Tribuna Sibiului, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 890-914)

1971-01-16 / nr. 901

- ADUNAREA GENERALĂ şcoală a democraţiei cooperatiste în perioada imediat următoare în toate cooperativele agricole din judeţul nostru vor avea loc adunările generale, în care vor fi dezbătute problemele produc­ţiei anului trecut şi măsurile ce se impun a fi luate pentru în­deplinirea exemplară a sarcinilor de producţie ale acestui an, iar în unele unităţi vor fi alese noile organe de conducere. De o covîrşitoare importanţă în viaţa internă a cooperativelor agricole, adunarea generală con­stituie un prilej de dezbatere pro­fundă a complexelor probleme ridicate de realizarea producţiei agricole, o şcoală înaltă a de­mocraţiei cooperatiste. Este cunoscut faptul că anul a­­gricol 1970 s-a soldat, în marea majoritate a cooperativelor agri­cole, cu rezultate de producţie mai puţin satisfăcătoare, ca ur­mare a calamităţilor naturale ca­re s-au abătut şi asupra agricul­turii judeţului nostru. Totuşi, chiar în aceste condiţii, efortu­rile conjugate ale cooperatorilor, IOAN VOINA secretar al Comitetului jude­ţean de partid, preşedinte al UJ.C.A.P. mecanizatorilor, specialiştilor şi ale celorlalţi lucrători din agri­cultură s-au materializat în im­portante cantităţi de produse a­­groalimentare obţinute şi livrate statului, în punerea unei baze te­meinice a producţiei agricole a acestui an. Tocmai aceste proble­me trebuie să constituie miezul dezbaterilor care vor avea loc în adunările generale, pentru a se găsi căile de punere în valoa­re a resurselor interne de spori­re a producţiei vegetale şi anima­liere, de îmbunătăţire substanţia­lă a activităţii de producţie în toate sectoarele cooperativelor agricole. Aplicarea hotărîtă a programului complex şi cuprinză­tor de măsuri, preconizat de Ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi condu­cerii agriculturii, creează un cadru deosebit de favorabil pentru mo­bilizarea capacităţilor creatoare ale ţărănimii cooperatiste, stim­u­­lind în cel mai înalt grad iniţia­tivele cooperatorilor, mecaniza­torilor, specialiştilor, contribuind într-un mod hotărîtor la ridica­rea activităţii din agricultura co­operatistă pe o nouă treaptă a eficienţei economice. Datorită unei munci politice complexe desfăşurate pe toate căile de către organele de partid şi de stat, toate aceste măsuri au fost aduse la timp la cunoştinţa maselor celor mai largi ale ţă­rănimii cooperatiste. Adunările generale sunt chemate acum să stabilească în mod concret, în funcţie de condiţiile specifice din fiecare unitate, direcţiile princi­pale de acţionare pentru ca aceste măsuri să prindă cit mai curînd viaţă, pentru ca în toate sectoa­ ^ __________—I--------------- -----T—-----„------,___________ (Continuare in pag. a Il-a) ^ Instruirea lucrătorilor din agricultură prin lecţii la televiziune . După cum este cunoscut, începînd din 13 ianuarie a.c. Televiziunea E - română, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, a or­­ganizat transmiterea unui ciclu de emisiuni-lecţii pentru lucrătorii din IS agricultură. Aceste emisiuni sunt transmise săptăminal, in zilele de 1a miercuri, joi şi vineri, între orele 10 şi 11:30. Aducem la cunoştinţă tuturor oamenilor muncii din agricultură că miercuri, 20 ianuarie, va fi transmisă lecţia „Cultura sfeclei de zahăr", joi, 21 ianuarie, lecţia „Cultura tomatelor", iar vineri, 22 ianuarie, lecţia „Creşterea păsărilor pentru carne". Avînd în vedere importanţa acestor