Tribuna Sibiului, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 811-837)
1970-10-27 / nr. 833
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 833 Marţi, 27 octombrie 1970 4 pagini 30 bani Pe şantierul Casei de cultură a sindicatelor din Sibiu, lucrările s-au început in luna februarie a. c. In prezent construcţia este ridicată în roşu (cca. 65 la sută). Se lucrează la turnul scenei şi la cel de-al II-lea etaj pentru acoperirea sălii de spectacole Mai multă răspundere investită în lucrările de investiţii • Vechile dispute la... ordinea zilei • Deşi a trecut o lună de zile, „problemele au rămas aceleaşi“ • Milioane lei pierderi datorate nepunerii la timp în funcţiune a noilor capacităţi Creşterea eficienţei economice a investiţiilor presupune intrarea în circuitul economic a noilor capacităţi şi obiective într-o perioadă de timp cit mai redusă. împlinirea acestui deziderat se impune cu atît mai pregnant cu cit volumul investiţii-'lor marchează — corespunzător necesităţilor obiective ale plasării ţării noastre la nivelul statelor dezvoltate — o evoluţie rapid ascendentă. Apoi anul în curs, prin realizările lui, constituie un veridic suport al Înfăptuirilor viitoare, o punte de trecere în alt cincinal, superior prin înseşi dimensiunile sale. In consecinţă trebuie depuse toate eforturile în vederea realizării obiectivelor trasate prin planul de stat. Urmărind felul cum au înţeles unele unităţi economice ,■— beneficiari sau constructori, de investiţii — acest imperativ, am întreprins un raid prin cîteva întreprinderi sibiene. Punctul de plecare l-a constituit apariţia în ziarul nostru a unui articol, la începutul lunii septembrie, intitulat „Un mic bilanţ ce relevă mari neajunsuri". La acea oră, trecîndu-se în revistă realizările pe 8 luni de activitate, a reieşit că pe ansamblul judeţului planul de investiţii a fost înfăptuit doar în proporţie de 57 la sută. Restanţele înregistrate pe unele şantiere — U.P.A.S., „Independenţa", Uzina mecanică Sibiu, Fabrica de geamuri Mediaş, „Emailul roşu", Mediaş etc. — au influenţat negativ rezultatele, în dorinţa de a vedea dacă s-au îndreptat sau nu lucrurile, numai la o lună de la apariţia articolului am analizat din nou stadiul în care se află unităţile economice. La nivelul municipiului Sibiu, de-a lungul a nouă luni, s-a realizat doar 65,6 la sută, din totalul investiţiilor prevă(Pontimiere în pag .niat V. BARBU Succese în acţiunea economisire de Atragerea unui număr cît mai mare de cetăţeni care să depună pe librete C.E.C., o serie de manifestări menite a releva importanţa social-cetăţenească a economisirii, atragerea elevilor şi tinerilor spre ideea de economisire şi gospodărire bună sunt dezideratele care animă toate acţiunile din „Săptămîna economiei“. Dar această săptămîna are şi o menire bilanţieră. Pentru a vedea rezultatele obţinute în această direcţie la Mediaş, ne-am adresat tovarăşului Ioan Papară, directorul filialei C.E.C. din localitate, RED. — Desigur, măsurile prevăzute în cadrul „Săptăminii economiei“ au fost folosite şi în anii precedenţi. Consideraţi că acestea au contribuit la creşterea numărului depunerilor şi a soldurilor? I. p. — De fapt nu le putem denumi „speciale“ deoarece la noi acţiunea de popularizare şi atragere se desfăşoară în permanenţă. Aş vrea să menţionez, cu această ocazie că, deşi Mediaşul a trecut prin grele încercări în primăvara acestui an, totuşi situaţia se prezintă bine. Bineînţeles o influenţă pozitivă a avut-o şi aplicarea noului sistem de salarizare şi, concomitent, preocuparea mai bună a locuitorilor municipiului faţă de economisirea banului. Spre exemplificare mă voi folosi de cîteva date statistice. Astfel, la 30 septembrie a.c., faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, soldul general a crescut cu 11 la sută, soldul mediu al depunerilor pe librete cu 3 la sută, iar soldul mediu pe locuitor cu 11 la sută. Ca urmare a creșterii depunerilor ,s-a ajuns ca în Mediaș fiecare al doilea locuitor