Tribuna Sibiului, septembrie 1970 (Anul 3, nr. 785-810)
1970-09-26 / nr. 807
Plecarea din Viena ! Dupa-amiaza, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale din suita sa au plecat din Viena spre Bucureşti. ...Marea poartă a Vienei, aeroportul Schwechat, de unde a decolat avionul prezidenţial, este sărbătoreşte împodobită cu drapelele naţionale ale României şi ale ţării gazdă. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa sosesc la aeroport împreună cu preşedintele Franz Jonas şi soţia sa. Cei doi preşedinţi trec în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în timp ce, în semn de omagiu, se trag 21 de salve. Preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi i ia apoi rămas bun de la celelalte personalităţi austriece venite pe aeroport: cancelarul federal Bruno Kreisky, vicecancelarul Rudolf Hauser, ministrul afacerilor externe, Rudolf Kirchschläger, ministrul comerţului, industriei şi meşteşugurilor, Josef Staribacher, alţi membri ai guvernului şi persoane oficiale austriece. Şeful statului român îşi ia, de asemenea, rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Viena, prezenţi pe aeroport. La scara avionului, preşedintele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sunt salutaţi călduros de preşedintele Franz Jonas, şi soţia sa, Grete Jonas, îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi şefi de stat îşi string, prieteneşte mîinile. La ora 16:30 avionul prezidenţial cu care a călătorit, şeful statului român în Austria se îndreaptă spre patrie. Oficialităţile venite să salute pe şeful statului român adresează semne prieteneşti. Este o atmosferă călduroasă, este acea atmosferă , care e însoţit pe tot parcursul vizitei în Austria pe şeful statului român şi pe celelalte oficialităţi care l-au însoţit. PROLETARI DIN TOATE TARILE, MITIVA IORGAN AU COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AU P.C.R. SI AU CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul III nr. 807, Sîmbătă, 26 septembrie 1970, pagini 30 bani încheierea vizitei preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, în Austria Vizita la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică Cea de-a cincea zi a vizitei în Austria a preşedintelui Nicolae Ceauşesai, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, şi a persoanelor oficiale care-l însoţesc pe şeful statului român, a început cu vizitarea Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică din capitala Austriei. Viena este sediul a două organizaţii specializate ale O.N.U.: Agenţia Internatională pentru Energia Atomica (A.I.E.A.) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I.). Congresszentrum, o monumentală aripă a palatului Hofburg, găzduieşte în aceste zile sesiunea anuală a Conferinţei generale a A.I.E.A. Frontispiciul palatului este împodobit cu steagurile ţărilor participante. Astăzi, în mod deosebit, intrarea la Congress Centrum este flancată de drapelul României, care flutură alături de drapelul Naţiunilor Unite şi de cel al Austriei în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, oaspete de onoare al conferinței. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Îmi este deosebit de plăcut să folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanţii la Conferinţa Generală a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. Conferinţa dumneavoastră, care reuneşte iluştri reprezentanţi ai ştiinţei din peste 83 de ţări membre ale agenţiei, se înscrie ca un eveniment de seamă în viaţa internaţională, polarizînd larg interesul şi atenţia opiniei publice mondiale. Importanţa ei este determinată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esenţial al ştiinţei contemporane, cu profunde implicaţii pentru progresul societăţii omeneşti, pentru pacea şi securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis omenirii calea unor mari realizări în dezvoltarea forţelor de producţie, în amplificarea şi perfecţionarea creaţiei materiale şi spirituale, in ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare. In acelaşi timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică şi cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredinţat-o Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres în însuşi statutul agenţiei — de a încuraja şi facilita in lumea întreagă utilizarea in scopuri paşnice a energiei atomice. Ştiinţa nu se poate dezvolta, nu poate înflori decit în condiţii de pace, într-un climat de încredere şi colaborare între popoare. Oamenii de ştiinţă sunt, prin însăşi natura activităţii lor, profund interesaţi ca atomul să servească păcii, vieţii, să vegheze ca roadele creaţiei lor să fie folosite pentru progresul şi bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale şi uriaşele fonduri absorbite