Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-17 / nr. 799
MESAGERI AI INDUSTRIEI JUDEŢULUI Capitala ţării va găzdui in luna octombrie „Tîrgul Internaţional Bucureşti ’70", unde vor fi expuse pe lingă utilajele româneşti, un număr destul de mare de maşini-unelte din străinătate. Manifestare de mare amploare, acest tirg va prilejui nu numai un veritabil schimb de experienţă ci, în acelaşi timp, o autentică confruntare a produselor româneşti cu produse similare din ţări puternic dezvoltate. Este tocmai ceea ce pledează pentru o participare cit mai corespunzătoare, la nivelul cerinţelor reclamate de progresul tehnic mondial. Căci in acest secol supertehnicist, circumscris orbitelor lunare, produsele româneşti îşi consolidează mai mult ca oricind prestigiul ca urmare a competitivităţii de care dau dovadă. Ia aceste reuşite a contribuit şi continuă să contribuie şi industria judeţului nostru. Fie că este vorba de Uzina mecanică, Independenţa, Balanţa,I.R.U.M., U.P.A.S., Automecanica Mediaş, Uzina mecanică Mîrşa sau de Direcţia judeţeană de industrie locală etc., toate la un joc, indiferent de vîrstă, au cunoscut botezul maturităţii, înscriind în nomenclatorul comercial numai produse de bună calitate. Este explicaţia solicitării de a participa la acest tîrg. Şi cinstea ce li s-a făcut întreprinderilor sibiene este răsplătită din plin prin dăruirea, priceperea şi înalta răspundere cu care îşi pregătesc cele circa 100 de exponate. Nota dominantă a preocupărilor o constituie noul, deoarece în condiţiile contemporane are progresul tehnic accelerat care scurtează viaţa comercială a produselor, cheia tuturor succeselor este continua îmbunătăţire a produselor existente, în paralel cu introducerea de noi produse superioare. Este tocmai motivul pentru care circa 20 la sută din exponate sînt noi. Ce-nseamnă acest lucru? Un suflu proaspăt aducător de atîtea şi atîtea satisfacţii al căror început va fi Bucureştiul. Un suflu proaspăt întărit de ireproşabilitatea execuţiei tuturor utilajelor, al căror nivel calitativ şi funcţional stă alături de cel al ţărilor cu tradiţie industrială. Denumirea cîtorva din exponate: piese automate cu acţionare mecanică, şi pneumatică de tipul PAI 6,3 şi PAI 16, maşină de fasonat fier beton MF 32, basculă romană de masă 150 kg, încărcător cu braţe frontale IFfION 204 D, circular cu pînză înclinabilă etc. Simboluri încrustate de mîini ce-şi cinstesc îndeletnicirea aşa cum se cuvine. Simbolurile cu siguranţă vor purta marca fabricii pe toate meridianele globului. O parte din utilaje au luat deja drumul Bucureştiului. La altele, acum se fac ultimele finisări urmînd ca în cel mai scurt timp să părăsească uzina. Este dovada participării industriei judeţului la tumultul firesc al ţării, al înscrierii ei pe liniile de forţă ale progresului tehnic. Este un motiv de mindrie cetățenească. V. BARBU Stadiul actual al investiţiilor din judeţ UN MIC BILANŢ CE RELEVĂ MARI NEAJUNSURI Dacă unele întreprinderi beneficiare şi organizaţii de construcţii au înţeles să ia din timp măsurile necesare pentru desfăşurarea ritmică a lucrărilor şi asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune la termenele planificate, cele mai multe se găsesc cu realizările mult sub nivelul planificat. Restanţele înregistrate pe şantierele de la U.P.A.S., ,Independenţa", Uzina mecanică Sibiu, Fabrica de geamuri Mediaş, ,Carbosin“ Copşa Mică, „Emailul roşu" Mediaş, Combinatul de industrie alimentară etc., au făcut ca la nivelul celor 8 luni din planul anual de investiţii să se realizeze doar 57 la sută. Acest fapt va avea, bineînţeles, consecinţe directe asupra punerii în funcţiune a capacităţilor planificate. Deşi cu cîtva timp în urmă în adunările generaleale salariaţilor din întreprinderile beneficiare s-au scos în evidenţă aspectele negative legate de nerealizarea planului de investiţii, măsurile stabilite cu ocazia dezbaterilor în târzie să fie traduse în viaţă. Deoarece, în această perioadă a anului urmează a se monta un important volum de utilaje, din care multe se găsesc deja pe şantiere, altele fiind în curs de achiziţie, vor trebui intensificate eforturile din partea beneficiarilor de investiţii pentru