să fie posesorul unui libret de economii. RED. — Una dintre formele folosite este și cea a mandatarilor C.E.C. Care este ajutorul acestora? I. P. — Deocamdată această formă este aplicată în şase întreprinderi din cadrul municipiului şi ne declarăm mulţumiţi de felul cum aceştia îşi desfăşoară munca. De menţionat este faptul că soldul depunerilor la ghişee a crescut cu aproape 10 la sută faţă de anul trecut. Merită amintită activitatea desfăşurată de mandatarul Ştefan Doboş, de la „Vitrometan“, care, folosind sistemul prin consimţămîntul scris, precum şi o largă popularizare de economisire şi aplicînd o ‘ deservire promptă, a reuşit ca, faţă de anul trecut, să sporească cu 30 la sută soldul depunerilor la ghişeul din întreprindere. Bune rezultate au obţinut în acest sens şi Hilde Unrih de la „Emailul roşu“ şi Friedrich Fernengel de la uzinele textile „Tîrnava“, E. SANDU Satisfactii majore Tinărul comunist Mircea D'Jagy lucrează de două sezoane agricole la Mihăileni. Este inginerul şef al cooperativei agricole din localitate. Mi s-a spus că a terminat facultatea obtinînd nota maximă la examenul de stat. Nu mai ştiu precis cine mi-a servit acest amănunt. Poate preşedintele Ion Benchea, poate brigadierul de cîmp Aurel Bucur sau poate primarul comunei, Ştefan Wagner. Sau poate.... Dar ce importanţă are, în ultimă instanţă, cu ce notă „trece“ un tînăr inginer sau profesor examenul de stat? Pentru că după acel examen de stat — fără îndoială memorabil şi unic — începe marele examen al producţiei. Şi aici nu mai sînt tratate, cursuri speciale, laboratoare, amfiteatre — toate atît de familiare şi de mare ajutor formării viitorului specialist. Aici cîmpul devine marele şi — mai ales — unicul şi supremul laborator. Iar aici condiţiile de lucru sunt altele în fiecare clipă, aici totul pulsează de viaţa care nu poate fi încorsetată în canoanele şi perceptele cursurilor şi tratatelor universitare. Totul aici este infinit mai complex decît în prelegeri De aceea poate saltul din amfiteatrele universitare în mijlocul oamenilor cîmpurilor produce unora un șoc. ... Era o altă toamnă, iar inginerul agronom Mircea Nagy se găsea — ca și acum — la datorie, acolo unde se hotăra soarta producetiei, în mijlocul oamenilor, în mijlocul tumultului muncii. Se insămintau ultimele hectare cu grîu, aşa că inginerul avea un motiv in plus să fie mulţumit. — E greu aici, între Şabău şi Mihăileni? — Ca să ne înţelegem, viaţa de student este o viaţă de pregătire. Viaţa de producţie este o viaţă de „trăire". Nu am voie s-o regret pe prima şi trebuie să mi-o trăiesc la tensiunea maximă pe a doua. Aşa încît... Aşa încît, bărbăteşte vorbind, inginerul Mircea Nagy s-a angajat total in viaţa socială a comunei Mihăileni. Seriozitatea muncii sale, responsabilitatea faptelor lui, înalta competenţă profesională şi ireproşabila comportare socială au determinat o anumită viziune a oamenilor comunei asupra personalităţii comunistului Mircea Nagy. Hotăririle sale au ca primă caracteristică maturitatea de gîndire, indicaţiile sale tehnice izvorăsc din angajamentul luat faţă de sine de a-şi dedica întreaga capacitate de muncă rezolvării problemelor majore ale producţiei agricole a unităţii în care lucrează. Şi oamenii spun acum simplu: „Suntem mindri de inginerul nostru!" Consiliul de conducere îi ascultă cu atenţie propunerile, adunarea generală îşi manifestă adeziunea faţă de hotărîrile responsabile ale inginerului şef, oamenii ştiu că „inginerul lor“ munceşte — cu patosul caracteristic generaţiei sale şi epocii contemporane — alături de ei. Aceasta este calea omului către oameni, aici se dă lupta cu sine pentru cîştigarea încrederii oamenilor. Tinărul comunist inginerul Mircea Nagy, şeful comisiei economice a comitetului comunal de partid Mihăileni, s-a angajat totalitar pe această cale, izvorîtoare de bucurii şi satisfacţii majore cum numai munca responsabilă poate genera. GH. GRANITER Coloana diverselor SPORT Rubrica de informaţii AZI... AZI... Pag. a