lecţii pentru îmbogăţirea cunoş­tinţelor cooperatorilor şi ale celorlalţi lucrători din unităţile agricole socialiste, este necesar ca organele de conducere din C.A.P., I.A.S., S.M.A. să mobilizeze toţi oamenii muncii din agricultură la aceste emi­siuni, specialiştii să organizeze dezbateri tematice pe marginea lecţii­lor prezentate, pentru ca aceste acţiuni să aibă o eficienţă cit mai sporită. ATRACTIVITATE ŞI INEDIT LA CLUBURILE PENTRU ELEVI Colectivele de profesori şi organi­zaţiile U.T.C. din şcolile şi liceele din municipiul Sibiu s-au străduit să găsească şi în acest an cele mai di­verse şi adecvate activităţi pentru organizarea într-un mod cit mai plă­cut şi interesant a timpului liber al elevilor pe perioada vacanţei de iarnă, întreaga preocupare şi atenţie au mers spre cluburile elevilor, con­cepute în citeva din marile şcoli şi licee din oraşul nostru: Liceul „Gh­­i­zăr“, Liceul nr. 2, Liceul „Octavian Coga’, clubul „Independenţa’. O retrospectivă, acum la sfârşitul vacanţei, asupra activităţilor desfă­şurate în cadrul cluburilor aflate în al treilea an de activitate, ne-a per­mis o constatare ce trebuie să re­ţină atenţia Comitetului municipal U.T.C. şi anume: să se evalueze în­semnătatea unor acţiuni eficiente, dar să se urmărească şi participarea efectivă la înfăptuirea acestora. Ce trebuie să fie de fapt un club? Un loc unde într-un cadru intim, degajat, să se recite versuri, să se prezinte lucrări de artă plastică, au­dituii muzicale, piese de teatru, acti­vităţi sportive (jocuri de tenis, de șah, baschet, volei), un loc In ca­re tinerii iubitori de artă să discu­te, să facă schimb de păreri in mod liber, fără aer de cenaclu, fără for­me rigide. In această atmosferă degajată de „oficial“, zilnic în cadrul cluburilor de la „Independenta“ și Liceul „Gheorghe Lazar" s-au desfăşurat o serie de acţiuni cu un program di­vers şi agreabil. De o deosebită complexitate a fost programul clu­bului Liceului „Gh. Lazăr", în care competiţiile sportive (concursuri de tenis, şah, baschet, volei) s-au îm­binat cu activităţile culturale, cu reuniunile dansante, cu montajele li­terare („Iarna în poezie") susţinute de cercurile de franceză şi italiană. Ac­tivitatea desfăşurată în cadrul clu­bului „Independenţa* — deşi nu în­deajuns de selectivă — a atras o bună fiarte din elevi şi a constituit un cadru prielnic pentru serile de poezie, audiţiile muzicale şi reuniu­ni consacrate altor arte. O activitate mai slabă, lipsită de inedit şi interes s-a desfăşurat la . Cluburile din fadnal.­vian Goga“ şi nr. 2 (la acesta din urmă de fapt nici nu se poate vorbi de o activitate de club pe perioada vacanţei). Pentru a da curs activităţilor capa­bile să întrunească sufragiile diver­selor categorii de tineri, să vină în întîmpînarea gusturilor acestora, do­rinţelor lor, pe viitor trebuie să se acorde o mai mare atenţie întocmirii programelor cluburilor, inventivităţii şi spontaneităţii elevilor. Trebuie fă­cută cu mai multă grijă şi înţelegere selectarea acelor activităţi care să trezească interesul elevilor şi să vi­nă în ajutorul organizării unor­ ac­ţiuni ulterioare (seri de arte plastice menite să prezinte creaţiile tinerilor pictori, sculptori, graficieni; seri de teatru prilejuind tururi de orizont în dramaturgie; seri muzicale afectate audiţiilor de piese proeminente din repertoriul clasic şi modern). DOINA IVĂNUŞ secretar al Comitetului municipal Sibiu al U.T.C. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 901 Sîmbătă, 16 ianuarie 19714 pagini 30 bani în documentele de partid şi de stat, strîns legate de sporirea continuă a eficien­ţei economice este sublinia­tă necesitatea întăririi ro­lului creditului bancar, ex­tinderea­ sferei­­ acestuia şi trecerea la creditarea dife­renţiată a întreprinderilor, în funcţie de modul cum îşi gospodăresc mijloacele ma­teriale şi băneşti. De a­­ceea, în ansamblul măsuri­lor luate şi aplicate în ul­tima vreme, în special în 1970, se înscriu şi măsurile cu privire la gospodărirea mijloacelor materiale şi bă­neşti, creditarea pe termen scurt şi efectuarea plăţilor între organizaţiile social­is­­te, planificarea, repartiza­rea şi vărsarea beneficiu­lui, îmbunătăţirea activităţii de comerţ exterior etc. Folosirea cu chibzuinţă a tuturor mijloacelor mate­­riale şi băneşti, accelera­rea vitezei de circulaţie a acestora, aplicarea cit mai judicioasă a noilor acte normative privind credita­rea pe termen scurt vor tre­bui să asigure întărirea principiului gestiunii econo­mice proprii, la toate nive­lele, în toate organismele economice. Potrivit noilor reglementări, nevoile de fonduri ale întreprinderilor, determinate de creşterea sarcinilor de plan, vor fi asigurate prin credite ban­care, iar sporirea fondurilor proprii necesare creşterii activităţii de producţie, se va face pe seama reţinerii unei părţi din beneficiile realizate. Se ajunge astfel, pe de o parte, la amplificarea cointeresării şi răspunderii unităţilor economice în în­deplinirea şi depăşirea sar­cinilor de producţie şi de beneficii, iar pe de altă parte se măreşte rolul de influenţare a creditului ban­car în desfăşurarea activi­taţii economice. întreprin­derilor care îşi îndeplinesc în bune condiţiuni indicato­rii economici, şi financiari şi care îşi gospodăresc cu chibzuinţă mijloacele ma­teriale şi băneşti ce le-au fost atribuite, li se pun la dispoziţie creditele necesa­re direct de către unităţile bancare operative, în care scop au fost îmbunătăţite şi simplificate formele şi metodele de creditare. Se ştie că, în trecut, uni­tăţile bancare operative e­­fectuau plăţile în mod ne­întrerupt, pe seama fondu­rilor proprii şi a creditelor bancare curente şi restan­te. Potrivit noilor reglemen­tări, conducerile întreprin­derilor în care se manifes­tă anumite neajunsuri în desfăşurarea activităţii tre­buie să solicite unităţilor bancare, în mod expres şi documentat, credite supli­mentare peste cele norma­le, cu indicarea măsurilor concrete care să asigure reintrarea în normal în cel mult 3 luni. In această pe­rioadă creditele suplimenta­re se acordă în condiții restrictive, cu o dobînda majorată, de 10 la sută. Dacă în această perioadă nu se ajunge la redresarea situației, creditarea se poa­te face în continuare tot in condiții restrictive, insă cu o dobîndă majorată, de 12 la sută, pe o nouă pe­rioadă de pînă la 3 luni, numai cu aprobarea Cen­tralei Băncii Naționale, la­ cererea justificată a cen­tralei industriale sau a al­tui for tutelar. De la data aplicării noi­lor reglementări de credi­tare a trecut o jumătate de an, timp în care multe în­treprinderi din municipiul şi judeţul Sibiu au beneficiat de importante credite ban­care, încadrîndu-se în limi­tele şi normele de credita­re. Aceste întreprinderi au înregistrat rezultate poziti­ve, prin îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor eco­nomici şi financiari. Este o dovadă în plus că prin lărgirea competenţelor, prin simplificarea formelor şi metodelor de creditare, printr-o