Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)

1970-10-27 / nr. 833

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 833 Marţi, 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Pe şantierul Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu, lucrările s-au început in luna februarie a. c. In prezent construcţia este ridicată în roşu (cca. 65 la sută). Se lucrează la turnul scenei şi la cel de-al II-lea etaj pentru acoperirea sălii de spectacole Mai multă răspundere investită în lucrările de investiţii • Vechile dispute la... ordinea zilei • Deşi a trecut o lună de zile, „problemele au rămas aceleaşi“ • Mi­lioane lei pierderi datorate nepunerii la timp în func­ţiune a noilor capacităţi Creşterea eficienţei economice a investiţiilor presupune intrarea în circuitul economic a noilor capaci­tăţi şi obiective într-o perioadă de timp cit mai redusă. împlinirea aces­tui deziderat se impune cu atît mai pregnant cu cit volumul investiţii-'­lor marchează — corespunzător ne­cesităţilor obiective ale plasării ţării noastre la nivelul statelor dezvol­tate — o evoluţie rapid ascendentă. Apoi anul în curs, prin realizările lui, constituie un veridic suport al Înfăptuirilor viitoare, o punte de trecere în alt cincinal, superior prin înseşi dimensiunile sale. In conse­cinţă trebuie depuse toate eforturile în vederea realizării obiectivelor tra­sate prin planul de stat. Urmărind felul cum au înţeles u­­nele unităţi economice ,■— beneficiari sau constructori, de investiţii — acest imperativ, am întreprins un raid prin cîteva­­ întreprinderi sibiene. Punctul de plecare l-a constituit apariţia în ziarul nostru a unui articol, la în­ceputul lunii septembrie, intitulat „Un mic bilanţ ce relevă mari nea­junsuri". La acea oră, trecîndu-se în revistă realizările pe 8 luni de acti­vitate, a reieşit că pe ansamblul ju­deţului planul de investiţii a fost în­făptuit doar în proporţie de 57 la sută. Restanţele înregistrate pe unele şantiere — U.P.A.S., „Independenţa", Uzina mecanică Sibiu, Fabrica de geamuri Mediaş, „Emailul roşu", Me­diaş etc. — au influenţat negativ re­zultatele, în dorinţa de­ a vedea dacă s-au îndreptat sau nu lucrurile, numai la o lună de la apariţia articolului am analizat din nou stadiul în care se află unităţile economice. La nivelul municipiului Sibiu, de-a lungul a nouă luni, s-a realizat doar 65,6 la sută, din totalul investiţiilor prevă­(Pontimiere în pag .­ni­at V. BARBU Succese în acţiunea economisire de Atragerea unui număr cît mai mare de cetăţeni care să depună pe librete C.E.C., o serie de ma­nifestări menite a releva impor­tanţa­ social-cetăţenească a econo­misirii, atragerea elevilor şi tine­rilor spre ideea de economisire şi gospodărire bună sunt dezide­ratele care animă toate acţiunile din „Săptămîna economiei“. Dar această săptămîna are şi o menire bilanţieră. Pentru a vedea rezul­tatele obţinute în această direc­ţie la Mediaş, ne-am adresat to­varăşului Ioan Papară, directorul filialei C.E.C. din localitate, RED. — Desigur, măsurile pre­văzute în cadrul „Săptăminii e­­conomiei“ au fost folosite şi în anii precedenţi. Consideraţi că acestea au contribuit la creşterea numărului depunerilor şi a soldu­rilor? I. p. — De fapt nu le putem denumi „speciale“ deoarece la noi acţiunea de popularizare şi atra­gere se desfăşoară în permanenţă. Aş vrea să menţionez, cu această ocazie că, deşi Mediaşul a trecut prin grele încercări în primăvara acestui an, totuşi situaţia se pre­zintă bine. Bineînţeles o influenţă pozitivă a avut-o şi aplicarea nou­lui sistem de salarizare şi, con­comitent, preocuparea mai bună a locuitorilor municipiului faţă de economisirea banului. Spre exemplificare mă voi fo­losi de cîteva date statistice. Ast­fel, la 30 septembrie a.c., faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, soldul general a crescut cu 11 la sută, soldul mediu al depunerilor pe librete cu 3 la sută, iar soldul mediu pe locuitor cu 11 la sută. Ca urmare a creșterii depune­rilor ,s-a ajuns ca în Mediaș fie­care al doilea locuitor să fie po­sesorul unui libret de economii. RED. — Una dintre formele fo­losite este și cea a mandatarilor C.E.C. Care este ajutorul acestora? I. P. — Deocamdată această for­mă