II-a Indisciplina şi toleranţa — cauze ale accidentelor de muncă Pag. a II-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-a Vizita preşed NICOLAE CEAUŞESCU la Williamsburg WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit: Preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi soţia, Elena Ceauşescu, şi-au petrecut ziua de duminică în oraşul Williamsburg, din statul Virginia. Distinşii oaspeţi români, împreună cu Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale, şi Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, au sosit aici cu un elicopter al marinei de coastă, pus la dispoziţie de Casa Albă, fiind însoţiţi de W. Codus, reprezentant al Departamentului de Stat. La amiază, elicopterul a aterizat în marele parc natural din apropierea oraşului. în întîmpinarea şefului statului român au venit Vincent M. Geddy, primarul oraşului, Carlisle Humelsine, preşedintele societăţii care patronează bogatul fond muzeistic existent în această originală localitate. Primarul şi celelalte persoane oficiale au salutat pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, pe soţia sa, pe toţi oaspeţii români, cu multă stimă şi căldură, cu manifestări de prietenie. Preşedintele şi soţia sa (Continuare în pag. a IV-a) Vizita preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU la Washington Sosirea la Casa Alba WASHINGTON 26 (Agerpres). Trimişii speciali transmit: Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă, a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din jurul reşedinţei preşedintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituţiilor Administraţiei federale erau arborate drapele de stat ale României şi S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a şefului statului român şi-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivelînalt, în parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine şi să salute pe preşedintele Ceauşescu mii de cetăţeni ai capitalei Statelor Unite, purtind steguleţe româneşti şi americane. Un număr neobişnuit de mare de ziarişti, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenţii de presă internaţionale, societăţi de radio şi televiziune, jurnale cinematografice de actualităţi căutau să-şi asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvenţă semnificativă a solemnităţii primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din faţa podiumului, fanfara în ţinută festivă şi zeci de ofiţeri cu drapelele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10,15 (ora locală), lingă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers cu soţia, amiralul Thomsas Moorer, preşedinte al Comitetului mixt al şefilor de stat major, cu soţia, Walter Washington, primarul oraşului, cu soţia, Martin Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soţia, Leonard Meeker, ambasadorul S.U.A, la Bucureşti, cu soţia, Gilbert Hahn jr, preşedintele Consiliului districtului Columbia, cu soţia, ambasadorul Guillermo Sevilla-Sacasa, decanul corpului diplomaţia din Washington, cu soţia. Erau, de asemenea prezenţi Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Kia (continuare în pag. a IV-a) Masă oferită de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. cu prilejul împlinirii a 50 de ani de către tovarășul Petre Lupu aru al Comitetului Executiv al G.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălarche, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu Stoica, în numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat pe sărbătorit şi i-a urat sănătate şi putere de muncă. In răspunsul său, tovarăşul Petre Lupu a mulţumit pentru Înalta preţuire ce i se acordă şi s-a angajat să slujească şi în viitor politica internă şi externă a partidului, să-şi consacre întreaga capacitate şi putere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Petre Lupu, merri în hala maşinilor cu injecţii a fabricii „Flamura roşie“ Sibiu unde se realizează articolele componente pentru stilouri şi creioane cu pastă