Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-17 / nr. 799

MESAGERI AI INDUSTRIEI JUDEŢULUI Capitala ţării va găzdui in luna octombrie „Tîrgul Inter­naţional Bucureşti ’70", unde vor fi expuse pe lingă utila­jele româneşti, un număr des­tul de mare de maşini-unelte din străinătate. Manifestare de mare amploare, acest tirg va prilejui nu numai un veritabil schimb de experienţă ci, în a­­celaşi timp, o autentică con­fruntare a produselor româ­neşti cu produse similare din ţări puternic dezvoltate. Este tocmai ceea ce pledează pen­tru o participare cit mai co­respunzătoare, la nivelul ce­rinţelor reclamate de progre­sul tehnic mondial. Căci in acest secol supertehnicist, cir­cumscris orbitelor lunare, pro­dusele româneşti îşi consoli­dează mai mult ca oricind prestigiul ca urmare a compe­titivităţii de care dau dovadă. I­a aceste reuşite a contribuit şi continuă să contribuie şi in­dustria judeţului nostru. Fie că este vorba de Uzina mecanică, Independenţa, Balanţa,I.R.U.M., U.P.A.S., Automecanica Me­diaş, Uzina mecanică Mîrşa sau de Direcţia judeţeană de industrie locală etc­., toate la un joc, indiferent de vîrstă, au cunoscut botezul maturi­tăţii, înscriind în nomenclato­rul comercial numai produse de bună calitate. Este explica­ţia solicitării de a participa la acest tîrg. Şi cinstea ce li s-a făcut întreprinderilor sibiene este răsplătită din plin prin dăruirea, priceperea şi înalta răspundere cu care îşi pregă­tesc cele circa 100 de expo­nate. Nota dominantă a preo­cupărilor o constituie noul, deoarece în condiţiile c­ontem­­porane are progresul­ tehnic accelerat care scurtează viaţa comercială a produselor, cheia tuturor succeselor este conti­nua îmbunătăţire a produselor existente, în paralel cu intro­ducerea de noi produse supe­rioare. Este tocmai motivul pentru care circa 20 la sută din exponate sînt noi. Ce-nseamnă acest lucru? Un suflu proaspăt aducător de a­­tîtea şi atîtea satisfacţii al că­ror început va fi Bucureştiul. Un suflu proaspăt întărit de ireproşabilitatea execuţiei tu­turor utilajelor, al căror nivel calitativ şi funcţional stă ală­turi de cel al ţărilor cu tradi­ţie industrială. Denum­irea cî­­torva din exponate: piese au­tomate cu acţionare mecanică, şi pneumatică de tipul PAI 6,3 şi PAI 16, maşină de fasonat fier beton MF 32, basculă ro­mană de masă 150 kg, încăr­cător cu braţe frontale IFfION 204 D, circular cu pînză în­­clinabilă etc. Simboluri în­crustate de mîini ce-şi cinstesc îndeletnicirea aşa cum se cu­vine. Simboluri­le cu sigu­ranţă vor purta marca fabricii pe toate meridianele globului. O parte din utilaje au luat deja drumul Bucureştiului. La altele, acum se fac ultimele finisări urmînd ca în cel mai scurt timp să părăsească uzina. Este dovada participării indus­triei judeţului la tumultul fi­resc al ţării, al înscrierii ei pe liniile de forţă ale progresului tehnic. Este un motiv de min­­drie cetățenească. V. BARBU Stadiul actual al investiţiilor din judeţ UN MIC BILANŢ CE RELEVĂ MARI NEAJUNSURI Dacă unele întreprinderi benefici­are şi organizaţii de construcţii au înţeles să ia din timp măsurile ne­cesare pentru desfăşurarea ritmică a lucrărilor şi asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune la termenele planificate, cele mai multe se găsesc cu realizările mult sub nivelul pla­nificat. Restanţele înregistrate pe şantierele de la U.P.A.S., ,Indepen­denţa", Uzina mecanică Sibiu, Fabri­ca de geamuri Mediaş, ,Carbosin“ Copşa Mică, „Emailul­ roşu" Mediaş, Combinatul de industrie alimentară etc., au făcut ca la nivelul celor 8 luni din planul anual de investiţii să se realizeze doar 57 la sută. A­­cest fapt va avea, bineînţeles, con­secinţe directe asupra punerii în funcţiune a capacităţilor planificate. Deşi cu cîtva timp în urmă în a­­dunările generale­­ale