este aplicată în şase între­prinderi din cadrul municipiului şi ne declarăm mulţumiţi de felul cum aceştia îşi desfăşoară munca. De menţionat este faptul că sol­dul depunerilor la ghişee a crescut cu aproape 10 la sută faţă de a­­nul trecut. Merită amintită acti­vitatea desfăşurată de mandatarul Ştefan Doboş, de la „Vitrometan“, care, folosind sistemul prin con­­simţămîntul scris, precum şi o largă popularizare de economisire şi aplicînd o ‘ deservire promptă, a reuşit ca, faţă de anul trecut, să sporească cu 30 la sută soldul depunerilor la ghişeul din între­prindere. Bune rezultate au obţi­nut în acest sens şi Hilde Unrih de la „Emailul roşu“ şi Friedrich Fernengel de la uzinele textile „Tîrnava“, E. SANDU Satisfacti­i majore Tinărul comunist Mircea D'Jagy lu­crează de două sezoane agricole la Mihăileni. Este inginerul şef al co­operativei agricole din localitate. Mi s-a spus că a terminat facultatea obtinînd nota maximă la examenul de stat. Nu mai ştiu precis cine mi-a servit acest amănunt. Poate preşedintele Ion Benchea, poate bri­gadierul de cîmp Aurel Bucur sau poate primarul comunei, Ştefan Wagner. Sau poate.... Dar ce importanţă are, în ultimă instanţă, cu ce notă „trece“ un tî­­năr inginer sau profesor examenul de stat? Pentru că după acel examen de stat — fără îndoială memorabil şi unic — începe marele examen al producţiei. Şi aici nu mai sînt tra­tate, cursuri speciale, laboratoare, amfiteatre — toate atît de familiare şi de mare ajutor formării viitoru­lui specialist. Aici cîmpul devine marele şi — mai ales — unicul şi supremul laborator. Iar aici condi­ţiile de lucru sunt altele în fiecare clipă, aici totul pulsează de viaţa care nu poate fi încorsetată în ca­noanele şi perceptele cursurilor şi tratatelor universitare. Totul aici este infinit mai complex decît în prelegeri De aceea poate saltul din amfiteatrele universitare în mijlocul oamenilor cîmpurilor produce unora un șoc. ... Era o altă toamnă, iar ingi­nerul agronom Mircea Nagy se gă­sea — ca și acum — la datorie, a­­colo unde se hotăra soarta produce­tiei, în mijlocul oamenilor, în mij­locul tumultului muncii. Se insămin­­tau ultimele hectare cu grîu, aşa că inginerul avea un motiv in plus să fie mulţumit. — E greu aici, între Şab­ău şi Mi­hăileni? — Ca să ne înţelegem, viaţa de student este o viaţă de pregătire. Viaţa de producţie este o viaţă de „trăire". Nu am voie s-o regret pe prima şi trebuie să mi-o trăiesc la tensiunea maximă pe a doua. Aşa încît... Aşa încît, bărbăteşte vorbind, in­ginerul Mircea Nagy s-a angajat to­tal in viaţa socială a comunei Mi­hăileni. Seriozitatea muncii sale, responsa­bilitatea faptelor lui, înalta compe­tenţă profesională şi ireproşabila comportare socială au determinat o anumită viziune a oamenilor comu­nei asupra personalităţii comunistu­lui Mircea Nagy. Hotăririle sale au ca primă caracteristică maturitatea de gîndire, indicaţiile sale tehnice izvorăsc din angajamentul luat faţă de sine de a-şi dedica întreaga ca­pacitate de muncă rezolvării pro­blemelor majore ale producţiei agri­cole a unităţii în care lucrează. Şi oamenii spun acum simplu: „Suntem­ mindri de inginerul nostru!" Consi­liul de conducere îi ascultă cu aten­ţie propunerile, adunarea generală îşi manifestă adeziunea faţă de ho­­tărîrile responsabile ale inginerului şef, oamenii ştiu că „inginerul lor“ munceşte — cu patosul caracteristic generaţiei sale şi epocii contempo­rane — alături de ei. Aceasta este calea omului către oameni, aici se dă lupta cu sine pentru cîştigarea încrederii oamenilor. Tinărul comunist inginerul Mircea Nagy, şeful comisiei economice a comitetului comunal de partid Mi­hăileni, s-a angajat totalitar pe a­­ceastă cale, izvorîtoare de bucurii şi satisfacţii majore cum numai munca responsabilă poate genera. GH. GRANITER Coloana diverselor SPORT Rubrica de informaţii­ AZI... AZI... Pag. a II-a Indisciplina şi toleranţa — cauze ale accidente­lor de muncă Pag. a II-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a Vizita preşed NICOLAE CEAUŞESCU la Williamsburg WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit: Preşedin­tele Nicolae Ceauşescu, şi soţia, Elena Ceauşescu, şi-au petrecut ziua de duminică în oraşul Williamsburg, din