predarea la montaj a utilajelor respective. Aceasta, cu atît mai mult cu cît la finele lunii august, în 33 întreprinderi existau utilaje nemontate în valoare de aproape 40 milioane lei, ponderea fiind deţinută de întreprinderea de reţele electrice, „Record", Combinatul textil Cisnădie, „Flamura roşie", Combinatul de industrie alimentară, întreprinderea comunală Sibiu și altele. Cu toate că ne apropiem de finele anului, pînă în prezent un volum de aproape 37 milioane lei utilaje nu este asigurat. Pe de o parte un mare număr de utilaje nu a sosit, deși termenele de livrare au expirat, iar pe de altă parte o serie de utilaje sunt contractate cu termene de livrare după ce normal, conform planului, ar trebui să intre în funcţiune. In această situaţie se găsesc: uzina „Carbosin" Copşa Mică, U.P.A.S., Combinatul textil Cisnădie, I.R.U.M. Sibiu, „Automecanica“ Mediaş şi altele. Este de neînţeles cum de beneficiarii de investiţii nu au luat nici o măsură de tragere la răspundere a furnizorilor de utilaje, deşi noua legislaţie cu privire la respectarea contractelor economice prevedemăsuri eficiente în astfel de situaţii, în ceea ce priveşte modul de organizare a muncii pe şantierele de construcţii, impulsionarea ritmului de desfăşurare a lucrărilor, sunt semnalate de asemenea o serie de deficienţe. Lipsurile în domeniul aprovizionării, al organizării locurilor de muncă au avut consecinţe negative şi asupra extinderii acordului global. De exemplu, la 20 august a.c. acordul global se aplica doar în proporţie de 2,6 la sută la „Electromontaj" Sibiu, 4,4 la sută la I.R.E. Sibiu, 20 la sută la Şantierul 505 construcţii, 21 la sută la întreprinderea de construcţii-montaj gaz metan Mediaş. Printre cauzele principale care au împiedicat extinderea acestei forme superioare de organizare a muncii şi salarizare — acordul global — la un număr mai mare de muncitori pe şantiere amintim: lipsa de continuitate în desfăşurarea lucrărilor, datorită neasigurării cu materiale şi utilaje precum şi desele mutări de la un punct de lucru la altul a forţelor de muncă. O problemă importantă care va trebui să stea în atenţia beneficiarilor de investiţii şi constructorilor este asigurarea frontului de lucru pentru perioada de iarnă, în acest scop organizaţiile noastre de construcţii-montaj au trecut la întocmirea proiectelor de organizare, fără însă a lua pînă în prezent măsuri concrete atît din punct de vedere al asigurării bazei materiale cît şi pentru aducerea unor construcţii în(Continuare în pag a lV-a) Ing. TRAIAN BUDE director la Sucursala Băncii de investiţii Sibiu ■ IMIHM MIMI n IMIMHI BIMM MIMIHI MMI Judo şi muzică uşoară Consiliul judeţean al sindicatelor Sibiu organizează in ziua de 17 septembrie, orele 17, pe stadionul „Luceafărul" un spectacol distractivsportiv intitulat „Judo şi muzică uşoară". La reuşita acestui spectacol îşi dau concursul echipa de judo „Ştiinţa" Mediaş din campionatul, naţional, formaţia de muzică uşoară „Andromeda", formaţia de dansuri moderne a clubului „7 Noiembrie" Sibiu, precum şi soliştii premiaţi la festivalul de muzică uşoară şi populară „Sibiu '69". Asociaţiile de locatari în faţa unor probleme încâ nerezolvate Mulţi din locuitorii oraşelor sunt membri ai asociaţiilor de locatari. Dorim cu toţii ca aceste organisme, să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţiuni, deoarece de felul cum ele rezolvă problemele ce le stau în faţă, depinde, în mare măsură, însuşi confortul nostru, al tuturor locuitorilor din blocuri. Am întreprins, zilele acestea, un sondaj la cîteva asociaţii din municipiul Sibiu şi ne-am dat seama că în faţa comitetelor de locatari stau o mulţime de probleme nerezolvate, că cei ce trebuie să se ocupe de gospodărirea fondului de locuinţe nu-şi îndeplinesc, totdeauna, conştiincios îndatoririle. Cît şi pentru ce plătim? De la asociaţie la asociaţie şi chiar de la bloc la bloc am constatat diferenţe ale cotelor de contribuţie la plata, cheltuielilor. Dacă la blocurile care aparţin de asociaţia de locatari C.T. 2 Hipodrom, costul lunar al apei menajere este de 5 lei, la asociaţia locatarilor din cartierul Gheorghe Gheorghiu-Dej costul se ridică la 6,7 Iei pentru ca la