Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-14 / nr. 899

I l­A­ SUGESTII DIUO DE Două vorbe despre un divertisment Neospitaliera piaţă a gării şi rentabilitatea „Condica, vă rog !“ „Ce doriţi să scrieţi în ea ?“ Ni s-a spus nu o dată că în a­­limentaţia publică sibiană s-au făcut eforturi pentru rentabiliza­rea unităţilor şi a activităţii în ansamblu. Foarte bine. Aşa­dar, urmărirea eficienţei economi­ce se află pe primul plan şi nu-i de loc rău. Dincolo de acordul nostru total cu argumentul de mai sus rămîn suficiente zone de discuţie pu­blică privind modalităţile prin­ ca­re respectivul sector poate aspira la calitatea ce o denumim cu for­mula (banalizată uneori) „satis­face cerinţele publicului consuma­tor". Ne propunem sa întreprindem o serie de evaluări „pe concret" ale funcţionalităţii localurilor si­­biene — dezbatere la care solici­­tăm Concursul publicului. în a­­cest sens, vom începe cu cîteva aspecte (să le zicem) mărginaşe privind modul cum este servit solicitantul, cum este găzduit, ce atenţie se dă doleanţelor sale etc., urmînd ca aria discuţiilor să fie apoi proiectată şi spre aspec­tele mai complicate, m­ai­ „ginga­şe“ ale acestei activităţi. Despre „Dunărea", restaurantul din Piaţa Republicii am mai scris, am mai discutat. La această oră are nevoie urgentă de amenajări. Nu-i vorbă, reamenajarea, reno­varea s-a propus, s-a acceptat. Am văzut în nişte registre de nivol chiar şi termene — 10 de­cembrie 1970 — făcute de servi­ciile producţie şi investiţie ale I.H.R., dar — cum se vede — ter­­menul a fost pripit fixat, iar lo­calul este în situaţia de mai înainte. Dezolantă, cu un cuvînt. Sub aspectul igienei, o discuţie separată ar merita grupul sani­tar, care este, de fapt, „un WC public" (spusa responsabilului Ioan Diaconu). Unităţile I.A.PL. „Cofetarul" — vecine — îşi ţin instalaţiile de acest gen în­chise („Clienţilor pe care-i cu­noaştem le dăm cheia"). Vin apoi la rînd jocurile mecanice. O în­ghesuială de nedescris, spaţiul o­­cupat zeciuind serios elementara cerinţă de a sta la masă — fie şi în picioare — nederanjat, neîn­ghiontit în fiecare secundă. De­sigur, jocurile acestea aduc veni­turi, sunt un divertisment dorit şi din aceste motive nu­ li se poate contesta necesitatea exis­tenţei. Dar trebuie să li se con­teste, neapărat, existenţa aici. In acest local aglomerat. Nu se poa­te găsi un alt loc, o altă ambian­ţă? Adăugăm in discuţie un as­pect care ţine, de data aceasta, de alte şi ale altora responsabili­tăţi. Zilnic, după amiezele sunt de observat aici tineri cu emblema diverselor şcoli din oraş, încît in­vităm pe cei interesaţi direct de modul cum îşi petrec tinerii timpul afectat studiului, să trea­că din cînd în cînd pe la faţa jo­­cului... (Continuare în pag. a II-a) V. DOMŞA V. cucu % R isst ORGAN AE COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P C ZULTATE încă din primele zile ale acestui an, oamenii muncii din judeţul nostru au pornit cu entuziasm şi hotărîre la îndeplinirea in mod ritmic a sarcinilor ce le revin. Luîndu-se din timp măsuri pentru pregătirea producţiei, pentru asi­gurarea bazei materiale, încă de la început s-a putut raporta o producţie marfă la nivelul grafi­celor de producţie, realizîndu-se chiar depăşiri.. Deşi în prima decadă a acestei prime luni a anului au fost doar 1a 6 zile lucrătoare, realizările la­­ cele mai multe din unităţile in­­f­­ustriale ale judeţului sunt pe mă-­­ sură să demonstreze hotărîrea co- 5 lectivelor de muncă de a realiza­­ în mod ritmic