţii. Astfel că va trebui să condiţionăm din nou întreaga cantitate de boabe desti­nată pentru însămînţări". Fără comentarii! Şi ca un ultim aspect: ambele co­operative sunt vecine şi pe lista producţiilor de grîu submediocre rea­lizate în acest an: 1 100 kg la fie­care hectar. Oare în aceste unităţi se pregăteşte „recidiva mediocrită­ţii"? Ar fi utilă o încordare şi con­centrare a eforturilor pentru a spul­bera această temere, spre cîştigul ma­terial al cooperatorilor şi mecaniza­torilor. DE LA C. E. C. I . ••­rt .. Tragerile la sorţi ale libretelor cu ciştiguri in materiale de construcţie au loc trimestrial. Depunătorii care doresc să participe la tragerile la sorţi pe trimestrul IV a.c. pot depune suma de 1 000 lei pe aceste librete, pină la 30 septembrie a.c. Anul III nr. 8*7 Uzina de reparaţii Sibiu str. Constituţiei nr. 23 ANGAJEAZĂ URGENT: lăcătuşi — strungari — frezori — rectificatori — alezatori — honuitori — tinichigii auto — electricieni auto — şoferi — şoferi automacara — muncitori necalificaţi. întreprinderea de transporturi Sibiu cu sediul în Calea Dumbrăvii nr. 133—135. ANGAJEAZĂ: — șoferi autobuze — șoferi camboari — zidari — taxatori. economică a Uniunii I cooperativelor de consum Sibiu cu sediul în Piața Unirii nr. 4, etaj II, camera 132 . CUMPĂRĂ PRIN COOPERATIVELE DE CON­­­­SUM ȘI PRIN DEPOZITUL SĂU DIN SIBIU I orice cantitate din următoarele produse: 1 Întreprinderea­­ — măceşe în stare crudă .... 1,40 lei/kg $ — castane sălbatice....................... 0,50 lei/kg­­j ' S — pene de găina, gîscă, raţă la pre-­­ țuri variind în funcţie de cali­tate de la........................................ 3,50—100 lei/kg I — iepuri de casă de la greutatea de 2,500 kg în sus la preţul de . . 12,50 lei/kg I Producătorii beneficiază la măceşe, iepuri şi p­ene în­­ afara preţului şi de alte avantaje, ca porumb şi mălai,­­ la preţ de stat, în funcţie de cantitatea de măceşe,­­ iepuri sau pene predata.­ ­/7/////////////////////////////////////////AZ///////////zz////////////////z///////////////////. Pentru întreţinerea garderobei dv. este necesar să cunoaşteţi ur­mătoarele simboluri. Acestea se află pe etichete prinse pe tricota­jele şi confecţiile din comerţ. 1. spălare fără precauţii speciale chiar pînă în apropierea punctului de fierbere. 2. spălare cu anumite precauţii pină la temperatura de 60°. 3.4. spălare cu grijă, cu apă u­­­şor călduţă. 5. nu se spală. 6. nu sint necesare precauţii spe­ciale de călcare putîndu-se folosi fierul de călcat pînă la tempera­tura de 201PC (şi în cazul presei cu aburi). 7. sînt necesare unele precauţii, temperatura maximă fiind de 150°C (şi in cazul presei cu aburi). 8. sînt necesare precauţii spe­ciale, temperatura neputînd de­păşi 120°C (şi în cazul presei cu aburi). 9. nu se calcă. 10. se curăţă chimic, litera A simbolizînd toţi solvenţii utilizaţi, inclusiv tricloretilena. 11. se curăţă chimic cu solvenţi de categoria F şi percloretilena. Nu poate fi folosită tricloretilena. 12. se curăţă chimic utilizind benzină de extracţie sau solvenţi echivalenţi. 13. nu se curăţă chimic. 14. se poate folosi apa de Javel (clor). 15. nu se poate folosi apa de Javel (clor). Toate aceste simboluri le veţi găsi pe orice produs textil şi co­respund cu cele prevăzute de Co­dul internaţional pentru indicarea modului de întreţinere a produse­lor textile. Pierdut ştampilă cu următorul conţinut: I.A.P.L. „Cofetarul“, Magazin de desfacere nr. 19 „Violeta“ Sibiu, str. 1 Mai nr. 1. O declarăm nulă. Vîn­d pian. Informaţii str. Octombrie roşu 1, apartament 3, între orele 11—12 şi 13—16. Vînd răsucitorie de fire completă. Sibiu, Rusciorului 15, Fleischer Brunno.

Next