salariaţilor din întreprinderile beneficiare s-au scos în evidenţă aspectele negative le­gate de nerealizarea planului de in­vestiţii, măsurile stabilite cu ocazia dezbaterilor în târzie să fie traduse în viaţă. Deoarece, în această perioadă a a­­nului urmează a se m­onta un impor­tant volum de utilaje, din care multe se găsesc deja pe şantiere, altele fi­ind în curs de achiziţie, vor trebui intensificate eforturile din partea be­neficiarilor de investiţii pentru pre­darea la montaj a utilajelor respec­tive. Aceasta, cu atît mai mult cu cît la finele lunii august, în 33 în­treprinderi existau utilaje nemontate în valoare de aproape 40 milioane­­ lei, ponderea fiind deţinută de în­treprinderea de reţele electrice, „Re­cord", Combinatul textil Cisnădie, „Flamura roşie", Combinatul de in­dustrie alimentară, întreprinderea co­munală Sibiu și altele. Cu toate că ne apropiem de finele anului, pînă în prezent un volum de aproape 37 milioane lei utilaje nu este asigurat. Pe de o parte un mare număr de utilaje nu a sosit, deși ter­menele de livrare au expirat, iar pe de altă parte o serie de utilaje sunt contractate cu termene de livrare după ce normal, conform planului, ar trebui să intre în funcţiune. In această situaţie se găsesc: uzina „Carbosin" Copşa Mică, U.P.A.S., Combinatul textil Cisnădie, I.R.U.M. Sibiu, „Automecanica“ Mediaş şi al­tele. Este de neînţeles cum de be­neficiarii de investiţii nu au luat nici o măsură de tragere la răspun­dere a furnizorilor de utilaje, deşi noua legislaţie cu privire la respec­tarea contractelor economice prevede­­măsuri eficiente în astfel de situaţii, în ceea ce priveşte modul de or­ganizare a muncii pe şantierele de construcţii, impulsionarea ritmului de desfăşurare a lucrărilor, sunt semna­late de asemenea o serie de defici­enţe. Lipsurile în domen­iul aprovi­zionării, al organizării locurilor de muncă au avut consecinţe negative şi asupra extinderii acordului global. De exemplu, la 20 august a.c. acor­dul global se aplica doar în propor­ţie de 2,6 la sută la „Electromontaj" Sibiu, 4,4 la sută la I.R.E. Sibiu, 20 la sută la Şantierul 505 construcţii, 21 la sută la întreprinderea de­ con­strucţii-montaj gaz metan Mediaş. Printre cauzele principale care au împiedicat extinderea acestei forme superioare de organizare a muncii şi salarizare — acordul glo­bal — la un număr mai mare de muncitori pe şantiere amin­tim: lipsa de continuitate în desfăşu­rarea lucrărilor, datorită neasigurării cu materiale şi utilaje precum şi de­sele mutări de la un punct de lucru la altul a forţelor de muncă. O problemă importantă care va trebui să stea în atenţia beneficiari­lor de investiţii şi constructorilor este asigurarea frontului de lucru pentru perioada de iarnă, în acest scop­ organizaţiile noastre de con­­strucţii-montaj au trecut la întocmi­rea proiectelor de organizare, fără însă a lua pînă în prezent măsuri concrete atît din punct de vedere al asigurării bazei materiale cît şi­ pentru aducerea unor construcţii în­(Continuare în pag a lV-a) Ing. TR­AI­AN BUDE director la Sucursala Băncii de investiţii Sibiu ■ IMIHM MIMI n IMIMH­I BIMM MIMIHI MMI Judo şi muzică uşoară Consiliul judeţean al sindicatelor Sibiu organizează in ziua de 17 sep­tembrie, orele 17, pe stadionul „Lu­ceafărul" un spectacol distractiv­­sportiv intitulat „Judo şi muzică uşoară". La reuşita acestui specta­col îşi dau concursul echipa de judo „Ştiinţa" Mediaş din campionatul, na­ţional, formaţia de muzică uşoară „Andromeda", formaţia de dansuri moderne a clubului „7 Noiembrie" Sibiu, precum şi soliştii premiaţi la festivalul de muzică uşoară şi popu­lară „Sibiu '69". Asociaţiile de locatari în faţa unor probleme încâ nerezolvate Mulţi din locuitorii oraşelor sunt membri ai asociaţiilor de locatari. Dorim cu toţii ca aceste