Tribuna Sibiului, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 838-862)

1970-11-22 / nr. 856

In Balşul De la aeroport, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai dele­gaţiei, se îndreaptă spre oraşul Balş, unde a fost construită una din cele mai tinere unităţi industriale ale ţării, Fabrica de osii şi boghiuri. Şi aici, ca pretutindeni pe cuprin­sul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere" a a­­cestui oraş, rod al politicii partidu­lui de dezvoltare armonioasă a tutu­ror zonelor ţării, a dus nemijlocit la schimbarea înfăţişării Balşului — a­­şezarea modestă de odinioară de pe malurile Olteţului — unde nu exis­ta decit o simpla turnătorie de pli­te pentru sobele de gătit. Blocurile de locuinţe,­ clădirea liceului cu l6 săli de clasă, casa de cultură, spi­talul, conferă oraşului atributele ur­banisticii moderne. în acelaşi timp, construcţia uzinei a condus la schimbarea structurii populaţiei. Numeroşi localnici pre­gătiţi în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schiţau contu­rurile viitoarei unităţi industriale, la întreprinderi din ţară ca „Progre­sul"—Brăila, Uzinele metalurgice Reşiţa, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. şi altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Iercan, informează pe oaspeţi că în prima etapă uzina va produce osii si roti monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua şi boghiuri, în a­­ceastă lună urmează să fie pusă in funcţiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada pro­belor tehnologice au şi fost livrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid şi de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producţie, drumul pe care îl face lingoul de oţel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiţio­nala activitate a forforului manual, a omului care manipula barele in­candescente de metal cu eforturi u­­riaşe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate opera­ţiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unităţi in­dustriale româneşti. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timişoara — podurile rulante, „Elec­­troputere"—Craiova — transforma­toare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de preocu­pările privind extinderea uzinei, de stadiul construcţiei turnătoriei şi oţe­­lăriei. Secretarul general al partidu­lui dă indicaţii ca proiectanţii să manifeste o înaltă responsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pen­tru a se evita scoaterea din circuit industrial­ ­ul agricol a unor suprafeţe prea mari. In acelaşi timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balş să fie concentrată pro­ducţia turnătoriei şi oţelăriei in aşa fel incit acestea să fie în măsura să deservească, şi alte fa­brici şi uzine din judeţele înveci­nate. „în acest fel, arată tovarăşul Ceauşescu, va creşte rentabilitatea şi se va ajunge la o specializare po­trivit cerinţelor şi exigenţelor spo­rite impu­se de dezvoltarea economiei naţionale în perspectiva viitorului cincinal", în timpul vizitei, directorul uzinei informează pe oaspeţi despre preocupările privind creşterea ca­lificării muncitorilor. Tovarăşul Ceauşescu arată că aici proce­sul tehnologic este modern şi ca atare se impun cunoştinţe temei­nice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască ma­şinile şi utilajele cu performanţe teh­nice superioare. La ieşirea din uzină, un mare nu­măr de muncitori, ingineri şi tehni­cieni fac tovarăşului Ceauşescu o călduroasă manifestare de dragoste şi stimă. Secretarul general al parti­dului adresîndu-se celor prezenţi, spune: — Sînteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate eforturile pentru ca uzina să inceapă neintir­­ziat producţia la parametrii proiec­taţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. în drum spre Slatina, conducătorii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leoteşti lucrează de zor la strîngerea şi transportul acesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apropie de ţăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşescu. Bine aţi venit la noi! Conducătorul partidului şi statu­lui stă de vorbă , cu cei aflaţi la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocu­pările oamenilor, îl întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producţia la hectar. — în jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoarea re­coltă să fie şi mai bună. Pentru aceasta, este necesar insă ca lucrul să fie organizat în aşa fel îneît să nu se producă nici o întîrziere în­ tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea aşa cum pre­vede agrotehnica, să se extindă me­canizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cit mai aproape să-i strîngă mina. Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, oraşul reşedinţă al ju­deţului Olt, mii de locuitori, întîm­­pină cu entuziasm pe oaspeţi. Se scandează „P.C.R. — Ceauşescu", lozincă de o deosebită semnificaţie, care atestă încă şi încă o dată fap­tul că poporul nostru, făuritor al societăţii socialiste multilateral dez­voltate, vede în partidul comunist exponentul fidel al aspiraţiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea I BIBLIOTECA,, ASTRA"! SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AI­ COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul III, nr. 856 Duminică, 22 noiembrie 1970 4 pagini 50 bani Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Olt Avionul cu care a călătorit de la Comitetului judeţean Dolj al Parti-Sofia spre patrie delegaţia de partid­­ului Comunist Român, preşedintele şi guvernamentală a Republicii So­ Consiliului popular judeţean, repre­cialiste România, condusă de tovară­­zentanţi ai organelor locale de partid şui Nicolae Ceauşescu, care a făcut o şi de stat. Numeroşi cetăţeni ai vizită oficială în ţara vecină şi prieten Craiovei, aflînd vestea sosirii în­să, a făcut o escală, datorită condi- oraşul lor a tovarăşului Nicolae fiilor atmosferice nefavorabile din Ceauşescu, au ţinut să fie prezenţi Bucureşti, pe aeroportul din Craiova, pe aeroport pentru a-l saluta cu dep­în întîmpinarea conducătorului sebită căldură şi dragoste, pentru partidului şi statului nostru, a tova­ a-şi exprima şi cu acest prilej, răşilor Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, la­ profundul ataşament faţă de politica sile Patilineţ, Corneliu Mănescu, internă şi externă a partidului şi Vasile Vlad, membri ai delega­ statului, pusă in slujba intereselor trei, au venit tovarăşul Con- fundamentale ale poporului român, stantin Băbălău, prim-secretar al a cauzei socialismului şi păcii, partidului şi statului, conduce patria noastră pe drumul progresului şi