in prezent de producerea armelor atomice şi de cercetările pentru perfecţionarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unor obiective paşnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte în ameliorarea condiţiilor de viaţă ale umanităţii. A împiedica transformarea acestei uriaşe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi în mod exclusiv menirea de generator al progresului şi prosperităţii — acesta este un măreţ ideal al epocii noastre, căruia toţi oamenii de bine îi închină eforturile şi energia lor. Acţionînd în acest spirit, savanţii şi cercetătorii atomişti pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice şi politice, de apartenenţa la un sistem social-politic sau altul — să-şi aducă, împreună, contribuţia la promovarea ţelurilor nobile pe care agenţia şi le-a propus şi care răspund dezideratelor Întregii omeniri iubitoare de pace. România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent in favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, şi Îndeosebi de dezarmare nucleară, considerînd că singura modalitate de a elibera omenirea de coşmarul războiului nuclear este oprirea producţiei acestor arme, distrugerea stocurilor existente, interzicerea definitivă a folosirii energiei atomice in scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică îi revine misiunea de a organiza controlul asupra realizării prevederilor lui, în aşa fel incit să se împiedice proliferarea armelor nucleare şi, în acelaşi timp, să se asigure tuturor statelor accesul liber la folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avantaje pe care Ie oferă aplicarea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea nivelului de civilizaţie al tuturor popoarelor. O importanţă deosebită are în acest sens activitatea agenţiei pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării şi folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice, pentru intensificarea schimbului de informaţii şi de experienţă, pentru sprijinirea eforturilor ţărilor membre care luptă pentru recuperarea rămînerii in urmă în acest domeniu. Pe această cale, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică poate contribui din plin la destinderea internaţională, la înţelegerea intre popoare, la cauza păcii in lume. România, conştientă de importanţa hotărîtoare pe care fizica atomică o are in viaţa societăţii contemporane, face eforturi considerabile pentru dezvoltarea cercetării nucleare şi utilizarea energiei atomice in diferite domenii ale producţiei şi vieţii sociale — dintre care aş menţiona in special construcţia unor centrale atomoelectrice — pentru folosirea acestei uriaşe forţe ia vasta operă pe care o înfăptuieşte — de făurire a unei orînduiri noi. De aceea, ţara noastră este profund interesată să dezvolte colaborarea şi cooperarea cu toate statele, să-şi intensifice participarea la acţiunile şi schimburile ce se desfăşoară în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, in calitate de membră fondatoare a agenţiei, pe deplin conştientă de importanţa atribuţiilor şi misiunii ce revin acestei organizaţii în orientarea cercetărilor atomice spre scopuri paşnice şi in generalizarea în lume a rezultatelor acestei ramuri primordiale a ştiinţei contemporane, România va acorda şi în viitor întregul său sprijin activităţii desfăşurate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Doresc din toată inima ca lucrările conferinţei dumneavoastră să deschidă noi perspective de colaborare şi cooperare fructuoasă pe planul cercetării şi aplicării paşnice a energiei nucleare in folosul tuturor statelor pe care Ie reprezentaţi, al progresului şi securităţii internaţionale. Vă mulțumesc, domnule preşedinte, pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a mă adresa celei de-a XIV-a sesiuni a Conferinței Generale a A.I.E.A. Vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, pentru atenție. înapoierea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Votcu, Ştefan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patiîineţ, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Au fost prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti, membri ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în România şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 19,20 avionul prezidenţial a aterizat. Miile de bucureşteni, aflaţi la aeroport aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragoste şi înaltă preţuire şefului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat veniţi în întîmpinare se apropie de scara avionului, salută cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşedintelui Consiliului de Stat şi soţiei sale. Răsună puternice urale, ovaţii, se scandează îndelung „Ceauşescu— P.C.R.". Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacţia lor,a întregului nostru popor pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de şeful statului, vizită care a contribuit la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a relaţiilor românoaustriece, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. Ei exprimă mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat, pentru contribuţia pe care personal o aduce la dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre poporul român şi toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere internaţională, în această atmosferă, de viu şi puternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre mulţime, strînge prieteneşte mîinile întinse, răspunde aclamaţiilor care nu contenesc. (Continuare în pag a IV-a) i la ordinea, zilei in agricultura ;fregatirea hmehtica a producţiei anului viitor Teoria fluxului continuu in analizorul practicii Exigenţele actuale în direcţia sincronizării ritmurilor de executare a unor lucrări agricole sunt dictate atât de necesitatea sporirii continue a productivităţii muncii în acest sector economic, cît şi de capacitatea bazei tehnico-materiale existente de a-şi asigura sieşi o utilizare cît mai raţională. Se pare însă că acest ultim aspect al problemei nu poate fi elucidat pe deplin, într-o perfectă concordanţă cu ritmurile de lucru impuse de noile tehnologii de producţie, fără o colaborare totală a factorilor interesaţi, conducerile tehnice ale unităţilor, mecanizatorii, cooperatorii şi celelalte organe şi organisme ce contribuie la realizarea producţiei agricole. Inginerii şi economiştii — specialişti de înaltă calificare — au lansat teoria organizării muncii în flux continuu din necesitatea de a se asigura coordonarea strictă a complexelor acţiuni reclamate de necesitatea efectuării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole de sezon, care prezintă importanţă deosebită pentru realizarea producţiei, însămînţări şi recoltări. Să vedem însă cum sunt traduse în viaţă prevederile planurilor privind organizarea fluxului continuu. Vizităm cîteva cooperative agricole în care însămînţările de toamnă încă nu au început. Ordinele de lucru — foarte minuţios şi bine întocmite — date mecanizatorilor de către inginerul Iuliu Nireşteanu, preşedintele cooperativei agricole din Şura Mică, nu au asigurat antrenarea în campanie a tractoriştilor. „Avem o secţie de mecanizatori care nu prea îşi văd de treabă — ne relatează inginerul Iuliu Nireşteanu. Conducerii fostei secţii — Şef de secţie Hans Fleischer — nu-i prea plăcea să se afle în mijlocul cooperatorilor, unii tractorişti, ca Andrei Boznia, Nicolae Genaru, Nicolae Bunaciu. întîrziau mult de la programul zilnic de lucru, făceau dese „staţionări" pe-acasă, aşa că a întîrziat serios şi executarea lucrărilor agricole de sezon. Noul şef de secţie, inginerul Ion Aldea, va avea mult de lucru pînă să facă ordine în formaţia sa de muncă". Nu ştim dacă de această acţiune este scutit inginerul şef al unităţii, care coordonează direct activitatea secţiei de mecanizare. Şi pentru a preciza cîteva amănunte în legătură cu ... organizarea muncii în flux continuu, spicuim din realizările la zi ale unităţii în direcţia pregătirii însămînţărilor. Au fost executate arături pe o suprafaţă totală de 166 hectare, din care pe 22 hectare — a doua oară. Deci — practic, teren pregătit pentru însămînţări — 22 hectare, faţă de indicatorul planificat de 400 hectare. Din cele 12 tractoare numai11 se află în producţie, unul fiind „staţionar" de patru zile la sediul I.M.A. Sibiu, pentru remedieri. Dacă mecanizatorii erau prezenţi la muncă, în schimb cooperatorii din Şura Mică se pare că vor rămîne din nou corigenţi la acest „obiect" şi în prezenta campanie. „Nu am oameni cu care să execut lucrările . — se plînge preşedintele unităţii. Merg mai bucuros la lucru la I.A.S., unde se pare că se aplică un sistem favorizant de retribuire a muncii, în timp ce cîmpurile noastre rămîn nelucrate. Azi, de exemplu, am vreo cîţiva oameni la recoltarea cartofilor, unde sunt prezenţi şi elevii şcolii generale; de asemenea, am vreo 30 de oameni la Ruşciori, mobilizaţi la cosit şi uscat otavă, vreo 3 la însilozări, vreo cîţiva la transporturi şi... cam atît“. Nu, tovarăşe inginer, pentru că aţi uitat să-i adăugaţi şi să-i nominalizaţi pe cei peste 40—50 oameni care se plimbau fără noimă pe uliţele satului pe la ora 9,30, aţi uitat să-i adăugaţi şi nominalizaţi pe cei poate mai mulţi la număr care lucrau de zor la... loturile personale. De altfel, singurul „flux continuu" care poate fi în re (continuare în pag a II-a) GH. GRADINARU 'W' Stefan Ludwig Roth In memoriam Consemnăm în cronica „Cibiniumului" una din cele mai importante acţiuni, cu rezonanţă în planul spiritualităţii