statul Virginia. Distinşii oaspeţi români, împreună cu Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., de­putat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministru al afa­­­cerilor externe, Maria Groza, vice­preşedintă a Marii Adunări Naţiona­le, şi Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, au sosit aici cu un elicopter al marinei de coastă,­­ pus la dispoziţie de Casa Albă, fiind însoţiţi de W. Codus, re­prezentant al Departamentului de Stat. La amiază, elicopterul a aterizat în marele parc natural din apropie­rea oraşului. în întîmpinarea şefului statului român au venit Vincent M. Geddy, primarul oraşului, Carlisle Humelsine, preşedintele societăţii ca­re patronează bogatul fond muze­istic existent în această originală localitate. Primarul şi celelalte per­soane oficiale au salutat pe preşe­dintele Nicolae Ceauşescu, pe soţia sa, pe toţi oaspeţii români, cu multă stimă şi căldură, cu manifestări de prietenie. Preşedintele şi soţia sa (Continuare în pag. a IV-a) Vizita preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU la Washington Sosirea la Casa Alba WASHINGTON 26 (Agerpres).­­ Trimişii speciali transmit: Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un mo­ment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a so­ţiei sale, Patricia Nixon, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful sta­tului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în­­ Marea Adunare Naţio­nală, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă, a pregătit­ înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şe­filor de stat. Pe străzile şi bulevar­dele din jurul reşedinţei preşedinte­lui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituţiilor Administraţiei federale erau arborate drapele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, ca­racteristică marilor evenimente, ma­rilor întîlniri la nivel­­înalt, în par­cul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat me­moriei lui George Washington, au venit să întîmpine şi să salute pe preşedintele Ceauşescu mii de cetă­ţeni ai capitalei Statelor Unite, pur­­tind steguleţe româneşti şi ameri­cane. Un număr neobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenţii de presă internaţionale, so­cietăţi de radio şi televiziune, jur­nale cinematografice de actualităţi căutau să-şi­ asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvenţă semnificativă a solemnităţii primirii. Garda de onoare era ali­niată pe gazonul din faţa podiumu­lui, fanfara în ţinută festivă şi zeci de ofiţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la lo­cul ceremonialului. In jurul orei 10,15 (ora locală), lingă podium, au sosit secretarul Departa­mentului de Stat, William Rogers cu soţia, amiralul Thomsas Moorer, pre­şedinte al Comitetului mixt al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Was­hington, primarul oraşului, cu soţia, Martin Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru pro­blemele europene, cu soţia, Leo­nard Meeker, ambasadorul S.U.A­, la Bucureşti, cu soţia, Gilbert Hahn jr, preşedintele Consiliului districtu­lui Columbia, cu soţia, ambasado­rul Guillermo Sevilla-Sacasa, de­canul corpului diplomaţia din Was­hington, cu soţia. Erau, de asemenea prezenţi Dumi­tru Popescu, Corneliu Mănescu, Kia­ (continuare în pag. a IV-a) Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 50 de ani de către tovarășul Petre Lupu­ aru al Comitetului Executiv al G.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălarche, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron­ Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu Stoica, în numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidu­lui, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat pe sărbătorit şi i-a urat sănătate şi putere de muncă. In răspunsul său, tovarăşul Petre Lupu a mulţumit pentru Înalta pre­ţuire ce i se acordă şi s-a angajat să slujească şi în viitor politica in­ternă şi externă a partidului, să-şi consacre întreaga capacitate şi pu­tere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfăşurat într-o atmos­feră caldă, tovărăşească. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naş­tere a tovarăşului Petre Lupu, merri­ în hala maşinilor cu injecţii a fabricii „Flamura roşie“ Sibiu unde se realizează articolele componente pentru stilouri şi creioane cu pastă Foto: FRED M­SS In spiritul unei sporite exigenţe Majoritatea comuniştilor de la I.C.S. Alimentara Sibiu, care au luat cuvîntul la adunarea de dare de seamă şi alegeri s-au referit printre altele şi la rezultatele obţinute de întregul colectiv în îndeplinirea planului de desfacere în proporţie de 106,7 la sută. Cifra ca atare nu spune prea mult. Dar dacă se are in vedere că, numai în cele zece luni din acest an s-au vîndut populaţiei mărfuri peste plan în valoare de 18 milioane lei, iar faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut s-au desfăcut cu 33 milioane lei mai multe măr­furi, avem imaginea eforturilor de­puse de lucrătorii, de la Alimentara pentru aprovizionarea în bune con­diţii a oamenilor muncii sibieni. Cum era însă firesc, comuniştii au trecut prin filtrul analizei par­tinice unele aspecte negative care au diminuat într-o oarecare măsură rezultatele obţinute, în cuvîntul său comunistul Dumi­tru Gogîlea arăta că au existat ca­zuri, şi nu puţine la număr, de a­­provizionare defectuoasă a magazi­nelor, în special a celor periferice. Cauzele sînt multiple. Cea mai im­portantă, consideră vorbitorul, este ritmul aprovizionări. Se întîmplă ca la una din ore, la acelaşi magazin să sosească deodată cîteva autoca­mioane cu marfă. Acest sistem, mult uzitat în întreprinderea Alimentara face ca randamentul maşinilor să scadă prin imobilizarea lor ore în­tregi la un magazin, iar pe de altă parte creează aglomeraţie de măr­furi, de ambalaje, stîrnind în ace­laşi timp nedumerirea cumpărătorilor care sunt obligaţi să asiste ore în­tregi la descărcări şi încărcări de mărfuri şi respectiv ambalaje. Despre aprovizionarea defectuoasă, în salturi, a vorbit şiTraian Bucşa, şeful magazinului „Unic" din cartie­rul Terezian, ca şi alţi membri de partid. De aici rezultă concluzia că, în direcţia amintită, este necesar să se întreprindă un studiu al cererii şi al ofertei, întocmit cu răspundere de către organele specializate ale unităţii, în funcţie de planul de des­facere. Comunistul Ioan Pîrvulescu s-a re­ferit la o problemă care trebuie so­luţionată de conducerea unităţii şi eventual de organele municipale de partid. „In Sibiu, numărul mare de magazine din ce în ce mai moderne, mai specializate incumbă o mare răspundere pentru lucrătorii din co­merţ în ceea ce priveşte buna ser­vire a cetăţenilor. La ora actuală, a­­rata vorbitorul, există o fluctuaţie foarte mare de cadre. Din acest mo­tiv calificarea profesională a unora lasă de dorit. Cu toate că problema este cunoscută, nu se ia nici o mă­sură pentru îmbunătăţirea situaţiei. Poate ar fi bine ca organele muni­cipale de partid şi de stat să inter­vină la voturile în drept pentru în­fiinţarea unei şcoli cu profil comer­cial. Avind cadre calificate vom fi (C­ontinuare in pag a III-a)­­. INSTGR Adunări de dări de seamă şi alegeri * jmr * jmr sjmr*. „Momente glorioase din istoria P. C. R." Duminică dimineaţa, la cinema­tograful „Pacea“ din Sibiu s-a des­­faşurat un prim concurs Cinema­tografic pe tema „Momente glo­rioase din istoria Partidului Co­munist Român“. In faţa de concurs s­au juriului prezentat, foarte bine pregătiţi, reprezentanţi ai e~ *vd0r„ de L Ia , liceele „Gheorghe Bazar , „Octavian Goga*, nr. 2* și pedagogic. Concursul, organizat de cinematograful „Pacea* Sa colabo­ar Tr Comitetul municipal Sibiu I/ V.Lc-­ a avut ca obiect perioa­da 1920-1929, urmînd să cuprindă:­­Gafe viitoare, alte pe­­noade din istoria glorioasă a par­tidului nostru. 1 Cinstind marele eveniment al nnsTCRn^arUrUi Partidului Comu­nist Român, întreprinderea jude­ţeană cinematografică, în colabo­rare cu alte instituţii de cultură U.tT nrJ» COmHetU] *» preconizează orfani­zairea unor acţiuni similare în toate cen-SGrÂUlUi ?1 în UnSle Elevii în sprijinul strîngerii recoltelor Peste 1500 de elevi şi eleve tre­i! ,­Grupul Şcolar ,Vitrometan* Mediaş, însoţiţi de cadrele didac­tice au ajutat la recoltarea po­rumbului, cartofilor, sfeclei de mo­har şi fructelor în cadrul IAS Moşna. Până în prezent ei au to­­talizat 9 400 ore muncă patriotică. Mo­c

Next