organisme, să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţiuni, deoarece de fe­lul cum ele rezolvă problemele ce le stau în faţă, depinde, în mare mă­sură, însuşi confortul nostru, al tu­turor locuitorilor din blocuri. Am în­treprins, zilele acestea, un sondaj la cîteva asociaţii din municipiul Sibiu şi ne-am dat seama că în faţa comi­tetelor de locatari stau o mulţime de probleme nerezolvate, că cei ce tre­buie să se ocupe de gospodărirea fondului de locuinţe nu-şi îndepli­nesc, totdeauna, conştiincios îndato­ririle. Cît şi pentru ce plătim? De la asociaţie la asociaţie şi chiar de la bloc la bloc am constatat dife­renţe ale cotelor de contribuţie la plata, cheltuielilor. Dacă la blocurile care aparţin de asociaţia de locatari C.T. 2 Hipodrom, costul lunar al apei menajere este de 5 lei, la asociaţia locatarilor din cartierul Gheorghe Gheorghiu-Dej costul se ridică la 6,7 Iei pentru ca la asociaţia C.T. 3 (Hipodrom) apa menajeră pentru o persoană să coste 11 lei. De ce? Cauzele invocate sunt multiple. Se­ zice că ar exista o conductă spartă şi-n acest fel se pierde o mare can­titate de apă. Nu-i mai puţin ade­vărat că unele comitete se gospodă­resc cu mult mai bine decît altele. De ce oare nu se organizează schim­buri de experienţă între preşedinţii şi împuterniciţii cvartalelor? O altă problemă. Locatarii sunt îndreptăţiţi să ştie pentru ce plătesc fiecare ban. Dar dacă unele asociaţii specifică pe afişe la fiecare scară acest lucru, altele nu le urmează exemplul.. . O problemă ce trebuie rezolvată de urgenţă Nu de puţine ori, numai în acest an, am reprodus în ziarul nostru plîngerile unor cetăţeni în legătură cu faptul că apa nu urcă pînă la etajele III şi IV, are uneori o culoa­re galbenă etc., etc. Ne-am interesat de această problemă şi am căutat să-i găsim cauzele. Intr-adevăr, pre­siunea cu care vine apa la blocuri e prea mică şi, uneori, ea nu poate ajunge la ultimele etaje ale blocuri­lor. Nu-i mai puţin adevărat însă că există şi anumite anomalii care, în­lăturate imediat, ar spori presiunea apei. lată despre ce este vorba. Se sparge uneori cite o conductă de a­­pă. Pînă cînd cei ce trebuie s-o re­pare sosesc la faţa locului trec săp­­tămîni întregi. In acest fel, o mare cantitate de apă se pierde. De pildă, în Hipodrom, exact în staţia de au­tobuze (nr. 11 şi 12) s-au spart nişte conducte. De mai bine de o săptă­­mînă nimeni nu vine să le repare. Şi încă ceva. La fiecare centrală ter­mică şi la fiecare bloc există cîte un apometru. După instrucţiuni, aceste aparate ar trebui curăţate cel puţin o dată la 6 luni. Nu le-a desfăcut însă nimeni, niciodată. Frecvenţa fluxului impurităţilor a dus, fără în­doială, la defectarea apometrelor şi, în acest fel, locatarii sunt afectaţi de două ori. Igienic-sanitar şi... la pungă. Or, filtrele fiind înfundate, desigur că apa urcă mai greu spre etaj. In ceea ce priveşte cartierul Gheorghe Ghorghiu-Dej, la cauzele care „împiedică" apa să ajungă la etajele III şi IV, trebuie adăugat şi faptul că la­ motoarele cu pornire directă se produc deseori întreruperi în funcţionare şi pînă cînd vine e­­lectricianul de la I.L.L. trec ceasuri, zile întregi. „Uneori — ne spunea Mihai Jitariuc, preşedintele asocia­ţiei, — găsim cîte un electrician în (Continuare în pag. a IlI-a) ALEXANDRU GRAD FTCORETART DIN ÎTOATE ŢĂRILE, M­OTI-VA­T ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 212 Anul III, nr. 7991 Joi, 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Consfătuire La fabrica ,13 Decembrie" din Si­biu a avut loc ieri, o interesantă consfătuire de producţie pe tema: „îmbunătăţirea calităţii produselor de marochinărie". La consfătuire au participat o parte din salariaţii care lucrează la atelierul de geamantane, creatorii de modele şi muncitorii din atelierul de croit. Expunere