Foto: FRED MSS In spiritul unei sporite exigenţe Majoritatea comuniştilor de la I.C.S. Alimentara Sibiu, care au luat cuvîntul la adunarea de dare de seamă şi alegeri s-au referit printre altele şi la rezultatele obţinute de întregul colectiv în îndeplinirea planului de desfacere în proporţie de 106,7 la sută. Cifra ca atare nu spune prea mult. Dar dacă se are in vedere că, numai în cele zece luni din acest an s-au vîndut populaţiei mărfuri peste plan în valoare de 18 milioane lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-au desfăcut cu 33 milioane lei mai multe mărfuri, avem imaginea eforturilor depuse de lucrătorii, de la Alimentara pentru aprovizionarea în bune condiţii a oamenilor muncii sibieni. Cum era însă firesc, comuniştii au trecut prin filtrul analizei partinice unele aspecte negative care au diminuat într-o oarecare măsură rezultatele obţinute, în cuvîntul său comunistul Dumitru Gogîlea arăta că au existat cazuri, şi nu puţine la număr, de aprovizionare defectuoasă a magazinelor, în special a celor periferice. Cauzele sînt multiple. Cea mai importantă, consideră vorbitorul, este ritmul aprovizionări. Se întîmplă ca la una din ore, la acelaşi magazin să sosească deodată cîteva autocamioane cu marfă. Acest sistem, mult uzitat în întreprinderea Alimentara face ca randamentul maşinilor să scadă prin imobilizarea lor ore întregi la un magazin, iar pe de altă parte creează aglomeraţie de mărfuri, de ambalaje, stîrnind în acelaşi timp nedumerirea cumpărătorilor care sunt obligaţi să asiste ore întregi la descărcări şi încărcări de mărfuri şi respectiv ambalaje. Despre aprovizionarea defectuoasă, în salturi, a vorbit şiTraian Bucşa, şeful magazinului „Unic" din cartierul Terezian, ca şi alţi membri de partid. De aici rezultă concluzia că, în direcţia amintită, este necesar să se întreprindă un studiu al cererii şi al ofertei, întocmit cu răspundere de către organele specializate ale unităţii, în funcţie de planul de desfacere. Comunistul Ioan Pîrvulescu s-a referit la o problemă care trebuie soluţionată de conducerea unităţii şi eventual de organele municipale de partid. „In Sibiu, numărul mare de magazine din ce în ce mai moderne, mai specializate incumbă o mare răspundere pentru lucrătorii din comerţ în ceea ce priveşte buna servire a cetăţenilor. La ora actuală, arata vorbitorul, există o fluctuaţie foarte mare de cadre. Din acest motiv calificarea profesională a unora lasă de dorit. Cu toate că problema este cunoscută, nu se ia nici o măsură pentru îmbunătăţirea situaţiei. Poate ar fi bine ca organele municipale de partid şi de stat să intervină la voturile în drept pentru înfiinţarea unei şcoli cu profil comercial. Avind cadre calificate vom fi (Continuare in pag a III-a). INSTGR Adunări de dări de seamă şi alegeri * jmr * jmr sjmr*. „Momente glorioase din istoria P. C. R." Duminică dimineaţa, la cinematograful „Pacea“ din Sibiu s-a desfaşurat un prim concurs Cinematografic pe tema „Momente glorioase din istoria Partidului Comunist Român“. In faţa de concurs sau juriului prezentat, foarte bine pregătiţi, reprezentanţi ai e~ *vd0r„ de L Ia , liceele „Gheorghe Bazar , „Octavian Goga*, nr. 2* și pedagogic. Concursul, organizat de cinematograful „Pacea* Sa colaboar Tr Comitetul municipal Sibiu I/ V.Lc- a avut ca obiect perioada 1920-1929, urmînd să cuprindă:Gafe viitoare, alte penoade din istoria glorioasă a partidului nostru. 1 Cinstind marele eveniment al nnsTCRn^arUrUi Partidului Comunist Român, întreprinderea judeţeană cinematografică, în colaborare cu alte instituţii de cultură U.tT nrJ» COmHetU] *» preconizează orfanizairea unor acţiuni similare în toate cen-SGrÂUlUi ?1 în UnSle Elevii în sprijinul strîngerii recoltelor Peste 1500 de elevi şi eleve trei! ,Grupul Şcolar ,Vitrometan* Mediaş, însoţiţi de cadrele didactice au ajutat la recoltarea porumbului, cartofilor, sfeclei de mohar şi fructelor în cadrul IAS Moşna. Până în prezent ei au totalizat 9 400 ore muncă patriotică. Moc