sarcinile de plan, • de a întîmpina semicentenarul­­ partidului cu importante depășiri. : Iată, cîteva din principalele­­ realizări: ■■ • La. Uzina metalurgică de me- “­tale neferoase din Copșa Mică în prima decadă s-a realizat planul lunar al producţiei marfă in pro­porţie de 29,8 la sută. Datorită faptului­­că, uzina , a intrat în noul an bine pregătită, instalaţiile fiind corespunzător întreţinute şi repa­rate, după aceste prime zile s-au înregistrat depăşiri ce însumează 421 tone produse. • Cealaltă uzină copşană, „Car­­bosin", a obţinut rezultate şi mai bune. Din planul lunar al produc­ţiei marfă s-a realizat în prima decadă 32,5 la sută. Este o dovadă sigură că şi în acest an colectivul uzinei se va strădui să înregistreze realizări care să situeze „Carbosi­­nul“ printre unităţile fruntaşe din industria judeţului. • Cu circa două luni în urmă­­ conducerea Uzinei mecanice Sibiu , ne asigură că datorită ciclului mai­­ lung, de fabricaţie a produselor, lansarea în producţie s-a făcut încă de pe atunci. Rezultatele se văd acum, după primele zile de muncă din anul recent început, cînd s-a realizat o producţie marfă ce re­prezintă 32,2 la sută din planul lu­nar. • Un început bun s-a înregistrat­­ şi la întreprinderile producătoare de materiale de construcţii. Faţă de planul decadal, s-au obţinut de­păşiri substanţiale la cărămizi şi blocuri ceramice. Astfel, la „Re- a­cord" s-au realizat peste sarcina de­­ plan 50 000 bucăţi cărămizi, la MA-­­ CO Sibiu 183 000 bucăţi, iar IMIX Agnita 143 000 bucăţi. •A-! la - s ! Pentru o utilizare eficientă a potenţialului tehnic Ceea ce caracterizează planul de dezvoltare a economiei noastre na­ţionale pe perioada cincinalului în­ceput recent este ritmul înalt de creştere economică a tuturor ramu­rilor, urmărindu-se în special orien­tarea spre laturile calitative ale pro­cesului de industrializare. Ca şi în perioada precedentă, construcţiei de maşini, ramură cheie a industriei noastre, îi revin sarcini deosebite. Tocmai de aceea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al par­tidului, în Expunerea prezentată la şedinţa Comitetului Executiv al­ CC. al P.C.R. şi a guvernului din 25 no­iembrie 1970, referindu-se la dezvol­tarea viitoare a acestei ramuri a economiei naţionale indica mobiliza­rea tuturor rezervelor existente pen­tru majorarea sarcinilor cuprinse în plan, pentru amplificarea programu­lui de dezvoltare a tuturor subramu­­rilor din construcţia de maşini. Judeţul nostru beneficiază de o puternică dezvoltare economică. în cadrul ramurilor industriale, judicios repartizate, industria constructoare de maşini ocupă o pondere însemna­tă, urmînd să se a­mpb­fice în anii actualului cincinal. Cele mai multe întreprinderi din această ramură sunt bine dotate tehnic, ca urmare a in­vestiţiilor masive de care au bene­ficiat în anii cincinalului ce s-a în­cheiat. Tocmai de aceea se pune a­­cum problema utilizării judicioase a capacităţilor de producţie existente, urmărindu-se în special ridicarea e­­ficienţei activităţii economice, spori­rea volumului producţiei, diversifica­rea gamei sortimentale, extinderea producţiei solicitate la export. Pentru a traduce în fapt indica­ţiile conducătorului partidului nos­tru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privitoare la îmbunătăţirea indicato­rilor de plan, în primul rînd pentru Creşterea volumului producţiei sînt necesare măsuri hotărîte, care să mo- In întreprinderile constructoare de maşini bilizeze resursele existente, sa înlă­ture