pe teme de educaţie Ieri după-amiază, la cabinetul tehnic al uzinei „Independenţa“ Sibiu a avut loc o întîlnire între tovarăşul Octavian Nistor, şef de sector în C.C. al P.C.R. şi activul organizaţiilor de partid de la unităţile industriale „Inde­pendenţa“, „Libertatea“ şi „13 Decembrie“. Cu această ocazie, tovarăşul Octavian Nistor a ţinut o inte­resantă expunere despre „Con­ţinutul şi metodologia muncii de educaţie ştiinţifică şi comba­tere a obscurantismului“. Expunerea a relevat în mod deosebit poziţia partidului şi statului nostru faţă de cultele religioase, noile tendinţe ale fi­­deismului contemporan, formele şi procedeele cele mai adecvate folosite în munca de educare ştiinţifică a oamenilor muncii. DIN SUMAR: • Cititorii sesizează • SPORT • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... Pag. a II-a • Munca politico-ideolo­­gică a tinerilor, forme şi mijloacele ei Pag. a III-a Intilnirea tovarăşului cu cadre din invăţâmintul economic superior si alti economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., în­­tr-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere în învă­­ţăm­întul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi­. Au participat tovarăşii Manea Mă­­nescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţămîn­­tului. Cu acest prilej au fost analizate­­ în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfec­ţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani în dezvolta­rea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce revin economis­tului în actualul stadiu de dezvol­tare a economiei naţionale. Vorbi­torii au relevat în acelaşi timp de­­ficienţele care se manifestă în des­făşurarea învăţămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecţio­narea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disci­plinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea pro­ducţiei şi a muncii, calculul econo­mic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospă­tarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea econo­miştilor, pentru perfecţionarea acti­vităţii cadrelor didactice care lu­crează în învăţământul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucră­rilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescând al cadrelor didactice în formarea vi­itorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă ca­lificare profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care Ie ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frî­­nează mersul înainte, să fie promo­toare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toa­te sectoarele, să se preocupe de pu­nerea în valoare a tuturor rezer­velor, să organizeze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unită­ţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didac­tice din învăţământul economic şi altor economişti în analizarea ştiin­ţifică a problemelor dezvoltării e­­conomiei noastre naţionale, în­­ pro­movarea continuă a cercetării şti­inţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale pro­gresului societăţii româneşti. Tova­ăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului econo­mic, la creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea proble­melor pe care Ie ridică constru­cţia societăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. /XZWVXAAAeiA*VVV^<VSAAAA<VWW,l,<Si<,VVVVVWVV»A<%» Pregătiri pentru „Cibinium 70”festivalului Intre manifestările pe care cea de-a III-a ediţie a festivalului „Cibinium" le organizează în edi­ţia din acest an, un interes aparte prezintă expoziţiile de artă plas­tică ale membrilor filialei Sibiu a Uniunii Artiştilor Plastici. Cuprin­derea lor în programul festivalu­lui este de natură a întări carac­terul de diversitate al manifestări­lor „Cibinium-ului 70", care, după cum se