mai strînsă cola­borare între întreprinderi şi unităţile noastre bancare (sucursala judeţeană Sibiu şi filialele Mediaş şi Ag­nita), noua reglementare a­­sigură o operativitate şi o elasticitate mai mare în rezolvarea solicitărilor de credite, contribuie la îmbu­nătăţirea continuă a utili­zării mijloacelor materiale şi băneşti, la întărirea dis­ciplinei financiare şi, im­plicit, la creşterea eficien­ţei economice, în acelaşi timp, la alte întreprinderi, datorită unor neajunsuri manifestate în activitatea acestora ca: a­­provizionări neraţionale, lipsa de sincronizare între aprovizionare şi producţie, comenzi cu ciclu de fabri­caţie depăşit, lipsa de rit­micitate în producţie, refu­zuri de plată pentru produ-(Continuare în pag .­n­ a) C. MITREA director adjunct la sucursala judeţeană Si­biu a Băncii Naţionale Rolul creditului bancar în gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti Fabrica „13 Decembrie" Sibiu, secţia încălţăminte. După lansarea modelelor, primul pas în procesul de producţie se face în secţia de croit. In imagine linia de ştanţe a secţiei Foto: VIKTOR PELGER DIN SUMAR Rubrica de informaţii AZI... Implicaţiile nerespectă­­rii unor obligaţii cetă­ţeneşti­­ CITITORII SESIZEAZĂ pag. a II-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a înzestrată, în ultimii ani, cu u­­tilaje moderne Fabrica de trico­tat ciorapi din Agnita, se nu­mără printre unităţile fruntaşe din judeţ, în imagine, aspect care oglindeşte condiţiile opti­me create FORASEMI Pentru toaleta oraşului încă din timpul sezonului alb e­­dilii din Ocna Sibiului se îngrijesc de toaleta oraşului, de înfrumuse­ţarea lui. In parcul nou amenajat în Piaţa Traian s-au plantat peste 500 fire de trandafiri, iar pe stra­da principală s-au sădit mai mult de 200 arbori ornamentali cărora li se vor pune apărători metalice. Tot prin grija Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular oră­şenesc va lua fiinţă în curînd un sector de gospodărie comunală, ca­re va avea sarcina să se ocupe de amenajarea şi modernizarea străzi­lor şi trotuarelor. Totodată turiştii veniţi la odih­nă sau în excursii de agrement vor găsi în parcul din apropierea băi­lor un camping dotat cu cele ne­cesare de către I.B.C. „Păltiniş“. Noi dotări la „Autoservice11 După cum ne informează condu­cerea cooperativei „Tehnica nouă“ din Sibiu, in cursul acestui prim trimestru unitatea „Autoservice“ (Şoseaua Alba Iulia) va fi dotată cu o instalaţie modernă de spălat autoturisme. Intrarea în funcţiune a acestei noi instalaţii va îmbună­tăţi considerabil deservirea, spăla­rea unui autoturism făcîndu-se in­tr-un timp cu mult mai scurt com­parativ cu situaţia prezentă. Concu­rs*anchetă Revista Astra din Braşov a iniţiat, pentru iubitorii muzicii uşoare, ncursul-anchetă Cine va fi cîştigătorul „Cerbului de aur"? Condiţiile d­e participare şi premiile vor fi comunicate în numărul din februarie al revistei. Participarea la concurs se face exclusiv pe bază de cupon de participare, decupat din revistă. Citiţiin pagina TRIBUNA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ rrjmrj'jmrsjm fiix Pe­r ROMA. Institutul de geofi­zică al Universităţii din Ge­nova a înregistrat joi seara trei cutremure de pămînt ce s-au produs în regiunea Savo­na. Mişcările seismice au pro­vocat panică în rîndul popu­laţiei, care şi-a părăsit în gra­­bă locuinţele. De la începutul lunii decembrie, în această re­giune au avut loc 23 de cu­tremure. MADRID. Campania de in­timidare împotriva avocaţilor