Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)

1970-09-26 / nr. 807

Plecarea din Viena ! Dupa-amiaza, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împre­ună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale din suita sa au plecat din Viena spre Bucu­reşti.­­ ...Marea poartă a Vienei, aero­portul Schwechat, de unde a decolat avionul prezidenţial, este sărbăto­reşte împodobită cu drapelele naţio­nale ale României şi ale ţării gazdă. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa so­sesc la aeroport împreună cu pre­şedintele Franz Jonas şi soţia sa. Cei doi preşedinţi trec în revistă garda de onoare aliniată pe aero­port. Sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în timp ce, în semn de omagiu, se trag 21 de salve. Preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi i ia apoi rămas bun de la celelalte personalităţi austriece venite pe ae­roport: cancelarul federal Bruno Kreisky, vicecancelarul Rudolf Hauser, ministrul afacerilor externe, Rudolf Kirchschläger, ministrul co­merţului, industriei şi meşteşuguri­lor, Josef Staribacher, alţi membri ai guvernului şi persoane oficiale austriece. Şeful statului român îşi ia, de a­­semenea, rămas bun de la şefii mi­siunilor diplomatice acreditaţi la Viena, prezenţi pe aeroport. La scara avionului, preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sunt salutaţi călduros de preşedintele Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi şefi de stat îşi string, prieteneşte mîinile. La ora 16:30 avionul prezidenţial cu ca­re a călătorit, şeful statului român în Austria se îndreaptă spre patrie. Oficialităţile venite să salute pe şeful statului român adresează sem­ne prieteneşti. Este o atmosferă căl­duroasă, este acea atmosferă , care e însoţit pe tot parcursul vizitei în Austria pe şeful statului român şi pe celelalte oficialităţi care l-au însoţit. PROLETARI DIN TOATE TARILE, M­ITIVA I­ORGAN AU COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AU P.C.R. SI AU CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III nr. 807, Sîmbătă, 26 septembrie 1970, pagini 30 bani încheierea vizitei preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, în Austria Vizita la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a preşedintelui Nicolae Ceauşesai, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi a persoanelor oficiale care-l însoţesc pe şeful statului ro­mân, a început cu vizitarea Agen­ţiei Internaţionale pentru Energia A­­tomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două organi­zaţii specializate ale O.N.U.: Agen­ţia Internatională pentru Energia A­­tomica (A.I.E.A.) şi Organizaţia Na­ţiunilor Unite pentru Dezvoltare In­dustrială (O.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monumentală aripă a palatului Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Con­ferinţei generale a A.I.E.A. Frontis­piciul palatului este împodobit cu steagurile ţărilor participante. As­tăzi, în mod deosebit, intrarea la Congress Centrum este flancată de drapelul României, care flutură ală­turi de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea preşe­dintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, oaspete de onoare al con­ferinței. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Îmi este deosebit de plăcut să fo­losesc prilejul oferit de vizita ofi­cială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanţii la Confe­rinţa Generală a Agenţiei Interna­ţionale pentru Energia Atomică. Conferinţa dumneavoastră, care reuneşte iluştri reprezentanţi ai ştiin­ţei din peste 83 de ţări membre ale agenţiei, se înscrie ca un eveni­ment de seamă în viaţa internaţiona­lă, polarizînd larg interesul şi aten­ţia opiniei publice mondiale. Impor­tanţa ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compar­timent esenţial al ştiinţei contempo­rane, cu profunde implicaţii pentru progresul societăţii omeneşti, pentru pacea şi securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea taine­lor atomului a deschis omenirii ca­lea unor mari realizări în dezvolta­rea forţelor de producţie, în ampli­ficarea şi perfecţionarea creaţiei ma­teriale şi spirituale, in ridicarea ni­velului de civilizaţie şi bunăstare. In acelaşi timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contri­buit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba a­­tomică şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredinţat-o A­­genţiei Internaţionale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipu­lată expres în însuşi statutul agen­ţiei — de a încuraja şi facilita in lumea întreagă utilizarea in scopuri paşnice a energiei atomice. Ştiinţa nu se poate dezvolta, nu poate înflori decit în condiţii de pa­ce, într-un climat de încredere şi co­laborare între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin însăşi natura acti­vităţii lor, profund interesaţi ca a­­tomul să servească păcii, vieţii, să vegheze ca roadele creaţiei lor să fie folosite pentru progresul şi bu­năstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale şi uriaşele fonduri absor­bite in prezent de producerea arme­lor atomice şi de cercetările pentru perfecţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţii­lor de viaţă ale umanităţii. A împiedica transformarea acestei uriaşe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al plane­tei noastre, a-i conferi în mod ex­clusiv menirea de generator al pro­gresului şi prosperităţii — acesta este un măreţ ideal al epocii noastre, căruia toţi oamenii de bine îi închi­nă eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, savanţii şi cercetătorii atomişti pot găsi lim­bajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofi­ce şi politice, de apartenenţa la un sistem social-politic sau altul — să-şi aducă, împreună, contribuţia la pro­movarea ţelurilor nobile pe care a­­genţia şi le-a propus şi care răspund dezideratelor Întregii omeniri iubi­toare de pace. România s-a pronunţat şi se pro­nunţă în mod consecvent in favoa­rea unor măsuri ferme de dezarmare generală, şi Îndeosebi de dezarmare nucleară, considerînd că singura mo­dalitate de a elibera omenirea de coşmarul războiului nuclear este o­­prirea producţiei acestor arme, dis­trugerea stocurilor existente, inter­zicerea definitivă a folosirii energiei atomice in scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomi­că îi revine misiunea de a organiza controlul asupra realizării prevede­rilor lui, în aşa fel incit să se îm­piedice proliferarea armelor nuclea­re şi, în acelaşi timp, să se asigure tuturor statelor accesul liber la fo­losirea energiei nucleare în scopuri paşnice. Agenţia Internaţională pentru E­­nergia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avantaje pe care Ie oferă aplicarea fizicii nuclea­re să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridica­rea nivelului de civilizaţie al tutu­ror popoarelor. O importanţă deose­bită are în acest sens activitatea a­­genţiei pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării şi folosirii ener­giei nucleare în scopuri paşnice, pentru intensificarea schimbului de informaţii şi de experienţă, pentru sprijinirea eforturilor ţărilor membre care luptă pentru recuperarea rămî­nerii in urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui din plin la destinde­rea internaţională, la înţelegerea in­tre popoare, la cauza păcii in lume. România, conştientă de importan­ţa hotărîtoare pe care fizica atomi­că o are in viaţa societăţii contem­porane, face eforturi considerabile pentru dezvoltarea cercetării nuclea­re şi utilizarea energiei atomice in diferite domenii ale producţiei şi vieţii sociale — dintre care aş men­ţiona in special construcţia unor centrale atomoelectrice — pentru folosirea acestei uriaşe forţe ia vas­ta operă pe care o înfăptuieşte — de făurire a unei orînduiri noi. De aceea, ţara noastră este profund in­teresată să dezvolte colaborarea