Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)
1971-01-14 / nr. 899
I lA SUGESTII DIUO DE Două vorbe despre un divertisment Neospitaliera piaţă a gării şi rentabilitatea „Condica, vă rog !“ „Ce doriţi să scrieţi în ea ?“ Ni s-a spus nu o dată că în alimentaţia publică sibiană s-au făcut eforturi pentru rentabilizarea unităţilor şi a activităţii în ansamblu. Foarte bine. Aşadar, urmărirea eficienţei economice se află pe primul plan şi nu-i de loc rău. Dincolo de acordul nostru total cu argumentul de mai sus rămîn suficiente zone de discuţie publică privind modalităţile prin care respectivul sector poate aspira la calitatea ce o denumim cu formula (banalizată uneori) „satisface cerinţele publicului consumator". Ne propunem sa întreprindem o serie de evaluări „pe concret" ale funcţionalităţii localurilor sibiene — dezbatere la care solicităm Concursul publicului. în acest sens, vom începe cu cîteva aspecte (să le zicem) mărginaşe privind modul cum este servit solicitantul, cum este găzduit, ce atenţie se dă doleanţelor sale etc., urmînd ca aria discuţiilor să fie apoi proiectată şi spre aspectele mai complicate, mai „gingaşe“ ale acestei activităţi. Despre „Dunărea", restaurantul din Piaţa Republicii am mai scris, am mai discutat. La această oră are nevoie urgentă de amenajări. Nu-i vorbă, reamenajarea, renovarea s-a propus, s-a acceptat. Am văzut în nişte registre de nivol chiar şi termene — 10 decembrie 1970 — făcute de serviciile producţie şi investiţie ale I.H.R., dar — cum se vede — termenul a fost pripit fixat, iar localul este în situaţia de mai înainte. Dezolantă, cu un cuvînt. Sub aspectul igienei, o discuţie separată ar merita grupul sanitar, care este, de fapt, „un WC public" (spusa responsabilului Ioan Diaconu). Unităţile I.A.PL. „Cofetarul" — vecine — îşi ţin instalaţiile de acest gen închise („Clienţilor pe care-i cunoaştem le dăm cheia"). Vin apoi la rînd jocurile mecanice. O înghesuială de nedescris, spaţiul ocupat zeciuind serios elementara cerinţă de a sta la masă — fie şi în picioare — nederanjat, neînghiontit în fiecare secundă. Desigur, jocurile acestea aduc venituri, sunt un divertisment dorit şi din aceste motive nu li se poate contesta necesitatea existenţei. Dar trebuie să li se conteste, neapărat, existenţa aici. In acest local aglomerat. Nu se poate găsi un alt loc, o altă ambianţă? Adăugăm in discuţie un aspect care ţine, de data aceasta, de alte şi ale altora responsabilităţi. Zilnic, după amiezele sunt de observat aici tineri cu emblema diverselor şcoli din oraş, încît invităm pe cei interesaţi direct de modul cum îşi petrec tinerii timpul afectat studiului, să treacă din cînd în cînd pe la faţa jocului... (Continuare în pag. a II-a) V. DOMŞA V. cucu % R isst ORGAN AE COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P C ZULTATE încă din primele zile ale acestui an, oamenii muncii din judeţul nostru au pornit cu entuziasm şi hotărîre la îndeplinirea in mod ritmic a sarcinilor ce le revin. Luîndu-se din timp măsuri pentru pregătirea producţiei, pentru asigurarea bazei materiale, încă de la început s-a putut raporta o producţie marfă la nivelul graficelor de producţie, realizîndu-se chiar depăşiri.. Deşi în prima decadă a acestei prime luni a anului au fost doar 1a 6 zile lucrătoare, realizările la cele mai multe din unităţile infustriale ale judeţului sunt pe mă- sură să demonstreze hotărîrea co- 5 lectivelor de muncă de a realiza în mod ritmic sarcinile de plan, • de a întîmpina semicentenarul partidului cu importante depășiri. : Iată, cîteva din principalele realizări: ■■ • La. Uzina metalurgică de me- “tale neferoase din Copșa Mică în prima decadă s-a realizat planul lunar al producţiei marfă in proporţie de 29,8 la sută. Datorită faptuluică, uzina , a intrat în noul an bine pregătită, instalaţiile fiind corespunzător întreţinute şi reparate, după aceste prime zile s-au înregistrat depăşiri ce însumează 421 tone produse. • Cealaltă uzină copşană, „Carbosin", a obţinut rezultate şi mai bune. Din planul lunar al producţiei marfă s-a realizat în prima decadă 32,5 la sută. Este o dovadă sigură că şi în acest an colectivul