ci­vilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de direc­torul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emoţio­nantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construc­ţie două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50 000 tone alu­miniu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 tuve de cîte 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producţie, în operaţiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje şi agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare şi automati­zare a procesului tehnologic de ob­ţinere a aluminiului. In timpul vizitării halelor de elec­troliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, a­­preciind eforturile harnicului colec­tiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd faptul că lumi­nozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosin­­du-se în acest scop masele plastice. Vizitind şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşescu în­treabă cind va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării ter­menului de execuţie, in aşa fel in­cit investiţia să fie realizată înainte de termen. în discuţiile avute cu Mihai Coş- tea, şeful sectorului reparaţii capi­tale de la cuve-electroliză, cu ingi­nerul Lucian Cereş de la fabrica de anozi, secretarul general se intere­sează de măsurile privind creşterea calificării . Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi cali­tatea, va creşte productivitatea mun­cii, vor fi înlăturate stagnările dato­rate defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Sla­tinei, în vecinătatea Uzinei de alu­miniu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă importantă în­treprindere — Fabrica de produse căr­­bunoase, intrată recent în probe teh­nologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît în ţară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Am­plasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de fap­tul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase, va fi toc­mai Uzina de aluminiu. în cadrul viitoarei unităţi se vor realiza elec­trozi­ siderurgici grafitaţi pentru cup­­toarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi ce se vor folosi la electro­liza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria alu­miniului. Ca materie primă se valo­rifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, condu­cătorii de partid şi de stat sunt salu­taţi călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. În­soţiţi de directorul adjunct al între­prinderii, Aurică Marga, oaspeţii vi­zitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calci­nat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această mo­dernă instalaţie de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 tone , şi realizat primele cantităţi de pro­duse de antracit. Pînă la sfîrşitul a­­c­estei luni, un alt obiectiv impor­tant — cuptorul de coacere continuă — îa care se fac ultimele finisări va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că între­gul echipament tehnologic al acestei unităţi, concepută de Institutul de proiectări metalurgice din Bucureşti, se remarcă printr-un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Prin intrarea în funcţiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asigură realizarea în ţară a tuturor sortimentelor de pro­duse cărbunoase necesare economiei naţionale. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt para­metrii proiectaţi. Există toate con­diţiile, ca această modernă unitate să intre cit mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeţi în zona industrială a Sla­tinei care îşi măreşte puterea eco­nomică de la un an la altul este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sec­toare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care în pre­zent se află în probe tehnologice. In secţia de ţevi pentru irigaţie, con­ducătorii de partid şi de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfăşoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35 000 tone anual. întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele piese de 2 500—3 600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovară­şul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrărilor de m­ofttaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pra­gul intrării în funcţiune — turnăto­ria de aluminiu, secţia sculărie, sta­ţia de 110/6 kV şi secţia extrudare, care este cel mai mare obiectiv. Înainte de a părăsi această între­prindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şan­tierul unei alte unităţi industriale a cărei construcţie a început de cu­­rînd. Este vorba de Fabrica de ca­bluri electrice de forţă. Prin prelu­crarea superioară a aluminiului pri­mar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pen­tru instalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. Intre oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare e activităţii noilor întreprinderi indus­triale cu profil asemănător şi care cooperează între ele. Secretarul ge­neral al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere şi de îndru­mare a acestor unităţi, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub con­ducerea directorului, acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţului Olt, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat s-au în­dreptat spre noua construcţie a spi­talului judeţean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este ampla­sat în mijlocul cartierelor muncito­­ ­iSon Mnaara îa ana. a lî-a. DELEGAŢIA DE PARTID­Ă­ GUVERNAMENTALĂ, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITĂ IN REPUBLICĂ POPULARĂ BULGARIA Trimisul special Agerpres, I. Io­­nescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au venit, sîmbătă dimineaţa, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele româneşti şi bul­gare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au ve­nit tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar, prim-vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Todor Pavlov, mem­bru al Biroului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Bi­roului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, pre­şedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Tanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Rova Koritarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, preşedintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreşedinte al Pre­zidiului Adunării Populare a Repu­blicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulişev, vicepreşedinte al Prezidiu­lui Adunării Populare a R.P. Bulga­ria, Mincio Mincev, secretar al Pre­zidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetu­lui orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orăşenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Pre­zidiului Adunării Populare şi ai gu­vernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oa­meni de ştiinţă, artă şi cultură, zia­rişti bulgari şi străini. De la reşedinţa guvernamentală Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române au fost conduşi de tovarăşii Todor Jivkov, prim­-secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Vel­­cev, membru al Biroului Politic, se­cretar al Comitetului Central al P.C Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comi­tetului Central al P.C Bulgar, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, ministrul afacerilor ex­terne, Konstantin Tellalov, şeful sec­ţiei de politică externă şi relaţii in­ternaţionale a CC al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti. La sosirea pe aeroport, garda mili­tară­­ a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii So­cialiste România şi Republicii Popu­lare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 41 membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Şeful statului nostru salută, apoi, pe şefii misiunilor diplomatice acre­ditaţi la Sofia, precum şi pe membrii Ambasadei române. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răs­punde apoi prieteneşte miilor de lo­cuitori ai Sofiei, care îl aclamă în­delung, flutură steguleţe româneşti şi bulgare. Răsună, urale, se scan­dează „Vecina drujba” („Prietenie veşnică"). Este ora 9:00 dimineaţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Conducătorii ce­lor două ţări îşi string călduros mîi­­nile, se îmbrăţişează. Conducătorii bulgari salută cordial pe tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei române. Pionieri oferă oaspeţilor români buchete de fiori. De pe scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu salută din nou, prieteneşte, pe cei veniţi să-l con­ducă la aeroport, întreaga desfăşurare a vizitei, ma­nifestările care le-a prilejuit şi al căror moment culminant l-a consti­tuit semnarea noului Tratat de prie­tenie, colaborare şi asistentă mu­tuală româno-bulgar, întîlnirile şi discuţiile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegaţii, întîl­nirile oaspeţilor români cu oameni şi muncii din Sofia, Botevgrad. Vraţa reprezintă o contribuţie re­marcabilă la continua dezvoltare a prieteniei frăţeşti şi colaborării din­tre partidele şi statele noastre, în interesul ambelor popoare, al uni­tăţii ţărilor socialiste, al cauzei păcii şi progresului. Sosirea în Capitala Sîmbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socia­liste România, condusa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegaţie au făcut parte tova­răşii Ilie Verdeţ, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al O.G. al P.C.R., prim-vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Cornel Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru suple­ant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost sa­lutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Dumitru Popescu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, zia­rişti. Au fost de faţă Borislav Konstan­tinov, însărcinatul cu afaceri ad-in­­terira al Ambasadei R.P. Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaţio­nau, scandau îndelung „Ceauşescu- T.C.R.1", exprimîndu-şi sentimentele de dragoste şi stimă faţă de condu­cătorul partidului şi statului nostru, deplina satisfacţie faţă de rezulta­tele deosebit de fructuoase ale vi­zitei oficiale în R.P. Bulgaria a de­legaţiei de partid şi guvern­amen­tale a ţării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovaţiilor mul­ţimii, a strîns mîinile a numeroşi cetăţeni. (Agerpres) COMUNICAT cu privire la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România in Republica Populară Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare şi Consiliului de Miniştri ale Repu­blicii Populare Bulgaria, o dele­gaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a fă­cut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 şi 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colabo­rare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Delegaţia a vizitat oraşele Bo­tevgrad şi Vraţa, Combinatul chi­mic Vraţa, s-a întîlnit cu nume­roşi oameni ai muncii şi cu repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, luînd cunoştinţă de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preo­cupările Partidului Comunist Bul­gar privind dezvoltarea în conti­nuare a economiei, ştiinţei şi cul­turii, ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societă­ţii socialiste. înalţilor oaspeţi li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frăţeşti tradi­ţionale dintre popoarele român şi bulgar, între delegaţiile de partid şi gu­vernamentale ale celor două ţări au avut loc convorbiri, la care au participat. Din partea română: Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comite­tului Executiv a­l C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasi­le Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şeful secţiei Relaţii Ex­terne a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii So­cialiste România la Sofia. Din partea bulgară: Todor Jiv­kov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, pre­şedintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Veleev, membru al Biroului Politic, secretar al CC. al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Po­litic al C.C. al P.C. Bulgar, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Ivan Başev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afa­cerilor externe, Konstantin Tek­a­­lov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, şeful secţiei de poli­tică externă şi relaţii internaţio­nale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Bulgaria la Bucureşti. La convorbiri au participat, de asemenea, consilieri şi experţi ai celor două delegaţii, în cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, delegaţiile s-au informat asupra stadiului construcţiei socialiste în cele două ţări. Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Populare Bulgaria a luat cunoştinţă de re­zultatele obţinute de poporul ro­mân în edificarea socialismului, de activitatea desfăşurată în prezent de oamenii muncii din România, sub conducerea Partidului Comu­nist Român, pentru creşterea în ritm susţinut a economiei naţio­nale, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Delegaţiile au făcut, de aseme­nea, un larg schimb de păreri cu privire la relaţiile dintre cele do­uă ţări şi partide, precum şi la principalele probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti.

Next