care au apărat pe cei 16 pa­­trioţi basci în timpul înscenă­rii judiciare de la Burgos con­tinuă. In baza unei hotărîri a autorităţilor spaniole, Gregorio Peces Barbas, unul din apără­torii tinerilor basci, a fost sus­pendat pe timp de trei luni din barou, pe motiv că s-a de­clarat împotriva anulării ju­risdicţiei excepţionale din Spa­nia, refuzînd să-şi exercite funcţia în faţa tribunalelor or­dinii publice. PARIS. Centrul naţional fran­cez de studii spaţiale a anun­ţat că, In anul 1971, Planta va lansa patru sateliţi: doi în Guyana, unul în S.U.A., iar al­tul în U.R.S.S. Primul satelit, „D-2-A", avînd o greutate de 80 kg, va fi destinat studierii exploziilor solare şi va fi lan­sat între 15 şi 20 aprilie, de la baza din Guyana cu ajuto­rul unei rachete „Diamant-B", cel de-al doilea, „D-2-A-Polar", va fi lansat de la aceeași ba­ză, la sfîrșitul anului, pe o orbită care va trece în apro­pierea axei Polilor. Satelitul meteorologic „Bole" va fi lan­sat în luna august, cu ajuto­rul unei rachete de tipul „Scout" de la baza americană Wallops, iar satelitul „Sret", pentru cercetări şi studii teh­nologice, va fi lansat in luna martie de la Baikonur (U.R.S.S.), NEW YORK. Un sondaj în­treprins­ de Institutul „Louis Harris" relevă că 60 la sută din 3 000 de cetăţeni americani chestionaţi consideră interven­ţia S.U.A. în Vietnam drept o greşeală; 12 la sută i s-au ab­ţinut să răspundă. \\\\\\^ k \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ A In întîmpînarea gloriosului semicentenar al partidului • Ieri, la Uzina mecanică Sibiu, a avut loc o interesantă expune­re privind activitatea României pe plan internaţional. Expunerea, cu­prinsă în planul de manifestări în cinstea aniversării semicentena­rului P.C.R., a fost ţinută în faţa unei asistenţe numeroase, de prof. Grigore Bărbat, activist al Comi­tetului municipal Sibiu al P.C.R. • Tot ieri, 15 ianuarie, in ca­drul Politclubului organizat de U­­niversitatea popu­lară, în colabo­rare cu Comitetul municipal Sibiu al U.T.C., prof. Dumitru Olani, director adjunct al Cabinetului ju­deţean de partid a vorbit tinerilor despre „Planul cincinal 1971 — 1975, componen­tele sale defini­torii". • Azi, 16 ia­nuarie, ora 18,30, în sala de con­ferinţe de la Casa albastră (Mu­zeul Brukenthal) prof. univ. dr. docent Constantin Giurescu, mem­bru al Academiei de Ştiinţe Socia­le şi Politice a R.S. România, va conferenţia despre „Probleme con­troversate ale istoriografiei româ­neşti". • Duminică, 17 ianuarie, ora 10, la clubul „Independenţa" va avea loc un concurs „Cine ştie cîştigă" pe tema: „Momente eroice din istoria poporului nostru". Ac­ţiunea se înscrie pe linia mani- • festărilor organizate în cinstea a­­niversării semicentenarului parti­dului. Concursul va fi urmat de filmul „Neamul Şoimăreştilor“. • Tot în întîmpînarea aniver­sării semicente­narului P.C.R., Biroul de turism pentru tineret al Comitetului Cen­tral al U.T.C., în colaborare al Televiziunea ro­mână, va organi­za luni, 18 ia­nuarie a.c., în sa­la de spectacole, „Tractorul" din Braşov, concursul interjudeţean „O­­colul ţării în 8 luni". Vor parti­cipa: judeţele: Braşov, Harghita, Covasna şi Si­biu. Din partea judeţului Sibiu se vor prezenta:tinerii conturenţi: Angela Ferbei — jurisconsult („13 Decembrie"), Vasile Crişan — profesor de istorie (directorul Şco­lii generale din Aciliu), Eugen Barna — inginer (U.P.A.S.), Diet­­mar Meindt — inginer („13 De­cembrie"). Concr­sul va fi tele­vizat în direct la ora 21:05.

Next