ştie, va avea în acest an un profil cu dominanta în muzică. Deosebit de interesantă ni se pare concepţia de organizare a ex­poziţiei cu vinzare. Ea este pro­gramată să se deschidă marţi, la ora 10, în Piaţa 6 Martie şi în bulevardul Nicolae Bălcescu, în Si­biu. Se preconizează a se amenaja citeva standuri (la casa artelor, la magazinul de desfacere al filialei din bulevardul Nicolae Bălcescu şi la noul sediu al agenţiei teatrale d­in corpul clădirii întreprinderii poligrafice). In aceste puncte se vor afla expuse lucrări de dimen­siuni mici şi la preţuri convena­bile (50—500 Iei). Standurile­ oferă cumpărătorilor gravuri în metal şi linoleum, pictură-pastel, grafică, diverse obiecte de artă decorativă lucrate anume pentru amenajarea spaţiilor interioare. Cunoscînd di­ficultăţile adincite în circulaţia lu­crărilor de artă între creatori şi public, măsura de a se organiza expoziţii de un asemenea profil ni se pare deosebit de bună, ea mijlocind un contact cu obiectul de artă, în atmosfera căminului, acolo unde, din păcate, pînă deu­năzi pătrundeau numai compune­rile unor compilatori desueţi şi cusăturile „meşterelor" de piaţă. Iată dar că se pot găsi forme de a revitaliza punţile de contact din­tre artişti şi marele public, care poate fi astfel atras şi îmbinat spre obiectul de artă autentică. In afară de seria aceasta de standuri, filiala va fi prezentă in , festival printr-o expoziţie mai am­plă a membrilor săi, care se va deschide la Casa de cultură a sin­dicatelor din Mediaş, vineri 25 septembrie, la ora 12:30. Aici, pe panourile amenajate in sala de conferinţe se vor expune aproxi­mativ 60 de lucrări de pictură şi grafică, aparţinînd unor artişti plastici sibieni cunoscuţi şi apre­ciaţi nu numai în judeţul nostru, dar chiar în arta plastică naţio­nală. După vernisaj, expoziţia din municipiul de pe Tîrnave se pre­conizează a rămîne deschisă pu­blicului aproximativ două săptă­­mini. Tot in programul de expoziţii al festivalului se mai află şi inaugu­rarea expoziţiei memoriale închi­nate marelui cărturar sas Stefan Ludwig Köti), care va avea loc la Mediaş, in aceeaşi zi de 25 octom­brie, la ora 11, precum şi ampla expoziţie de instrumente muzicale, ce se va deschide la Casa artelor din Sibiu, luni, în a doua zi a festivalului, la ora 17. Cu toate vor da, în ansamblul de manifes­tări al actualei ediții „Cibinium", culoarea unui interes particular., ION­ITU ifamfBiwBiHiBiBiHiHiaiBiBiaiiBiBiBiBfBiBiBiHmwiwwwmaiaiaMimMHBwmiaMiBiBiBtatBii O lume fascinantă pulsează în filele încă mirosind a cerneală tipografică ale abecedarelor. Iată un prim­­contact cu manualele, surprins la Şcoala generală nr. 5 din Mediaş Foto: H. BUCHFELNER Căminele culturale in fata sezonului alb După cum se ştie, iarna la sate activitatea culturală se intensifică, instituţiile culturale polarizînd în jurul lor zeci­ de intelectuali (ca­dre didactice, ingineri, medici) pre­cum şi un mare număr de tineri entuziaşti — ba şi vîrstnici — ar­tişti amatori. A intrat în firea lu­crurilor ca, odată cu deschiderea unui nou an de învăţămînt, cei care răspund , de activitatea cultu­­ral-artistică din satele şi comunele judeţului nostru să treacă la în­tocmirea unor noi planuri de acti­vităţi pentru o perioadă mai înde­lungată, în funcţie de baza mate­rială existentă, de forţele care pot fi antrenate în scopul unor reali­zări spirituale fructuoase. Pentru a vedea în ce măsură factorii chemaţi să dirijeze multi­tudinea activităţilor culturale şi artistice şi-au creat premisele ne­cesare întreţinerii unei bune des­făşurări a muncii pe întreaga pe­rioadă, am întreprins, cu concursul corespondenţilor noştri, un raid din care am reţinut cîteva aspecte mai semnificative. • ERNEA, un sat cu o sută şi ceva de fumuri — ne informează corespondentul nostru I. Pleşca — va inaugura