şi cooperarea cu toate statele, să-şi in­tensifice participarea la acţiunile şi schimburile ce se desfăşoară în ca­drul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, in calitate de membră fondatoare a agenţiei, pe deplin conştientă de importanţa atribuţiilor şi misiunii ce revin acestei organizaţii în orienta­rea cercetărilor atomice spre scopuri paşnice şi in generalizarea în lume a rezultatelor acestei ramuri primor­diale a ştiinţei contemporane, Ro­mânia va acorda şi în viitor între­gul său sprijin activităţii desfăşurate de Agenţia Internaţională pentru E­­nergie Atomică. Doresc din toată inima ca lucrări­le conferinţei dumneavoastră să des­chidă noi perspective de colaborare şi cooperare fructuoasă pe planul cercetării şi aplicării paşnice a ener­giei nucleare in folosul tuturor sta­telor pe care Ie reprezentaţi, al pro­gresului şi securităţii internaţionale. Vă mulțumesc, domnule preşedin­te, pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinței Gene­rale a A.I.E.A. Vă mulțumesc dumneavoastră, tu­turor, pentru atenție. înapoierea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Aus­tria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif­ Banc, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănăla­­che, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Votcu, Ştefan Voi­tec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patiîineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniş­tri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti. Au fo­st prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti, membri ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi în Româ­nia şi alţi membri ai corpului di­plomatic. La ora 19,20 avionul prezidenţial a aterizat. Miile de bucureşteni, a­­flaţi la aeroport aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragoste şi înaltă preţuire şefului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat veniţi în întîmpinare se apropie de scara avionului, salută cu multă căl­dură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşedintelui Consiliului de Stat şi soţiei sale. Răsună puternice urale, ovaţii, se scandează îndelung „Ceauşescu— P.C.R.". Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacţia lor,­­a între­gului nostru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Aus­tria de şeful statului, vizită care a contribuit la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a relaţiilor româno­­austriece, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. Ei exprimă mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat, pentru contribuţia pe care personal o aduce la dezvoltarea prie­teniei şi colaborării dintre poporul român şi toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere internaţională, în această atmosferă, de viu şi pu­ternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre mulţi­me, strînge prieteneşte­­ mîinile în­tinse, răspunde aclamaţiilor care nu contenesc. (Continuare în pag a IV-a) i la ordinea, zilei in agricultura ;­­fregatirea h­mehtica a producţiei anului viitor Teoria fluxului continuu in analizorul practicii Exigenţele actuale în direcţia sin­cronizării ritmurilor de executare a unor lucrări agricole sunt dictate atât de necesitatea sporirii continue a productivităţii muncii în acest sector economic, cît şi de capacitatea bazei tehnico-materiale existente de a-şi asigura sieşi o utilizare cît mai ra­ţională. Se pare însă că acest ultim aspect al problemei nu poate fi e­­lucidat pe deplin, într-o perfectă concordanţă cu ritmurile de lucru impuse de noile tehnologii de pro­ducţie, fără o colaborare totală a factorilor interesaţi, conducerile teh­nice ale unităţilor, mecanizatorii, cooperatorii şi celelalte organe şi organisme ce contribuie la realizarea producţiei agricole. Inginerii şi eco­nomiştii — specialişti de înaltă cali­ficare — au lansat teoria organizării muncii în flux continuu din nece­sitatea de a se asigura