uzinei se va strădui să înregistreze realizări care să situeze „Carbosinul“ printre unităţile fruntaşe din industria judeţului. • Cu circa două luni în urmă conducerea Uzinei mecanice Sibiu , ne asigură că datorită ciclului mai lung, de fabricaţie a produselor, lansarea în producţie s-a făcut încă de pe atunci. Rezultatele se văd acum, după primele zile de muncă din anul recent început, cînd s-a realizat o producţie marfă ce reprezintă 32,2 la sută din planul lunar. • Un început bun s-a înregistrat şi la întreprinderile producătoare de materiale de construcţii. Faţă de planul decadal, s-au obţinut depăşiri substanţiale la cărămizi şi blocuri ceramice. Astfel, la „Re- acord" s-au realizat peste sarcina de plan 50 000 bucăţi cărămizi, la MA- CO Sibiu 183 000 bucăţi, iar IMIX Agnita 143 000 bucăţi. •A-! la - s ! Pentru o utilizare eficientă a potenţialului tehnic Ceea ce caracterizează planul de dezvoltare a economiei noastre naţionale pe perioada cincinalului început recent este ritmul înalt de creştere economică a tuturor ramurilor, urmărindu-se în special orientarea spre laturile calitative ale procesului de industrializare. Ca şi în perioada precedentă, construcţiei de maşini, ramură cheie a industriei noastre, îi revin sarcini deosebite. Tocmai de aceea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în Expunerea prezentată la şedinţa Comitetului Executiv al CC. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970, referindu-se la dezvoltarea viitoare a acestei ramuri a economiei naţionale indica mobilizarea tuturor rezervelor existente pentru majorarea sarcinilor cuprinse în plan, pentru amplificarea programului de dezvoltare a tuturor subramurilor din construcţia de maşini. Judeţul nostru beneficiază de o puternică dezvoltare economică. în cadrul ramurilor industriale, judicios repartizate, industria constructoare de maşini ocupă o pondere însemnată, urmînd să se ampbfice în anii actualului cincinal. Cele mai multe întreprinderi din această ramură sunt bine dotate tehnic, ca urmare a investiţiilor masive de care au beneficiat în anii cincinalului ce s-a încheiat. Tocmai de aceea se pune acum problema utilizării judicioase a capacităţilor de producţie existente, urmărindu-se în special ridicarea eficienţei activităţii economice, sporirea volumului producţiei, diversificarea gamei sortimentale, extinderea producţiei solicitate la export. Pentru a traduce în fapt indicaţiile conducătorului partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privitoare la îmbunătăţirea indicatorilor de plan, în primul rînd pentru Creşterea volumului producţiei sînt necesare măsuri hotărîte, care să mo- In întreprinderile constructoare de maşini bilizeze resursele existente, sa înlăture neajunsurile manifestate pînă în prezent în întreprinderile constructoare de maşini din judeţul nostru. Este ştiut că în multe întreprinderi, îndeosebi la uzina ,Independenţa, Uzina mecanică Sibiu, U.P.A.S., timpul efectiv de lucru al maşinilor a fost destul de redus. O serie de maşini nu au fost utilizate la capacitatea integrală şi în întreaga zi de lucru, fapt ce a dus la înregistrarea unor indici de utilizare inferiori şi a unui coeficient de schimb redus. Datorită nerespectării graficelor de reparaţii au apărut multe întreruperi neprogramate, stagnări provocate de reparaţii accidentale etc. De exemplu, în medie pe un trimestru, fiecare maşina unealtă din secţiile de bază a stagnat cîte 200 ore, din cauza întreruperilor accidentale. De altfel indicele de utilizare a maşinilor în secţiile de bază, la multe din întreprinderile din ramura construcţiilor de maşini, nu a ajuns nici la 70 la sută. Este cazul uzinei „Independenţa", Uzinei de piese auto etc. In secţiile auxiliare, acest indice este mult mai scăzut. Multe maşini stau nefolosite, nu sunt încărcate raţional, nu se lucrează în schimburi. O carența care va trebui înlăturată cît mai urgent este lipsa cadrelor calificate, în special pentru meseriile utilizate in prelucrări mecanice. Din această cauză au apărut deseori strangulări, fiind apoi nevoie să se apeleze la ore suplimentare. Anul trecut peste 1 la sută din timpul