judeţului nostru: deschiderea expoziţiei memoriale Stefan Ludwig Roth, în casa de pe strada Lenin, nr. 10, din Mediaş, în care a locuit, pentru o vreme, înaintatul om de cultură născut şi crescut pe aceste meleaguri. Revoluţionarul medieşan, al cărui loc în istorie este alături de acela al deschizătorilor de drumuri din prima jumătate a veacului nouăsprezece şi-a închinat întreaga viaţă idealurilor poporului a cărui fiinţă a cunoscut-o în toate dimensiunile sale. Transilvania, subjugată şi asuprită de o feudalitate feroce, i-a alimentat luminoasele gînduri de libertate, i-a oţelit voinţa de a fi mereu alături de cei în suferinţă, cu toate riscurile pe care le comportă o asemenea atitudine. Legat, prin firele puternice ale unei înalte conştiinţe, de masele truditoare, Stefan Ludwig Roth a înţeles, înainte de toate, că exploatarea nu cunoaşte oprelişti naţionale şi, în consecinţă, acesteia trebuie să i se opună cei ce muncesc, într-o unitate puternică înfăptuită peste măruntele interese de grup, pe (Continuare în pag. a II-a) T. SUCIU MANIFESTĂRI JlCIBINIUM 70 M ..............IM|[ .Vizitarea monumentelor istorice ale municipiului Sibiu, cu ghidaj special, în cadrul săptămînii .Cibinium70“ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Programul de azi ORA 15, LA BOIŢA — Inaugurarea Muzeului din Boiţa. Înscrierile se fac la Agenţia O.N.T. Carpaţi Sibiu, Piaţa Unirii, telefon 1 25 59. ORA 19, IN CATEDRALA EVANGHELICA DIN SIBIU — Concert de orgă susţinut de Fr. Xav. Dressier. ORA 20, MEDIAŞ, CASA DE CULTURA — Spectacol muzical folcloric susținut de formații artistice corale. Uzina ,;1B1DEPERDENŢA“ Sibiu i viziunea beneficiarilor Utilaje pentru industria chimică de bună calitate, in cantitate suficientă si la termenele prevăzute Gama sortimentală a uzinei „Independenţa" Sibiu cuprinde produse a căror destinaţie este industria minieră, alimentară, refractară, chimică etc. Cu alte cuvinte utilajele fabricate de această uzină au o largă sferă de solicitare, puţind fi intîlnite în întreaga ţară. De asemenea profilul nefiind strict selecţionat, cele mai multe din utilajele realizate sînt unicate, acestea executîndu-se în funcţie de cerinţele economiei naţionale. Aşa se explică faptul că la orice mare obiectiv, în special din industria chimică, construit sau în curs de construcţie în ţară, întîlneşti utilaje a căror marcă este „Independenţa" Sibiu. Pornind de la considerentul că circa 10 la sută din producţia anuală a uzinei o constituie utilajele pentru industria chimică, că în general la realizarea acestor produse trebuie să se depună o muncă deosebit de calificată, cu executarea unui riguros control al calităţii, că pentru construirea unor asemenea utilaje, uneori de proporţii uriaşe, se presupune o mare responsabilitate, o execuţie şi respectare strictă a documentaţiei tehnice, ne-am propus să efectuăm o anchetă la cîteva mari obiective din ţară, pentru a urmări modul de comportare a produselor uzinei „Independenţa". Documentarea am început-o, bineînţeles, la uzina sibiană. — Care sînt principalii dumneavoastră beneficiari ai utilajelor chimice şi ce fel de produse expediaţi? — l-am întrebat pe şeful serviciului desfacere, Ioan Pardea. — Beneficiarii noştri sînt răspîndiţi în întreaga ţară şi chiar dincolo de graniţele ei. Expediem anul acesta peste 323 tone utilaje la Combinatul chimic Tîrnăveni, 628 tone la Rafinăria din Piteşti, 122 tone la Grupul industrial de petrochimie din Borzeşti, 238 tone la „Colorom" Codrea şi la multe alte noi obiective industriale ale patriei noastre. Din grupele mari de produse aş aminti: coloane de rafinărie, separatoare, filtre, recipienţi, schimbătoare de căldură, cuptoare, uscătoare, gazomeriu, rezervoare şi altele. In privinţa calităţii produselor expediate de către uzină am solicitat cîteva cuvinte şefului serviciului C.T.C., ing. Ilarion Rotaru. In general toate necazurile de ordin calitativ le descoperim şi le soluţionăm înainte de încheierea procesului de producţie pentru produsul respectiv. în orice caz produsele noastre nu ajung la beneficiar cu defecte sau nepotriviri faţă de proiect. Pot să afirm că la categoria de utilaje în discuţie, anul acesta am avut doar două reclamaţii, de valori destul de mici. Este vorba de utilizarea unei altfel de sîrme decit cea prevăzută în proiect pentru produsul „tambur portsită" expediat la fabrica de hirtie „Comuna din Paris" din Piatra Neamţ şi de deteriorarea unui picior în timpul transportului la filtrul presă de 80 mc, expediat Combinatului de fibre sintetice Brăila. Ambele cazuri s-au soluţionat o(continuare in pag . li l-a) ION CREŢU 30 la sută din Rafinăria Piteşti, realizată de sibieni Pădure de coloane Un răspuns prompt la toate solicitările O urare, înainte de începerea unui nou an