coordonarea strictă a complexelor acţiuni recla­mate de necesitatea efectuării la timp şi în bune condiţiuni a lucră­rilor agricole de sezon, care prezintă importanţă deosebită pentru realiza­rea producţiei, însămînţări şi recol­tări. Să vedem însă cum sunt traduse în viaţă prevederile planurilor pri­vind organizarea fluxului continuu. Vizităm cîteva cooperative agri­cole în care însămînţările de toamnă încă nu au început. Ordinele de lu­cru — foarte minuţios şi bine în­tocmite — date mecanizatorilor de către inginerul Iuliu Nireşteanu, pre­şedintele cooperativei agricole din Şura Mică, nu au asigurat antre­narea în campanie a tractoriştilor. „Avem o secţie de mecanizatori care nu prea îşi văd de treabă — ne re­latează inginerul Iuliu Nireşteanu. Conducerii fostei secţii — Şef de secţie Hans Fleischer — nu-i prea plăcea să se afle în mijlocul coope­ratorilor, unii tractorişti, ca Andrei Boznia, Nicolae Genaru, Nicolae Bu­­naciu. întîrziau mult de la progra­mul zilnic de lucru, făceau dese „staţionări" pe-acasă, aşa că a în­­tîrziat serios şi executarea lucrări­lor agricole de sezon. Noul şef de secţie, inginerul Ion Aldea, va avea mult de lucru pînă să facă ordine în formaţia sa de muncă". Nu ştim dacă de această acţiune este scutit inginerul şef al unităţii, care coordonează direct activitatea secţiei de mecanizare. Şi pentru a preciza cîteva amănunte în legătură cu ... organizarea muncii în flux continuu, spicuim din realizările la zi ale unităţii în direcţia pregătirii însămînţărilor. Au fost executate a­­rături pe o suprafaţă totală de 166 hectare, din care pe 22 hectare — a doua oară. Deci — practic, teren pre­gătit pentru însămînţări — 22 hec­tare, faţă de indicatorul planificat de 400 hectare. Din cele 12 trac­toare numai­­11 se află în producţie, unul fiind „staţionar" de patru zile la sediul I.M.A. Sibiu, pentru re­medieri. Dacă mecanizatorii erau prezenţi la muncă, în schimb cooperatorii din Şura Mică se pare că vor rămîne din nou corigenţi la acest „obiect" şi în prezenta campanie. „Nu am oameni cu care să execut lucrările . — se plînge preşedintele unităţii. Merg mai bucuros la lucru la I.A.S., unde se pare că se aplică un sistem favorizant de retribuire a muncii, în timp ce cîmpurile noastre rămîn nelucrate. Azi, de exemplu, am vreo cîţiva oameni la recoltarea cartofi­lor, unde sunt prezenţi şi elevii şco­lii generale; de asemenea, am vreo 30 de oameni la Ruşciori, mobilizaţi la cosit şi uscat otavă, vreo 3 la însilozări, vreo cîţiva la transporturi şi... cam atît“. Nu, tovarăşe ingi­ner, pentru că aţi uitat să-i adăugaţi şi să-i nominalizaţi pe cei peste 40—50 oameni care se plimbau fără noimă pe uliţele satului pe la ora 9,30, aţi uitat să-i adăugaţi şi nomi­nalizaţi pe cei poate mai mulţi la număr care lucrau de zor la... lo­turile personale. De altfel, singurul „flux continuu" care poate fi în re­ (continuare în pag a II-a) GH. GRADINARU 'W' Stefan Ludwig Roth In memoriam­ Consemnăm în cronica „Cibiniu­­m­ului" una din cele mai impor­­tante acţiuni, c­u rezonanţă în planul spiritualităţii judeţului nostru: deschiderea expoziţiei me­moriale Stefan Ludwig Roth, în casa de pe strada Lenin, nr. 10, din Mediaş, în care a locuit, pen­tru o vreme, înaintatul om de cultură născut şi crescut pe a­­ceste meleaguri. Revoluţionarul­ medieşan, al că­rui loc în istorie este alături de acela al deschizătorilor de dru­muri din prima jumătate a vea­cului nouăsprezece şi-a închinat întreaga viaţă idealurilor poporu­lui a cărui fiinţă a cunoscut-o în toate dimensiunile sale. Transil­vania, subjugată şi asuprită de o feudalitate feroce, i-a alimentat luminoasele gînduri de libertate, i-a oţelit voinţa de a fi mereu alături de cei în suferinţă, cu toa­te riscurile pe care le comportă o asemenea atitudine. Legat, prin firele puternice ale unei înalte conştiinţe, de masele truditoare, Stefan Ludwig Roth a înţeles, înainte de toate, că exploatarea nu cunoaşte oprelişti naţionale