de lucru efectiv a reprezentat ore suplimentare. Toate aceste neajunsuri, la care s-a adăugat şi lipsa de preocupare din partea comitetelor de direcţie, a compartimentelor de specialitate pentru o mai bună programare a producţiei au dus la realizarea unor coeficienţi de schimb destul de reduşi. Pe ansamblul întreprinderilor aparţinînd M.I.C.M. coeficientul de schimb realizat anul trecut a fost de numai 1,78, sub acest indice situîndu-se U.P.A.S., Uzina mecanică Sibiu, „Balanţa". Doar la Uzina mecanică Mirşa şi Fabrica de şuruburi Mediaş coeficientul de schimb a ajuns la 2,24 şi respectiv 2,10. Avîndu-se in vedere sarcinile sporite din acest an şi din întregul cincinal, precum şi sarcinile privind îmbunătăţirea indicatorilor, în special la producţia de maşini-unelte şi de piese de schimb, comitetele de direcţie, organizaţiile de partid, toate colectivele de muncă vor trebui să-şî canalizeze eforturile spre realizarea acestor deziderate, utilizînd la maxim resursele existente. în acest sens, în cele ce urmează ne-am propus să schiţăm cîteva din direcţiile spre care vor trebui canalizate eforturile colectivelor din întreprinderile constructoare de maşini ale judeţului. Deoarece în această ramură va trebui să crească şi numărul de salariaţi, în special al muncitorilor cali(Continuare în pag. a IlI-a) I. CREŢU E "IOTECA„ASTRA"J 2 1 B 1 2 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI-VAI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL IV nr. 899 JO I 14 ianuarie 1971 4 pagini 30 tani NBIBIHIH Două din frumoasele garnituri, produse de C.E.I.L. Sibiu. Stingă: hol rustic „Hora”, dreapta: garnitură hol „I.P. 311“ Foto: FRED NUSS ■IB1BIH1I Ora de dirigenţie şi educarea politicoideologică a elevilor In dezvoltarea şcolii noastre rămîne mereu actuală sarcina educării politico-ideologice a generaţiilor de elevi, cultivarea sentimentului de dragoste faţă de partid şi patrie, dezvoltarea capacităţii de înţelegere a fenomenelor politice şi ideologice din lumea contemporană. De remarcat însă, este faptul că în practica şcolii noastre, munca politică şi ideologică este încă deficitară sub aspect metodologic, simţindu-se o anume ezitare din partea multor profesori diriginţi în abordarea unor probleme de ordin politic şi ideologic, în scopul tratării lor mai ales în cadrul orelor de dirigenţie. Se constată adesea că, chiar dacă profesorul diriginte este bine pregătit informaţional, el nu găseşte puntea de legătură cu clasa, nu urmăreşte destul de atent pulsul acesteia şi capacitatea de înţelegere a elevilor. Profesorul nu ţine seama de pregătirea ideologică şi politică a elevilor în „logosul“ său adeseori retoric, alambicat, uzează de o terminologie greoaie pentru elevi („securitate internaţională“, „dezarmare generală“, „integritate teritorială“, „conjunctură istorică“ etc.), terminologie de uzanţă de altfel, dar care-şi cere o explicaţie mai largă, potrivită cu nivelul de înţelegere a elevilor din clasele V-IX, la care se fac referirile de faţă. Pentru elevii şcolii generale cerinţa de prim ordin ce se impune a fi respectată este alegerea tematicii şi eşalonarea ei după criteriul accesibilităţii. Nu temele greoaie, încărcate cu o terminologie pretenţioasă ne ajută în această muncă a c cărei primă caracteristică este continuitatea pe tot parcursul anilor de şcoală. Dimpotriv* vă, temele accesibile, cu o încărcătură afectivă bogată, şi o terminologie de specialitate bine dozată* trebuie să-şi găsească locul în cadrul orelor de dirigenţie şi în celelalte activităţi cu elevii, indiferent de forma pe care o folosim. Aminteam mai înainte de necesitatea prezenţei afectivului In cadrul dezbaterii unor asemenea teme. Este bine ştiut că atunci cînd tonul dirigintelui nu este convingător, nu se poate atinge scopul urmărit. Se cere dirigintelui o trăire puternică care să-şi găsească în elevi materializarea sub forma convingerilor pornite din cele mai sincere sentimente, de adeziune activă la viaţa partidului şi patriei noastre. In şcolile judeţului nostru predau mulţi profesori tineri, începători sau în primii ani de învăţămînt. E nimerit ca în cadrul catedrelor diriginţilor