neajunsurile manifestate pînă în prezent în întreprinderile construc­toare de maşini din judeţul nostru. Este ştiut că în multe întreprin­deri, îndeosebi la uzina ,Independen­ţa­, Uzina mecanică Sibiu, U.P.A.S., timpul efectiv de lucru al maşinilor a fost destul de redus. O serie de maşini nu au fost utilizate la capa­citatea integrală şi în întreaga zi de lucru, fapt ce a dus­ la înregistrarea unor indici de utilizare inferiori şi a unui coeficient de schimb redus. Datorită nerespectării graficelor de reparaţii au apărut multe întreruperi neprogramate, stagnări provocate de reparaţii accidentale etc. De exem­plu, în medie pe un trimestru, fie­care maşina unealtă din secţiile de bază a stagnat cîte 200 ore, din cau­za întreruperilor accidentale. De alt­fel indicele de utilizare a maşinilor în secţiile de bază, la multe din în­treprinderile din ramura construcţii­lor de maşini, nu a ajuns nici la 70 la sută. Este cazul uzinei „Indepen­denţa", Uzinei de piese auto etc. In secţiile auxiliare, acest indice este mult mai scăzut. Multe maşini­ stau nefolosite, nu sunt încărcate raţional, nu se lucrează în schimburi. O carența care va trebui înlătu­rată cît mai urgent este lipsa cadre­lor calificate, în special pentru me­seriile utilizate in prelucrări meca­nice. Din această cauză au apărut deseori strangulări, fiind apoi nevoie să se apeleze la ore suplimentare. A­­nul trecut peste 1 la sută din timpul de lucru efectiv a reprezentat ore suplimentare. Toate aceste neajunsuri, la care s-a adăugat şi lipsa de preocupare din partea comitetelor de direcţie, a com­partim­entelor de specialitate pen­tru o mai bună programare a pro­ducţiei au dus la realizarea unor coe­ficienţi de schimb destul de reduşi. Pe ansamblul întreprinderilor aparţi­­nînd M.I.C.M. coeficientul de schimb realizat anul trecut a fost de numai 1,78, sub acest indice situîndu-se U.P.A.S., Uzina mecanică Sibiu, „Ba­lanţa". Doar la Uzina mecanică Mir­­şa şi Fabrica de şuruburi Mediaş coeficientul de schimb a ajuns la 2,24 şi respectiv 2,10. Avîndu-se in vedere sarcinile spo­rite din acest an şi din întregul cin­cinal, precum şi sarcinile privind îm­bunătăţirea indicatorilor, în special la producţia de maşini-unelte şi de piese de schimb, comitetele de di­recţie, organizaţiile de partid, toate colectivele de muncă vor trebui să-şî canalizeze eforturile spre realizarea acestor deziderate, utilizînd la maxim resursele existente. în acest sens, în cele ce urmează ne-am pro­pus să schiţăm cîteva din direcţiile spre care vor trebui canalizate efor­turile colectivelor din întreprinderile constructoare de maşini ale judeţu­lui. Deoarece în această ramură va tre­bui să crească şi numărul de sala­riaţi, în special al muncitorilor cali­(Continuare în pag. a IlI-a) I. CREŢU E "IOTECA„ASTRA"J 2 1 B 1 2 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI-VAI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL IV nr. 899 J­O I 14 ianuarie 1971 4 pagini 30 tani N­BIBIHIH Două din frumoasele garnituri, produse de C.E.I.L. Sibiu. Stin­gă: hol rustic „Hora”, dreapta: garnitură hol „I.P. 311“ Foto: FRED NUSS ■IB1BIH1I Ora de dirigenţie şi educarea politico­­ideologică a elevilor In dezvoltarea şcolii noastre rămî­­ne mereu actuală sarcina educării politico-ideologice a generaţiilor de elevi, cultivarea sentimentului de dragoste faţă de partid şi patrie, dezvoltarea capacităţii de înţelege­re a fenomenelor politice şi ideo­logice din lumea contemporană. De remarcat însă, este faptul că în practica