şi, în consecinţă, acesteia trebuie să i se opună cei ce muncesc, într-o unitate puternică înfăptuită peste măruntele interese de grup, pe (Continuare în pag. a II-a) T. SUCIU MANIFESTĂRI JlCIBINIUM 70 M ..............IM|[ .Vizitarea monumentelor istorice ale municipiului Sibiu, cu ghidaj­­ special, în cadrul săptămînii .Cibinium­­70“ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Programul de azi ORA 15, LA BOIŢA — Inaugurarea Muzeului din Boiţa. Înscrierile se fac la Agenţia O.N.T. Carpaţi Sibiu, Piaţa Unirii­­, telefon 1 25 59. ORA 19, IN CATEDRALA EVANGHELICA DIN SIBIU — Concert de orgă susţinut de Fr. Xav. Dressier. ORA 20, MEDIAŞ, CASA DE CULTURA — Spectacol muzical folcloric susținut de formații artistice corale. Uzina ,;1B1DEPER­DEN­ŢA“ Sibiu i viziunea beneficiarilor Utilaje pentru industria chimică de bună calitate, in cantitate suficientă si la termenele prevăzute Gama sortimentală a uzinei „Inde­pendenţa" Sibiu cuprinde produse a căror destinaţie este industria mi­nieră, alimentară, refractară, chimi­că etc. Cu alte cuvinte utilajele fa­bricate de această uzină au o largă sferă de solicitare, puţind fi intîl­­nite în întreaga ţară. De asemenea profilul nefiind strict selecţionat, ce­le mai multe din utilajele realizate sînt unicate, acestea executîndu-se în funcţie de cerinţele economiei na­ţionale. Aşa se explică faptul că la orice mare obiectiv, în special din indus­tria chimică, construit sau în curs de construcţie în ţară, întîlneşti uti­laje a căror marcă este „Independen­ţa" Sibiu. Pornind de la considerentul că cir­ca 10 la sută din producţia anuală a uzinei o constituie utilajele pen­tru industria chimică, că în general la realizarea acestor produse trebuie să se depună­ o muncă deosebit de calificată, cu executarea unui rigu­ros control al calităţii, că pentru­­ construirea unor asemenea utilaje, uneori de proporţii uriaşe, se pre­supune o mare responsabilitate, o execuţie şi respectare strictă a do­cumentaţiei tehnice, ne-am propus să efectuăm o anchetă la cîteva mari obiective din ţară, pentru a ur­mări modul de comportare a produ­selor uzinei „Independenţa". Documentarea am început-o, bine­înţeles, la uzina sibiană. — Care sînt principalii dumnea­voastră beneficiari ai utilajelor chi­mice şi ce fel de produse expediaţi? — l-am întrebat pe şeful serviciului desfacere, Ioan Pard­ea. — Beneficiarii noştri sînt răspîn­­diţi în întreaga ţară şi chiar dincolo de graniţele ei. Expediem anul aces­ta peste 323 tone utilaje la Combi­natul chimic Tîrnăveni, 628 tone la Rafinăria din Piteşti, 122 tone la Grupul industrial de petrochimie din Borzeşti, 238 tone la „Colorom" Cod­­rea şi la multe alte noi obiective industriale ale patriei noastre. Din grupele mari de produse aş aminti: coloane de rafinărie, separatoare, filtre, recipienţi, schimbătoare de căldură, cuptoare, uscătoare, gazo­meriu, rezervoare şi altele. In privinţa calităţii produselor ex­pediate de către uzină am solicitat cîteva cuvinte şefului serviciului C.T.C., ing. Ilarion Rotaru. In general toate necazurile de ordin calitativ le descoperim şi le soluţionăm înainte de încheierea procesului de producţie pentru pro­dusul respectiv. în orice caz produ­sele noastre nu ajung la beneficiar cu defecte sau nepotriviri faţă de proiect. Pot să afirm că la catego­ria de utilaje în discuţie, anul acesta am avut doar două reclamaţii, de va­lori destul de mici. Este vorba de utilizarea unei altfel de sîrme decit cea prevăzută în proiect pentru pro­dusul „tambur portsită" expediat la fabrica de hirtie „Comuna din Paris" din Piatra Neamţ şi de deteriorarea unui picior în timpul transportului la filtrul presă de 80 m­c, expediat Combinatului de fibre sintetice Bră­ila. Ambele cazuri s-au soluţionat o­(continuare in pag . li l-a) ION CREŢU 30 la sută din Rafinăria Piteşti, realizată de sibieni Pădure de coloane Un răspuns prompt la toate solicitările O urare, înainte de începerea unui nou an

Next