asociaţia C.T. 3 (Hipodrom) apa menajeră pentru o persoană să coste 11 lei. De ce? Cauzele invocate sunt multiple. Se zice că ar exista o conductă spartă şi-n acest fel se pierde o mare cantitate de apă. Nu-i mai puţin adevărat că unele comitete se gospodăresc cu mult mai bine decît altele. De ce oare nu se organizează schimburi de experienţă între preşedinţii şi împuterniciţii cvartalelor? O altă problemă. Locatarii sunt îndreptăţiţi să ştie pentru ce plătesc fiecare ban. Dar dacă unele asociaţii specifică pe afişe la fiecare scară acest lucru, altele nu le urmează exemplul.. . O problemă ce trebuie rezolvată de urgenţă Nu de puţine ori, numai în acest an, am reprodus în ziarul nostru plîngerile unor cetăţeni în legătură cu faptul că apa nu urcă pînă la etajele III şi IV, are uneori o culoare galbenă etc., etc. Ne-am interesat de această problemă şi am căutat să-i găsim cauzele. Intr-adevăr, presiunea cu care vine apa la blocuri e prea mică şi, uneori, ea nu poate ajunge la ultimele etaje ale blocurilor. Nu-i mai puţin adevărat însă că există şi anumite anomalii care, înlăturate imediat, ar spori presiunea apei. lată despre ce este vorba. Se sparge uneori cite o conductă de apă. Pînă cînd cei ce trebuie s-o repare sosesc la faţa locului trec săptămîni întregi. In acest fel, o mare cantitate de apă se pierde. De pildă, în Hipodrom, exact în staţia de autobuze (nr. 11 şi 12) s-au spart nişte conducte. De mai bine de o săptămînă nimeni nu vine să le repare. Şi încă ceva. La fiecare centrală termică şi la fiecare bloc există cîte un apometru. După instrucţiuni, aceste aparate ar trebui curăţate cel puţin o dată la 6 luni. Nu le-a desfăcut însă nimeni, niciodată. Frecvenţa fluxului impurităţilor a dus, fără îndoială, la defectarea apometrelor şi, în acest fel, locatarii sunt afectaţi de două ori. Igienic-sanitar şi... la pungă. Or, filtrele fiind înfundate, desigur că apa urcă mai greu spre etaj. In ceea ce priveşte cartierul Gheorghe Ghorghiu-Dej, la cauzele care „împiedică" apa să ajungă la etajele III şi IV, trebuie adăugat şi faptul că la motoarele cu pornire directă se produc deseori întreruperi în funcţionare şi pînă cînd vine electricianul de la I.L.L. trec ceasuri, zile întregi. „Uneori — ne spunea Mihai Jitariuc, preşedintele asociaţiei, — găsim cîte un electrician în (Continuare în pag. a IlI-a) ALEXANDRU GRAD FTCORETART DIN ÎTOATE ŢĂRILE, MOTI-VAT ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 212 Anul III, nr. 7991 Joi, 17 septembrie 1970 4 pagini 30 bani Consfătuire La fabrica ,13 Decembrie" din Sibiu a avut loc ieri, o interesantă consfătuire de producţie pe tema: „îmbunătăţirea calităţii produselor de marochinărie". La consfătuire au participat o parte din salariaţii care lucrează la atelierul de geamantane, creatorii de modele şi muncitorii din atelierul de croit. Expunere pe teme de educaţie Ieri după-amiază, la cabinetul tehnic al uzinei „Independenţa“ Sibiu a avut loc o întîlnire între tovarăşul Octavian Nistor, şef de sector în C.C. al P.C.R. şi activul organizaţiilor de partid de la unităţile industriale „Independenţa“, „Libertatea“ şi „13 Decembrie“. Cu această ocazie, tovarăşul Octavian Nistor a ţinut o interesantă expunere despre „Conţinutul şi metodologia muncii de educaţie ştiinţifică şi combatere a obscurantismului“. Expunerea a relevat în mod deosebit poziţia partidului şi statului nostru faţă de cultele religioase, noile tendinţe ale fideismului contemporan, formele şi procedeele cele mai adecvate folosite în munca de educare ştiinţifică a oamenilor muncii. DIN SUMAR: • Cititorii sesizează • SPORT • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... Pag. a II-a • Munca politico-ideologică a tinerilor, forme şi mijloacele ei Pag. a III-a Intilnirea tovarăşului cu cadre din invăţâmintul economic superior si alti economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere în învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. Cu acest prilej au fost analizate în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţămîntului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în învăţământul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescând al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care Ie ridică producţia, întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învăţământul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovaăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, la creşterea rolului şi aportului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care Ie ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. /XZWVXAAAeiA*VVV^<VSAAAA<VWW,l,<Si<,VVVVVWVV»A<%» Pregătiri pentru „Cibinium 70”festivalului Intre manifestările pe care cea de-a III-a ediţie a festivalului „Cibinium" le organizează în ediţia din acest an, un interes aparte prezintă expoziţiile de artă plastică ale membrilor filialei Sibiu a Uniunii Artiştilor Plastici. Cuprinderea lor în programul festivalului este de natură a întări caracterul de diversitate al manifestărilor „Cibinium-ului 70", care, după cum se ştie, va avea în acest an un profil cu dominanta în muzică. Deosebit de interesantă ni se pare concepţia de organizare a expoziţiei cu vinzare. Ea este programată să se deschidă marţi, la ora 10, în Piaţa 6 Martie şi în bulevardul Nicolae Bălcescu, în Sibiu. Se preconizează a se amenaja citeva standuri (la casa artelor, la magazinul de desfacere al filialei din bulevardul Nicolae Bălcescu şi la noul sediu al agenţiei teatrale din corpul clădirii întreprinderii poligrafice). In aceste puncte se vor afla expuse lucrări de dimensiuni mici şi la preţuri convenabile (50—500 Iei). Standurile oferă cumpărătorilor gravuri în metal şi linoleum, pictură-pastel, grafică, diverse obiecte de artă decorativă lucrate anume pentru amenajarea spaţiilor interioare. Cunoscînd dificultăţile adincite în circulaţia lucrărilor de artă între creatori şi public, măsura de a se organiza expoziţii de un asemenea profil ni se pare deosebit de bună, ea mijlocind un contact cu obiectul de artă, în atmosfera căminului, acolo unde, din păcate, pînă deunăzi pătrundeau numai compunerile unor compilatori desueţi şi cusăturile „meşterelor" de piaţă. Iată dar că se pot găsi forme de a revitaliza punţile de contact dintre artişti şi marele public, care poate fi astfel atras şi îmbinat spre obiectul de artă autentică. In afară de seria aceasta de standuri, filiala va fi prezentă in , festival printr-o expoziţie mai amplă a membrilor săi, care se va deschide la Casa de cultură a sindicatelor din Mediaş, vineri 25 septembrie, la ora 12:30. Aici, pe panourile amenajate in sala de conferinţe se vor expune aproximativ 60 de lucrări de pictură şi grafică, aparţinînd unor artişti plastici sibieni cunoscuţi şi apreciaţi nu numai în judeţul nostru, dar chiar în arta plastică naţională. După vernisaj, expoziţia din municipiul de pe Tîrnave se preconizează a rămîne deschisă publicului aproximativ două săptămini. Tot in programul de expoziţii al festivalului se mai află şi inaugurarea expoziţiei memoriale închinate marelui cărturar sas Stefan Ludwig Köti), care va avea loc la Mediaş, in aceeaşi zi de 25 octombrie, la ora 11, precum şi ampla expoziţie de instrumente muzicale, ce se va deschide la Casa artelor din Sibiu, luni, în a doua zi a festivalului, la ora 17. Cu toate vor da, în ansamblul de manifestări al actualei ediții „Cibinium", culoarea unui interes particular., IONITU ifamfBiwBiHiBiBiHiHiaiBiBiaiiBiBiBiBfBiBiBiHmwiwwwmaiaiaMimMHBwmiaMiBiBiBtatBii O lume fascinantă pulsează în filele încă mirosind a cerneală tipografică ale abecedarelor. Iată un primcontact cu manualele, surprins la Şcoala generală nr. 5 din Mediaş Foto: H. BUCHFELNER Căminele culturale in fata sezonului alb După cum se ştie, iarna la sate activitatea culturală se intensifică, instituţiile culturale polarizînd în jurul lor zeci de intelectuali (cadre didactice, ingineri, medici) precum şi un mare număr de tineri entuziaşti — ba şi vîrstnici — artişti amatori. A intrat în firea lucrurilor ca, odată cu deschiderea unui nou an de învăţămînt, cei care răspund , de activitatea cultural-artistică din satele şi comunele judeţului nostru să treacă la întocmirea unor noi planuri de activităţi pentru o perioadă mai îndelungată, în funcţie de baza materială existentă, de forţele care pot fi antrenate în scopul unor realizări