şcolii noastre, munca politică şi ideologică este încă de­ficitară sub aspect metodologic, simţindu-se o anume ezitare din­ partea multor profesori diriginţi în abordarea unor probleme de or­din politic şi ideologic, în scopul tratării lor mai ales în cadrul ore­lor de dirigenţie. Se constată ade­sea că, chiar dacă profesorul diri­ginte este bine pregătit informa­ţional, el nu găseşte puntea de le­gătură cu clasa, nu urmăreşte des­tul de atent pulsul acesteia şi ca­pacitatea de înţelegere a elevilor. Profesorul nu ţine seama de pre­gătirea ideologică şi politică a e­­levilor în „logosul“ său adeseori retoric, alambicat, uzează de o terminologie greoaie pentru elevi („securitate internaţională“, „dez­armare generală“, „integritate te­ritorială“, „conjunctură istorică“ etc.), terminologie de uzanţă de altfel, dar care-şi cere o explica­ţie mai largă, potrivită cu nivelul de înţelegere a elevilor din clasele V-IX, la care se fac referirile de faţă. Pentru elevii şcolii ge­nerale cerinţa de prim ordin ce se impune a fi respectată este alege­rea tematicii şi eşalonarea ei după criteriul accesibilităţii. Nu temele greoaie, încărcate cu o terminolo­gie pretenţioasă ne ajută în aceas­tă muncă a c cărei primă caracteris­tică este continuitatea pe tot par­cursul anilor de şcoală. Dimpotriv* vă, temele accesibile, cu o încărcă­tură afectivă bogată, şi o termino­logie de specialitate bine dozată* trebuie să-şi găsească locul în ca­drul orelor de dirigenţie şi în ce­lelalte activităţi cu elevii, indife­rent de forma pe care o folosim. Aminteam mai înainte de nece­sitatea prezenţei afectivului In ca­drul dezbaterii unor asemenea te­me. Este bine ştiut că atunci cînd tonul dirigintelui nu este convin­gător, nu se poate atinge scopul urmărit. Se cere dirigintelui o trăire puternică care să-şi găsească în elevi materializarea sub forma convingerilor pornite din cele mai sincere sentimente, de adeziune activă la viaţa partidului şi pa­triei noastre. In şcolile judeţului nostru predau mulţi profesori ti­neri, începători sau în primii ani de învăţămînt. E nimerit ca în ca­drul catedrelor diriginţilor să se discute problema metodologiei unor asemenea ore. Mai mult, ar fi fo­lositoare un număr mai mare de asistenţe la orele învăţătorilor cu o bogată experienţă de clasă. Teme adecvate vîrstei trebuie dezbătute prin intermediul conver­saţiei, materialului beletristic, fo­tomontajelor, diafilmelor, ca ase­menea lecţii să fie un schimb de păreri din care elevii să tragă con­durii, iar vizitele la muzee, la locurile istorice, întîlnirile cu ac­tiviştii de partid şi de stat, trebuie să ocupe locul meritat şi să impri­me un caracter antrenant orei de dirigenţie. Dirigintele trebuie să aibă în vedere atragerea elevilor spre studiul presei, audierea jur­nalelor şi telejurnalelor. Pentru a­­ceasta, în orele de dirigenţie, ac­tualitatea politică ar trebui să-şi găsească locul sub forma jurnalu­­lui­ politic, pe care-l putem folosi in vederea studierii de către elevi a unor momente din istoria patriei şi partidului nostru, a evenimen­telor politicii contemporane. Astfel ora de dirigenţie ■— care impune atîta responsabilitate din partea noastră­­— îşi va găsi via­bilitatea şi materializarea. Prof. GHERASIM RUSU informaţii INFORMAŢII Sporirea capacităţii de producţie In cadrul lucrări­lor de modernizare a filaturii de bumbac de la uzina „Tîrnava" din Mediaş, pînă în prezent s-au moder­nizat 40 carde, s-au montat, şi dat la func­ţiune 8 laminoare de bumbac, 3 flaiere, 5 