peste cîteva zile noul său cămin cultural. Activitatea cultural-artistică, la care iau parte aici un număr mare de artişti amatori de toate vîrstele, s-a sim­ţit strîmtorată între zidurile ve­chiului cămin, drept pentru care cetăţenii şi-au durat un edificiu pe măsura capacităţilor. In noua conjunctură îşi vor putea desfă­şura activităţile cu şi mai multă largheţe brigada artistică de agi­taţie, echipa de teatru şi mai ales cunoscuta formaţie de dansuri, care a promovat, în urma clasifi­cării ei pe primul loc, în faza in­terjudeţeană. Avem toate speran­ţele că entuziastul învăţător Ion Irimie, animatorul at­tor iniţiative, va conduce mai departe, cu suc­ces sporit, în mod special acea sinteză de coregrafie populară şi obiceiuri locale arhaice, prin care se relevă o notă de fantezie şi ori­ginalitate. • LA ORLAT, una din comu­nele mari ale judeţului nostru, cu perspective apropiate de urbani­zare, cu tradiţii culturale binecu­noscute, imaginea activităţii cultu­rale se prezintă de la bun început paradoxală: cămin cultural nou — activităţi de peste un an aproape inexistente. Să fie aceasta oare consecinţa lipsei unui coordonator de forţe artistice (directorul cămi­nului cultural), fiindcă este destul de cunoscut faptul că în Orlat nu­mai corul antrena cîndva 140 de localnici, ca să nu mai vorbim de succesele repurtate de formaţiile de teatru, în concursurile pe ţară? Dacă s-au investit atîtea fonduri şi energie în ridicarea căminului cul­tural, dacă edificiul a fost înzes­trat cu mobilier nou (400 scaune şi o draperie de pluş), să sperăm că stagnarea este vremelnică şi în scu­rt timp li se va oferi orlăţeni­­lor posibilitatea să nu mai aibă nostalgia trecutului. • DIN­ ŞAROŞ aflăm că, în ur­ma îmbunătăţirilor aduse localu­lui, biblioteca va beneficia de un nou spaţiu şi de o sală de lectură. Totodată, pe aceeaşi bază, s-a creat o posibilitate în plus de desfăşu­rare a unor activităţi educativ­­distractive specifice, prin înfiinţa­rea unui club. — Sunt şi unele lucrări rămase încă în urmă — ne spune Mihail Tausch, directorul căminului cul­tural, ca: zugrăveli interioare, pro­curarea combustibilului, repara­rea sobelor. Sperăm totuşi ca în cel mai scurt timp (pînă la 1 oc­tombrie) să fie puse la punct, în vederea creării unor posibilităţi adecvate desfăşurării activităţilor. Dar activităţile propriu-zise au în­ceput. Cele cinci premiere teatrale prezentate în anul trecut ne-au impus obligaţii faţă de artiştii amatori, faţă de publicul nostru şi am reluat pregătirile pentru bie­nala de teatru „I. L. Caragiale“, la care ne vom prezenta. Vom parti­cipa de altfel şi la celelalte con­cursuri şi manifestaţii organizate de Comitetul judeţean pentru cul­tură şi artă. In mod special­­ne concentrăm toată atenţia şi toate forţele artistice prezentării exem­plare a unei seri literar-artistice in cadrul festivităţilor dedicate (Continuare în pas a TI-a) AL. CONSTANTINESCU­ G. ANTON După prima Ca urmare a complexului de mă­suri­ tehnico-organizatorice întreprin­se de conducerea Combinatului tex­til din Cisnădie colectivele de mun­că din sectoarele Uzinelor textile au încheiat ieri dimineaţă, după termi­narea schimbului III, prima decadă a lunii septembrie cu rezultate a­­preciabile. Ţesătorii de covoare tip Târnava, Axminster și Tufting au produs in primele 10 zile ale lunii, 3 440 mp covoare peste prevederile planului. Cei de la covor Moldova 3 210 m­p iar la apretură (stofe finite) 6 027 m­­p. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de schimburile conduse de maiştrii Dumitru Popa, Kurth Wag­ner şi Ioan Vasiu. Filatorii au tors în perioada res­pectivă 7 282 kg fire cardate peste plan din care 625 kg fir semipiep­­tănat. La ţesătoria de stofe cantita­tea de ţesătură realizată peste plan însumează 981 metri liniari.

Next