să se discute problema metodologiei unor asemenea ore. Mai mult, ar fi folositoare un număr mai mare de asistenţe la orele învăţătorilor cu o bogată experienţă de clasă. Teme adecvate vîrstei trebuie dezbătute prin intermediul conversaţiei, materialului beletristic, fotomontajelor, diafilmelor, ca asemenea lecţii să fie un schimb de păreri din care elevii să tragă condurii, iar vizitele la muzee, la locurile istorice, întîlnirile cu activiştii de partid şi de stat, trebuie să ocupe locul meritat şi să imprime un caracter antrenant orei de dirigenţie. Dirigintele trebuie să aibă în vedere atragerea elevilor spre studiul presei, audierea jurnalelor şi telejurnalelor. Pentru aceasta, în orele de dirigenţie, actualitatea politică ar trebui să-şi găsească locul sub forma jurnalului politic, pe care-l putem folosi in vederea studierii de către elevi a unor momente din istoria patriei şi partidului nostru, a evenimentelor politicii contemporane. Astfel ora de dirigenţie ■— care impune atîta responsabilitate din partea noastră— îşi va găsi viabilitatea şi materializarea. Prof. GHERASIM RUSU informaţii INFORMAŢII Sporirea capacităţii de producţie In cadrul lucrărilor de modernizare a filaturii de bumbac de la uzina „Tîrnava" din Mediaş, pînă în prezent s-au modernizat 40 carde, s-au montat, şi dat la funcţiune 8 laminoare de bumbac, 3 flaiere, 5 ringuri prevăzute cu instalaţii, speciale de exhaustare a scamelor. Lucrările se vor încheia la sfîrşitul trimestrului I din acest an şi vor facilita obţinerea unui spor de producţie de 600 tone fire pe an. V. B. Cursuri de instruire pentru propagandişti Comitetului judeţean de partid au făcut expuneri cu privire la politica externă a partidului şi statului nostru şi la problemele acta această perioadă lectori aiuale ale agriculturii socialiste. Timp de două zile s-au desfăşurat cursurile de instruire cu propagandiştii din C.A.P., I.A.S. şi consiliile populare din judeţul Sibiu. Secţia filatură a fabricii „Firul roşu“ Tălmaciu Dimensiuni prezente ale unui nucleu industrial în plină devenire Mîndria I.R.U.M.-ului Privind-o ca pe o realitate nouă pînă în ultima ei fibră sau ca pe o prestigioasă victorie asupra spaţiului pe verticală, frumoasa hală de la I.R.U.M., dată nu de mult în funcţiune, constituie pe drept cuvînt mîndria întreprinderii. Păşind dincolo de pragul acestei încăperi industriale ce sugerează imagini de basm, te simţi repede cuprins de sentimentul de ordine. „Minunea" pare în întregime din sticlă, iar lumina dinăuntru nu se deosebeşte cu nimic de cea din afara ferestrelor. In interiorul acestei noi cetăţi, dimensiuni nemaicunoscute s-au născut o dată cu gîndurile. Tot ceea ce era pînă nu demult o imaginaţie s-a transformat în realitate palpabilă. Maşinile s-au acoperit repede cu aura de zumzet a preciziilor milimetrice, iar forfota fecundă a muncii de zi cu zi a intrat în obişnuit. Şi astfel a ajuns să fie amenajată pe noi temelii secţia pieselor de schimb, despre care abia acum se poate vorbi cu adevărat. Un tînăr inginer şi mai multe preocupări majore ale sale Pe şeful secţiei, inginerul Ionel Galea, îl poţi întîlni fie printre muncitori, dînd indicaţii, fie în compania inginerului stagiar Dragoş Dinescu, fie în biroul său, analizind comenzile pod sosite, faarted, planuri de livrare etc. De la el poţi afla multe lucruri interesante atît despre secţia pe care o conduce cît şi despre întreaga întreprindere. Totul se explică prin acrea că tînărul inginer, pe lingă faptul că este pasionat de domeniul în care lucrează este și membru al comisiei pentru propagandă tehnică de pe lingă Comitetul județean U.T.C., iar în cadrul întreprinderii s-a afirmat de mult ca un bun inovator. Profilul secţiei conduse de ing. Galea poate fi definit cu precizie: aici se execută piese de schimb pentru combinatele de industrializare a lemnului şi pentru fabricile de mobilă (cutii de viteze şi piese componente ale funicularelor de munte, ale motofierăstraielor, ale unor agregate forestiere etc.). Beneficiarii (ale căror scrisori de mulţumire pot fi citite în biroul inginerului Galea) sunt foarte numeroşi: C.E.I.L.