spirituale fructuoase. Pentru a vedea în ce măsură factorii chemaţi să dirijeze multitudinea activităţilor culturale şi artistice şi-au creat premisele necesare întreţinerii unei bune desfăşurări a muncii pe întreaga perioadă, am întreprins, cu concursul corespondenţilor noştri, un raid din care am reţinut cîteva aspecte mai semnificative. • ERNEA, un sat cu o sută şi ceva de fumuri — ne informează corespondentul nostru I. Pleşca — va inaugura peste cîteva zile noul său cămin cultural. Activitatea cultural-artistică, la care iau parte aici un număr mare de artişti amatori de toate vîrstele, s-a simţit strîmtorată între zidurile vechiului cămin, drept pentru care cetăţenii şi-au durat un edificiu pe măsura capacităţilor. In noua conjunctură îşi vor putea desfăşura activităţile cu şi mai multă largheţe brigada artistică de agitaţie, echipa de teatru şi mai ales cunoscuta formaţie de dansuri, care a promovat, în urma clasificării ei pe primul loc, în faza interjudeţeană. Avem toate speranţele că entuziastul învăţător Ion Irimie, animatorul attor iniţiative, va conduce mai departe, cu succes sporit, în mod special acea sinteză de coregrafie populară şi obiceiuri locale arhaice, prin care se relevă o notă de fantezie şi originalitate. • LA ORLAT, una din comunele mari ale judeţului nostru, cu perspective apropiate de urbanizare, cu tradiţii culturale binecunoscute, imaginea activităţii culturale se prezintă de la bun început paradoxală: cămin cultural nou — activităţi de peste un an aproape inexistente. Să fie aceasta oare consecinţa lipsei unui coordonator de forţe artistice (directorul căminului cultural), fiindcă este destul de cunoscut faptul că în Orlat numai corul antrena cîndva 140 de localnici, ca să nu mai vorbim de succesele repurtate de formaţiile de teatru, în concursurile pe ţară? Dacă s-au investit atîtea fonduri şi energie în ridicarea căminului cultural, dacă edificiul a fost înzestrat cu mobilier nou (400 scaune şi o draperie de pluş), să sperăm că stagnarea este vremelnică şi în scurt timp li se va oferi orlăţenilor posibilitatea să nu mai aibă nostalgia trecutului. • DIN ŞAROŞ aflăm că, în urma îmbunătăţirilor aduse localului, biblioteca va beneficia de un nou spaţiu şi de o sală de lectură. Totodată, pe aceeaşi bază, s-a creat o posibilitate în plus de desfăşurare a unor activităţi educativdistractive specifice, prin înfiinţarea unui club. — Sunt şi unele lucrări rămase încă în urmă — ne spune Mihail Tausch, directorul căminului cultural, ca: zugrăveli interioare, procurarea combustibilului, repararea sobelor. Sperăm totuşi ca în cel mai scurt timp (pînă la 1 octombrie) să fie puse la punct, în vederea creării unor posibilităţi adecvate desfăşurării activităţilor. Dar activităţile propriu-zise au început. Cele cinci premiere teatrale prezentate în anul trecut ne-au impus obligaţii faţă de artiştii amatori, faţă de publicul nostru şi am reluat pregătirile pentru bienala de teatru „I. L. Caragiale“, la care ne vom prezenta. Vom participa de altfel şi la celelalte concursuri şi manifestaţii organizate de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. In mod specialne concentrăm toată atenţia şi toate forţele artistice prezentării exemplare a unei seri literar-artistice in cadrul festivităţilor dedicate (Continuare în pas a TI-a) AL. CONSTANTINESCU G. ANTON După prima Ca urmare a complexului de măsuri tehnico-organizatorice întreprinse de conducerea Combinatului textil din Cisnădie colectivele de muncă din sectoarele Uzinelor textile au încheiat ieri dimineaţă, după terminarea schimbului III, prima decadă a lunii septembrie cu rezultate apreciabile. Ţesătorii de covoare tip Târnava, Axminster și Tufting au produs in primele 10 zile ale lunii, 3 440 mp covoare peste prevederile planului. Cei de la covor Moldova 3 210 mp iar la apretură (stofe finite) 6 027 mp. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de schimburile conduse de maiştrii Dumitru Popa, Kurth Wagner şi Ioan Vasiu. Filatorii au tors în perioada respectivă 7 282 kg fire cardate peste plan din care 625 kg fir semipieptănat. La ţesătoria de stofe cantitatea de ţesătură realizată peste plan însumează 981 metri liniari.