ringuri prevăzute cu instalaţii, speciale de exhaustare a scame­lor. Lucrările se vor încheia la sfîrşitul trimestrului I din a­­cest an şi vor facili­ta obţinerea unui spor de producţie de 600 tone fire pe an. V. B. Cursuri de instruire pentru propagandişti Comitetului judeţean de partid au făcut expuneri cu privire la poli­tica externă a partidului şi sta­­tului nostru şi la problemele ac­ta această perioadă lectori ai­­uale ale agriculturii socialiste. Timp de două zile s-au desfăşu­rat cursurile de instruire cu pro­pagandiştii din C.A.P., I.A.S. şi consiliile populare din judeţul Sibiu. Secţia filatură a fabricii „Firul roşu“ Tălmaciu Dimensiuni prezente ale unui nucleu industrial în plină devenire Mîndria I.R.U.M.-ului Privind-o ca pe o realitate nouă pînă în ultima ei fibră­ sau ca pe o prestigioasă victorie asupra spaţiului pe verticală, frumoasa hală de la I.R.U.M., dată nu de mult în func­ţiune, constituie pe drept cuvînt mîn­dria întreprinderii. Păşind dincolo de pragul acestei încăperi industriale ce sugerează imagini de basm, te simţi repede cuprins de sentimentul de or­dine. „Minunea" pare în întregime din sticlă, iar lumina dinăuntru nu se deosebeşte cu nimic de cea din afara ferestrelor. In interiorul acestei noi cetăţi, dimensiuni nemaicunoscute s-au născut o dată cu gîndurile. Tot ceea ce era pînă nu demult o imagi­naţie s-a­ transformat în realitate pal­pabilă. Maşinile s-au acoperit repede cu aura de zumzet a preciziilor mili­metrice, iar forfota fecundă a muncii de zi cu zi a intrat în obişnuit. Şi astfel a ajuns să fie amenajată pe noi temelii secţia pieselor de schimb, despre care abia acum se poate vorbi cu adevărat. Un tînăr inginer şi mai multe preocupări majore ale sale Pe şeful secţiei, inginerul Ionel Ga­lea, îl poţi întîlni fie printre munci­tori, dînd indicaţii, fie în compania inginerului stagiar Dragoş Dinescu, fie în biroul său, analizind comenzile pod sosite, faarted, planuri de livrare etc. De la el poţi afla multe lucruri interesante atît despre secţia pe care o conduce cît şi despre întreaga în­treprindere. Totul se explică prin a­­crea că tînărul inginer, pe lingă fap­tul că este pasionat de domeniul în care lucrează este și membru al co­misiei pentru propagandă tehnică de pe lingă Comitetul județean U.T.C., iar în cadrul întreprinderii s-a afir­mat de mult ca un bun inovator. Profilul secţiei conduse de ing. Ga­lea poate fi definit cu precizie: aici se execută piese de schimb pentru combinatele de industrializare a lem­­­nului şi pentru fabricile de mobilă (cutii de viteze şi piese componente ale funicularelor de munte, ale moto­­fierăstraielor, ale unor agregate fo­restiere etc.). Beneficiarii (ale căror scrisori de mulţumire pot fi citite în biroul in­ginerului Galea) sunt foarte numeroşi: C.E.I.L.-urile din Suceava, Turnul Se­verin, Piteşti, Fabrica de chibrituri Brăila, C.P.L. Reghin, C.C.H. Călăraşi şi Bacău şi mulţi alţii. Dar numărul întreprinderilor beneficiare este în continuă creştere, datorită calităţii produselor executate în această sec­ţie a I.R.U.M.-ulu­i. Ca urmare a scr­ierilor sporite, anul acesta producţia de piese de schimb va înregistra o creştere de 30 la sută, comenzile a­­nului trecut dublîndu-se. Sarcini de o deosebită complexitate Ca urmare a hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. de a se reduce masiv importul de piese de schimb şi acestei secţii a I.R.U.M.