-urile din Suceava, Turnul Severin, Piteşti, Fabrica de chibrituri Brăila, C.P.L. Reghin, C.C.H. Călăraşi şi Bacău şi mulţi alţii. Dar numărul întreprinderilor beneficiare este în continuă creştere, datorită calităţii produselor executate în această secţie a I.R.U.M.-ului. Ca urmare a scrierilor sporite, anul acesta producţia de piese de schimb va înregistra o creştere de 30 la sută, comenzile anului trecut dublîndu-se. Sarcini de o deosebită complexitate Ca urmare a hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. de a se reduce masiv importul de piese de schimb şi acestei secţii a I.R.U.M.-ului îi revin sarcini sporite şi de mare răspundere. Anul acesta aproape o treime (file de reportat din totalul producţiei de piese de schimb constă in noutăţi absolute. Astfel, numai „Relaxa“ Mizil a cerut recent ca toate piesele ei de schimb, care se importau pînă acum din Anglia (53 de tipodimensiuni), să fie executate aici. Comenzi de noutăţi s-au primit de asemenea de la majoritatea beneficiarilor. Toate acestea sunt piese care necesită — fiecare în parte — prelucrări speciale şi de multe ori dificile. Prin specificul lor, piesele de schimb sunt lucrări de mecanică fină care presupun toleranţe strinse. La onorarea merituoasă a cererilor, iţi aduc dia pita aportul muncitorii secţiei care au, în majoritate, o înaltă calificare, unii dintre ei fiind muncitori specialişti (treapta cea mai înaltă de calificare). Nu degeaba se afirmă că piesele de schimb executate la I.R.U.M. reuşesc să se compare cu brio cu cele din import, ba de multe ori să fie chiar, mai presus. Cu oameni ca cei din secţia inginerului Galea totul este explicabil Frezorul Hans Schoger, de exemplu, a făcut recent un curs de specializare în Bucureşti. Acum el lucrează la fel de bine pe mai multe maşini dintr-o dată, una dintre acestea (maşina de rectificat roţi dinţate) fiind de mare precizie. Asemenea lui sunt şi strungarii Alexandru Rigo, Sandu Hossu, tînărul Ioan Popa (dă lucrări de precizie deşi e primul an al lui în producţie după terminarea şcolii profesionale) rabotorul Erwin Kast, frezorul Nicolae Istrate şi alţii. La rezultatele lor contribuie şi asistenţa tehnică acordată de maiştrii Ştefan Purenciu şi Ioan Trifan, şi de inginerii Galea şi Dinescu. După ce ajungi să cunoşti toate acestea şi după ce mai priveşti o dată la plecare frumuseţea din beton, oţel şi sticlă îţi dai seama că această hală este un exponent al mîndriei întreprinderii nu numai prin prezenţa sa maiestuoasă, ci şi prin activitatea ce se desfăşoară în spaţiul ei interior, unde lumina capătă valenţele semnificative ale gîndurilor şi faptelor. NICOLAE FETRU Oamenii ajrŞ X PE GLOB HOUSTON — James Arnold, profesor la Universitatea din California, a declarat la Houston, cu prilejul celui de-al doilea Congres al specialiştilor în studii selenare, că examinarea efectului radiaţiilor solare asupra rocilor lunare demonstrează că timp de milioane de ani energia iradiată de Soare a rămas constantă. Prin urmare, opinează savantul american, cei care au explicat apariţia erei glaciare pe Terra printr-o scădere a intensităţii respectivei radiaţii vor trebui să găsească o altă ipoteză. Evoluţia radiaţiei solare în timp a putut fi urmărită pe Lună deoarece satelitul natural al Pămîntului nu este protejat de o atmosferă, fapt care permite razelor să lase pe rodurme“ inteligibile pentru specialiști. Or, de milioane de ani, activitatea solară a dat dovadă de o remarcabilă regularitate, a spus James Arnold. LONDRA — Numărul deceselor din Marea Britanie provocate de boli care au legătură cu fumatul este de aproximativ 100 000 anual, a informat programul de televiziune al B.B.G., „Panorama“. Peste 30 000 de oameni mor în fiecare an din cauza cancerului pulmonar, a precizat aceeași sursă. Pe de altă parte, Colegiul regal al medicilor din Marea Britanie a lansat un avertisment solemn împotriva fumatului, arătînd că un om în vîrstă de 35 de ani care fumează sacrifică în medie cinci ani şi jumătate din viaţa sa. ,„Decesele premature şi bolile grave provocate de tutun au atins în prezent proporţii îngrijorătoare“, se afirmă în raportul întocmit de „Royal College“.