-ului îi re­vin sarcini sporite şi de mare răspun­dere. Anul acesta aproape o treime (file de­ reportat din totalul producţiei de piese de schimb constă in noutăţi absolute. Astfel, numai „Relaxa“ Mizil a cerut recent ca toate piesele ei de schimb, care se importau pînă acum din An­glia (53 de tipodimensiuni), să fie executate aici. Comenzi de noutăţi s-au primit de asemenea de la ma­joritatea beneficiarilor. Toate acestea sunt piese care necesită — fiecare în parte — prelucrări speciale şi de multe ori dificile. Prin specificul lor, piesele de schimb sunt lucrări de me­canică fină care presupun toleranţe strinse. La onorarea merituoasă a ce­rerilor, iţi aduc dia pita aportul mun­citorii secţiei care au, în majoritate, o înaltă calificare, unii dintre ei fiind muncitori specialişti (treapta cea mai înaltă de calificare). Nu degeaba se afirmă că piesele de schimb executate la I.R.U.M. reuşesc să se compare cu­ brio cu cele din import, ba de multe ori să fie chiar, mai presus. Cu oameni ca cei din secţia inginerului Galea totul este explicabil Frezorul Hans Schoger, de exemplu, a făcut recent un curs de specializare în Bucureşti. Acum el lu­crează la fel de bine pe mai multe maşini dintr-o dată, una dintre aces­tea (maşina de rectificat roţi dinţate) fiind de mare precizie. Asemenea lui sunt şi strungarii Alexandru Rigo, Sandu Hossu, tînărul Ioan Popa (dă lucrări de­ precizie deşi e primul an al lui în producţie după terminarea şcolii profesionale) rabotorul Erwin Kast, frezorul Nicolae Istrate şi alţii. La rezultatele lor contribuie şi asis­tenţa tehnică acordată de maiştrii Ştefan Purenciu şi Ioan Trifan, şi de inginerii Galea şi Dinescu. După ce ajungi să cunoşti toate a­­cestea şi după ce mai priveşti o dată la plecare frumuseţea din beton, oţel şi sticlă îţi dai seama că această ha­lă este un exponent al mîndriei în­treprinderii nu numai prin prezenţa sa maiestuoasă, ci şi prin activitatea ce se desfăşoară în spaţiul ei interior, und­e lumina capătă valenţele semni­ficative ale gîndurilor şi faptelor. NICOLAE FETRU Oamenii ajrŞ X PE GLOB HOUSTON — James Arnold, profesor la Universitatea din California, a declarat la Hous­ton, cu prilejul celui de-al doi­lea Congres al specialiştilor în studii selenare, că examinarea efectului radiaţiilor solare asu­pra rocilor lunare demonstrează că timp de milioane de ani e­­nergia iradiată de Soare a ră­mas constantă. Prin urmare, o­­pinează savantul american, cei care au explicat apariţia erei glaciare pe Terra printr-o scă­dere a intensităţii respectivei radiaţii vor trebui să găsească o altă ipoteză. Evoluţia radiaţiei solare în timp a putut fi urmărită pe Lună deoarece satelitul natural al Pămîntului nu este protejat de o atmosferă, fapt care per­mite razelor să lase pe rod­­urme“ inteligibile pentru spe­cialiști. Or, de milioane de ani, activitatea solară a dat dovadă de o remarcabilă regularitate, a spus James Arnold. LONDRA — Numărul dece­selor din Marea Britanie pro­vocate de boli care au legătură cu fumatul este de aproximativ 100 000 anual, a informat pro­gramul de televiziune al B.B.G., „Panorama“. Peste 30 000 de oameni mor în fiecare an din cauza cancerului pulmonar, a precizat aceeași sursă. Pe de altă parte, Colegiul re­gal al medicilor din Marea Bri­­tanie a lansat un avertisment solemn împotriva fumatului, a­­rătînd că un om în vîrstă de 35 de ani care fumează sacrifică în medie cinci ani şi jumătate din viaţa sa. ,„Decesele prema­ture şi bolile grave provocate de tutun au atins în prezent proporţii îngrijorătoare“, se a­­­­firmă în raportul întocmit de­­ „Royal College“.

Next